- Instanța
- Înalta Curte de Casație și Justiție (România) · Secția de contencios administrativ și fiscal
- Data
- 12 decembrie 2025
Decizia nr. 6062/2025 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea formulată reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Guvernul României, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România și Statul Român prin Ministerul Finanțelor, pe calea ordonanței președințiale, obligarea acestora la asigurarea către reclamantă, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), a medicamentului Tarlatamab (denumire comercială Imdelltra) până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2025 aflat pe rolul Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal.
Soluția instanței de fond Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 1257 din 24 iulie 2025, a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive și a inadmisibilității, invocate de pârâți prin întâmpinare, a admis cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Guvernul României, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România Statul Român prin Ministerul Finanțelor, a obligat pârâții să asigure reclamantei, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), a medicamentului Tarlatamab (denumire comerciala Imdelltra), până la soluționarea definitivă a cauzei nr. x/2025 și a obligat pârâții, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 200 RON față de reclamant.
Calea de atac exercitată Împotriva hotărârii instanței de fond pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România și Statul Român prin Ministerul Finanțelor au declarat recurs. 3.1. Pârâtul Guvernul României, în motivarea recursului, arată că instanța de fond a încălcate regulile de procedură prevăzute a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, sentința atacată fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material (art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ.). 3.2. Pârâtul Ministerul Sănătății, în motivarea recursului, arată că în cauză este incident motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1), pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ.: "când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității". 3.3. Pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate arată că prin raportare la obiectul litigiului și cadrul normativ aplicabil, instituția face pe deplin dovada faptului că în cauza de față, nu este titulara obligației în raportul juridic dedus judecății, de vreme ce nu a fost solicitată de către deținătorul de autorizație de punere pe piață a medicamentelor în litigiu extinderea indicațiilor terapeutice a medicamentul Tarlatamab (denumire comerciala Imdelltra) la indicația terapeutică "cancer pulmonar cu celule mici". 3.
Pârâta Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România a formulat recurs arătând că hotărârea a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material, potrivit dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. 3.
Pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor critică sentința atacată din prisma motivului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., arătând că Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, nu poate avea calitate procesuală pasivă în litigii, atunci când nu participă nemijlocit la un raport juridic sau când nu este prevăzut expres de lege ca fiind cel obligat să răspundă. În susținerea recursurilor sunt indicate și redate texte de lege incidente pricinii și practică judiciară. 4. Apărările formulate în cauză Intimata Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. 5. La termenul de judecată din data de 12 decembrie 2025 a fost depus la dosar certificatul de deces al intimatului.
Soluția instanței de recurs Analizând cu prioritate excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului-reclamant A. invocată din oficiu, ca urmare a decesului acestuia, Înalta Curte o va admite, motiv pentru care va admite recursurile formulate. Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate. În cazul persoanelor fizice, capacitatea de folosință, așa cum statuează art. 35 din C. civ., începe la nașterea persoanei și încetează odată cu moartea acesteia, putând fi limitată numai în cazurile și condițiile expres prevăzute de lege. Din perspectivă procesuală, Înalta Curte reține că, potrivit art. 32 alin. (1) lit. a), coroborat cu art. 40 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi inițiat și întreținut numai de către o persoană care deține capacitate procesuală de folosință, sub sancțiunea nulității actului de procedură, dispoziții aplicabile atât în cazul cererilor de chemare în judecată, cât și în cazul căilor de atac. Înalta Curte constată că din actele dosarului de recurs rezultă că intimatul-reclamant a decedat la data de 4 august 2025, conform certificatului de deces seria x nr. x, eliberat la data de 05.08.2025, în București. Prin urmare, la acest moment, reclamantul este lipsit de capacitate procesuală de folosință, respectiv de aptitudinea de a avea drepturi și obligații, intrând sub incidența dispozițiilor art. 40 C. proc. civ. În concluzie, având în vedere că una dintre condițiile de exercitare ale acțiunii, prevăzute de art. 32 alin. (1) C. proc. civ., nu mai este îndeplinită, Înalta Curte va admite recursul, va casa sentința atacată și, rejudecând, va anula cererea de chemare în judecată pentru lipsa capacității procesuale de folosință a reclamantului A..
Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va casa sentința atacată și, rejudecând, va anula cererea de chemare în judecată pentru lipsa capacității procesuale de folosință a reclamantului A..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului-reclamant A.. Admite recursurile declarate de recurenții-pârâți Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, Statul Român prin Ministerul Finanțelor și Guvernul României împotriva sentinței civile nr. 1257 din 24 iulie 2025 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată și, rejudecând, anulează cererea de chemare în judecată pentru lipsa capacității procesuale de folosință a reclamantului A.. Definitivă. Pronunțată astăzi, 12 decembrie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.