Decizia nr. 5619/2025 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 36/2025 a Curții de Apel Constanța

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța - secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 22.05.2024, sub nr. x/2024, reclamanții A., B. Și C. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR) și Comisia Electorală Centrala din Cadrul Colegiului Medicilor Stomatologi din România: - anularea Deciziei nr. P12/30.01.2024 emisă de Comisia electorală centrală, prin care s-a respins contestația subsemnaților formulată împotriva Procesului-verbal nr. x/27.01.2024; - anularea Deciziei nr. P13/30.01.2024 emisă de Comisia electorală centrală, prin care a fost validată componența biroului executiv al Colegiului medicilor stomatologi Constanța; - obligarea pârâtului CMSR la organizarea de noi alegeri pentru stabilirea componenței biroului executiv al Consiliului Colegiului medicilor stomatologi Constanța. - obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Soluția instanței de fond Prin sentința civilă nr. 36 din 20 februarie 2025 Curtea de Apel Constanța - secția de contencios administrativ și fiscal a decis următoarele: A admis, în parte, acțiunea promovată în contencios administrativ de reclamanții A., B. și C., în contradictoriu cu pârâții Colegiul Medicilor Stomatologi Din România (CMSR) și Comisia Electorală Centrala din Cadrul Colegiului Medicilor Stomatologi din România. A dispus anularea Deciziei CEC nr. P/12/30 ianuarie 2024 și a Deciziei CEC nr. P/13/30 ianuarie 2024. A respins, ca neîntemeiată, cererea în rest. A obligat pârâta Comisia Electorală Centrală la plata către reclamantul B. a cheltuielilor de judecată în cuantum total de 8480 RON (8.330 reprezentând onorariul avocatului și 150 RON reprezentând taxa judiciară de timbru).

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Colegiul Medicilor Stomatologi din România și Comisia Electorală Centrală și recursul incident declarat de reclamanții A., C. și B.. În motivarea recursului declarat de pârâții Colegiul Medicilor Stomatologi din România și Comisia Electorală Centrală și întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ., se arată că se critică exclusiv soluția instanței de fond în privința petitelor de la punctul (i) și (ii) al cererii de chemare în judecată, cu privire la anularea Deciziei CEC nr. P12/30 ianuarie 2024 și a Deciziei CEC nr. P13./30 ianuarie 2024. Așadar, în motivarea recursului întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. se arată că instanța de fond nu a pus în discuția părților incidența prevederilor art. 20 alin. (1) din Regulamentul electoral invocate în sentință, cu încălcarea principiului contradictorialității prevăzut de art. 14 C. proc. civ. și a analizat incidența prevederilor anterior menționate, prevederi care nu au fost invocate de părțile din litigiu, cu încălcarea principiului disponibilității prevăzut de art. 9 C. proc. civ. Din aceeași perspectivă, în motivarea recursului întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. se arată că instanța de fond a analizat incidența unor prevederi legale străine de cauza supusă judecății, câtă vreme prin cererea introductivă și prin întâmpinarea formulate nu s-a pus problema mecanismului decizional de la nivelul comisiei electorale locale prevăzut de art. 20 alin. (1) din Regulamentul electoral, invocate în sentină, actele atacate fiind emise de comisia electorală centrală. Recurenții pârâți mai arată că instanța de fond a aplicat în mod greșit prevederile art. 20 alin. (1) din Regulamentul electoral în legătură cu aspecte ce țin de procesul de votare la nivelul Consiliului CMS Constanța, motiv de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Prin sentință instanța de fond reține, în esență, că adoptarea Deciziei P12/30.01.2024 s-a efectuat cu încălcarea prevederilor legale întrucât nu ar fi fost respectat mecanismul decizional de la nivelul comisiei electorale. În acest sens, instanța de fond reține ca fiind incidente prevederile art. 20 alin. (1) din regulamentul electoral care dispun că "deciziile comisiei electorale se iau cu majoritate simplă de voturi, în prezența a minimum două treimi din numărul membrilor săi". Or, aceste prevederi nu sunt incidente în cauză întrucât aspectele invocate de intimați prin cererea introductivă privesc probleme ce țin de procesul de votare la nivelul Consiliului CMS Constanța, respectiv de interpretarea noțiunii de cvorum la nivelul acestui organism profesional, iar nu de mecanismul decizional de la nivelul comisiei electorale. De altfel, deciziile atacare nu aparțin comisiei electorale locale, ci comisiei electorale centrale. Concluzionează recurenții în sensul că instanța de fond a făcut o confuzie asupra prevederilor legale aplicabile în speță, dar și a manierei în care se interpretează și se aplică noțiunea de cvorum în lumina prevederilor regulamentului electoral, respectiv a prevederilor Regulamentului electoral, în special, art. 68 alin. (1), art. 74 alin. (2), (3) și (5) din acest Regulament. Validarea alegerilor prin deciziile atacate de intimați a respectat prevederile legale legate de cvorumul necesar la nivelul Consiliului CMS Constanța, criticile aduse de intimați pe calea cererii introductive fiind neîntemeiate. Sub acest aspect, din prevederile art. 68 alin. (1) din Regulamentul electoral se desprinde concluzia că stabilirea condiției de participare de două treimi din numărul total al membrilor consiliului colegiului teritorial se face în raport de prezența consemnată în procesul-verbal întocmit după strigarea nominală a membrilor prezenți la ora, data și locul stabilite prin convocator, susțin recurenții. Aceeași interpretare se desprinde și din dispozițiile art. 74 alin. (2) din Regulamentul electoral referitor la desfășurarea primei ședințe a consiliului colegiului teritorial. Potrivit dispozițiilor art. 74 alin. (3) din Regulamentul electoral, ignorate de instanța de fond, alegerea membrilor biroului executiv de către Consiliul Colegiului Teritorial Constanța se face conform programului stabilit de comisia electorală locală, cu respectarea calendarului electoral, care va fi afișat la sediul colegiului teritorial și va fi adus la cunoștința membrilor cel mai târziu odată cu convocarea pentru ședința având pe ordinea de zi alegerea biroului executiv, precum și prin orice altă modalitate stabilită de comisia electorală locală. Concluzionând, contrar celor insinuate de instanșa de fond, există o diferență între exercitarea dreptului de vot, care se face de către membrii prezenți efectiv în sală la momentul desfășurării procedurii de votare și întrunirea cvorumului prevăzut de art. 74 alin (2) din Regulamentul electoral, care se stabilește în raport de toți membrii prezenți în sala înainte de începerea procedurii de votare efective. Astfel, concluzia este aceea că "cvorumul se calculează în raport de membrii prezenți momentului ce precedă votului", iar nu în raport de membrii prezenți la începutul ședinței și nici măcar la momentul dezbaterilor, având în vedere că pot exista membrii care pleacă înainte de vot sau care vin după începerea dezbaterilor ori la terminarea lor, sau chiar nu mai vin în următoarea zi atunci când ședința se prelungește. Or, prevederile art. 68 alin. (1) și art. 74 alin. (2) din Regulamentul electoral prevăd condițiile întrunirii cvorumului de lucru. Instanța de fond a ignorat că întrunirea cvorumului a fost constatată prin strigarea nominală a membrilor prezenți la ora, data și locul prevăzut de calendarul electoral conform Convocatorului nr. 40/23.01.2024. Or, în speță, raportat la dispozițiile Regulamentului electoral, precum și la jurisprudența Curții Constituționale, cvorumul se calculează în raport de consemnarea numărului de membri prezenți la procesul electoral anterior începerii procedurii de votare, indiferent dacă acești membri iau decizia de a nu participa în continuare și de a nu primi buletinele de vot pentru exercitarea drepturilor acestora. Concluzionând, în realitate intimații nu au contestat faptul că anterior începerii procedurii de votare au fost prezenți un număr de 18 membrii din Consiliul Colegiului Teritorial Constanța, ci au susținut că un număr de 8 membrii nu și-au exercitat dreptul de vot, având în vedere faptul că potrivit Procesului-verbal 42/27.01.2024 8 buletine de vot nu au fost întrebuințate, susțin recurenții. În aceste condiții, sunt neîntemeiate criticile formulate de Intimați dar și concluzia instanței de fond cu privire la întrunirea cvorumului, întrucât, astfel cum am arătat, plecarea înainte de începerea oficială a ședinței a membrilor Consiliul Colegiului și neexercitarea dreptului de vot nu afectează condiția întrunirii cvorumului necesar desfășurării procesului electoral conform dispozițiilor Regulamentului electoral. Sub un prim aspect, intimații au criticat faptul că la soluționarea contestației împotriva Procesului-verbal de desfășurare a alegerilor nr. x/20.01.2024 s-a solicitat administrarea anumitor probe (în special proba testimonială) și că la soluționarea acestei contestații nu s-ar fi ținut cont de această solicitare. Cu privire la această critică intimații nu au indicat niciun fel de teniei legal în susținerea afirmației privitoare la obligația de a se ține cont de solicitările de probatorii în rezolvarea contestațiilor depuse împotriva proceselor-verbale încheiate de comisiile electorale locale. Astfel, Regulamentul electoral al Colegiului Medicilor Stomatologi din România nu menționează că soluționarea unei astfel de contestații s-ar soluționa asemenea unei contestații realizate pe cale judiciară și, cu atât mai puțin, obligația ca solicitarea de probatorii efectuată de petenți să fie aprobată. De altfel, solicitarea de probe era neutilă în contextul în care nimeni nu a negat (în special Intimații) că procesul electoral s-ar fi desfășurat într-un mod diferit, respectiv că Intimații au participat la ședința Consiliului CMS Constanța, dar că au plecat exact în momentul demarării procedurii de vot pentru alegerea membrilor Biroului Executiv al colegiului teritorial. În ceea ce privește prima critică, legată de faptul că observatorul la procesul electoral, dl. Dr. D., ar fi participat și la soluționarea contestației, ceea ce ar reprezenta o încălcare a prevederilor art. 58 alin. (2) din Regulamentul Electoral, precizează recurenții că acesta este neîntemeiată. Prevederile art. 58, în ansamblul său, nu reprezintă altceva decât o expresie a autonomiei de care se bucură colegiile teritoriale față de Colegiul Medicilor din România sub toate aspectele și raportat la toate organele colegiilor teritoriale, autonomiei ce este reglementată de art. 413 alin. (1) și (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Prin urmare, temeiul legal invocat nu împiedica participarea observatorului la procesul electoral, dl. Dr. D., în calitate de secretar al Comisiei Electorale Centrale, la contra-semnarea deciziei Comisiei Electorale Centrale de respingere a contestației intimaților. În ceea ce privește cea de a doua critică, legată de faptul că observatorul la procesul electoral, dl. Dr. D., nu ar fi întocmit un proces-verbal potrivit prevederilor art. 58 alin. (3) din Regulamentul electoral în care să consemneze cele constate, aceasta reprezintă o simplă speculație, câtă vreme acest proces-verbal există. De altfel, acest proces-verbal consemnează însă tocmai aspectul susținut mai sus privitor la îndeplinirea condiției de cvorum la ședința din 27.01.2024, respectiv prezența unui număr de 18 din cei 19 membri ai Consiliului CMS Constanța la strigarea prezenței. De asemenea, intimații nu au explicat care ar fi impactul modalității în care a fost soluționată contestația ori existența sau non-existența procesului-verbal întocmit de observator în determinarea nelegalității actelor atacate prin cererea de chemare în judecată, care sunt, prin excelență, anterioare contestației respectiv procesului-verbal în discuție. În ceea ce privește criticile legate de convocarea ședinței Consiliului CMS Constanța observăm că prin cererea de chemare în judecată sunt formulate, în realitate, o serie de observații referitoare la Comisia electorală locală, în sarcina căreia a căzut organizarea alegerilor pentru stabilirea componenței Biroului Executiv al colegiului teritorial. Astfel, în esență, critica intimaților pornește de la faptul că potrivit art. 77 alin. (2) din Regulamentul electoral în ipoteza organizării unor alegeri parțiale este nevoie de organizarea unei noi Comisii Electorale Locale care să fie validată de Comisii Electorale Centrale. Așadar, premisa de la care se pornește atunci când se discută despre alegeri parțiale este aceea că o persoană aleasă pentru un mandat își încetează mandatul înainte de expirarea duratei prevăzute de lege. Or, o astfel de ipoteză nu este incidență în speța de față, fiind vorba despre alegerea unor noi membri ai Biroului Executiv ai CMS Constanța, alegere care a fost boicotată, printr-un abuz de drept, de către intimați. Prin recursul incident declarat de reclamanții A., C. și B. se solicită admiterea recursului, înlocuirea considerentelor străine de cauză și menținerea soluției cuprinsă în dispozitivul hotărârii recurate. Critică aceștia considerentele hotărârii recurate referitoare la incidența dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Regulamentul electoral al CMSR. Deși argumentele în raport de care prima instanță a dispus anularea deciziilor CE nr. Pi2/30.oi. 2024 și P13/30.01.2024 sunt corecte, temeiul de drept reținut este greșit. Norma citată reglementează mecanismul decizional al comisiei electorale locale, însă obiectul prezentei judecăți nu privește un act adoptat de comisia electorală locală, ci procesul de alegere a membrilor Biroului executiv din cadrul Consiliului Colegiului teritorial Constanța, desfășurat cu încălcarea prevederilor legale și statutare.

Apărările formulate în cauză Recurenții-reclamanți A., C. și B. au depus întâmpinare la recursul formulat de autoritățile pârâte prin care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând legalitatea sentinței recurate, prin prisma criticilor formulate prin cererea de recurs, a apărărilor corelative expuse în întâmpinare, Înalta Curte constată că recursurile sunt fondate, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare: Cu caracter prealabil, Înalta Curte constată că, deși reclamanta și-a întemeiat recursul pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ., criticile expuse nu se circumscriu decât cazului de casare reglementat de pct. 5 al articolului menționat, necuprinzând argumente de nelegalitate referitoare la încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității. În ceea ce privește motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. ("când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei"), acesta este nefondat. Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., în considerentele hotărârii, judecătorul trebuie să arate motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și motivele pentru care s-au respins cererile părților. Motivarea este de esența hotărârilor și este necesară pentru a o face înțeleasă și acceptată de părți, dar și pentru a permite instanței de control judiciar să verifice, după caz, stabilirea situației de fapt și a aplicării legii sau numai aplicarea legii. Este însă important de reținut că judecătorul este obligat să motiveze soluția dată fiecărui capăt de cerere, iar nu să răspundă separat diferitelor argumente ale părților care sprijină fiecare capăt de cerere, astfel încât, dacă soluția este motivată, nu constituie motiv de casare faptul că nu s-a răspuns la fiecare argument. Analizând hotărârea pronunțată de prima instanță, Înalta Curte constată că hotărârea recurată cuprinde în mod evident argumentele pe care se întemeiază soluția, chiar dacă acestea îi nemulțumesc pe recurenții-pârâți. Referitor la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în sensul că instanța de fond a aplicat și interpretat în mod greșit dispozițiile art. 20 alin. (1) din Regulamentul din 2023 electoral al Colegiului Medicilor Stomatologi din România, Înalta Curte constată că sunt fondate criticile formulate de recurentele pârâte. Sub acest aspect, Înalta Curte reține că Deciziile CEC nr. P/12/30 ianuarie 2024 și nr. P/13/30 ianuarie 2024 sunt emise de Comisia Electorală Centrală în urma desfășurării alegerilor pentru desemnarea membrilor biroului executiv al Consiliului Colegiului Teritorial Constanța . În fundamentarea soluție pronunțate de către instanța de fond cu privire la anularea Deciziei CEC nr. P/12/30 ianuarie 2024 și a Deciziei CEC nr. P/13/30 ianuarie 2024 s-au reținut dispozițiile art. 20 alin. (1) din Regulamentul electoral care dispun în sensul că "(1)Deciziile comisiei electorale se iau cu majoritate simplă de voturi, în prezența a minimum două treimi din numărul membrilor săi. (2) În cazul egalității de voturi la luarea unei decizii, votul președintelui comisiei sau, în lipsa acestuia, al secretarului este decisiv. (3) Prezența președintelui sau, în lipsa acestuia, a secretarului este obligatorie în momentul votării deciziilor". Dispozițiile legale precitate reglementează mecanismul decizional al comisiei electorale locale, însă obiectul cauzei față nu privește un act adoptat de comisia electorală locală, ci procesul de alegere a membrilor Biroului executiv din cadrul Consiliului teritorial Constanța. Cu alte cuvinte, aceste prevederi nu sunt incidente în cauză, aspectele invocate de către intimați prin cererea introductivă vizează probleme ce țin de procesul de votare la nivelul Consiliului CMS Constanța, respectiv de interpretarea noțiunii de cvorum la nivelul acestui organism profesional, iar nu de mecanismul decizional de la nivelul comisiei electorale. Înalta Curte constată, în acord cu poziția procesuală exprimată de recurenți, că prima instanță în mod greșit a analizat dispozițiile art. 20 alin. (1) din Regulamentul electoral prin raportare la Decizia CEC nr. P/12/30 ianuarie 2024 prin care s-a respins contestația reclamanților formulată împotriva procesului-verbal nr. x/27.01.2024 în care s-a consemnat maniera de desfășurare a procedurii de alegere a membrilor Biroului executiv al Consiliului Colegiului teritorial și la Decizia CEC nr. P/13/30 ianuarie 2024 prin care s-au validat rezultatele acestei proceduri. Constatând că acest prim motiv de casare este fondat, iar admiterea acestuia conduce la casarea în parte a hotărârii cu consecința trimiterii cauzei la prima instanță, se apreciază că nu este necesară verificarea celorlalte motive de casare - art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., prima instanță urmând să cerceteze toate motivele de nelegalitate invocate în cererea de chemare în judecată, dar și apărările recurentelor pârâte, reiterate în prezentul recurs. Concluzionând, toate aspectele reținute mai sus corespund unei aplicări greșite a normelor de drept material, motiv pentru care sunt incidente în cauză prevederile art. 498 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte urmând să admită recursurile declarate în cauză și să dispună trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, potrivit considerentelor prezentei decizii. În fond după casare, instanța de trimitere urmează să examineze susținerile, apărările și argumentele formulate de părți, coroborându-le cu probele administrate, astfel încât să stabilească legalitatea actelor administrative contestate prin raportare la dispozițiile legale aplicabile în materie. De asemenea, Înalta Curte constată că atât recurenții pârâți, cât și recurenții reclamanți au solicitat obligarea părții oponente la plata cheltuielilor de judecată, dar având în vedere soluția de casare și trimitere a cauzei spre rejudecare, care are un caracter intermediar în parcursul procesual, chestiunea culpei procesuale și, implicit, a obligației de plată a cheltuielilor de judecată va fi tranșată la momentul soluționării cauzei pe fond. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004, coroborat cu art. 496 alin. (2) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul principal declarat de pârâții Colegiul Medicilor Stomatologi din România și Comisia Electorală Centrală și recursul incident declarat de A., C. și B. împotriva sentinței civile nr. 36 din 20 februarie 2025 a Curții de Apel Constanța - secția de contencios administrativ și fiscal, va casa, în parte, sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare Curții de Apel Constanța - secția de contencios administrativ și fiscal, în ceea ce privește cererea de anulare a Deciziei CEC nr. P/12/30 iaunuarie 2024 și a Deciziei CEC nr. P/13/30 ianuarie 2024, urmând a menține în rest dispozițiile sentinței.