Decizia nr. 5496/2025 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 24/2025 a Curții de Apel Craiova

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea înregistrată la data de 02.12.2024 pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2024, reclamanta A. a chemat în judecată pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună obligarea acestora la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului Pembrolizumab (denumire comercială Keytruda) pentru indicația terapeutică Cancer mamar triplu negativ local recurent nerezecabil sau metastatic.

2. Soluția instanței de fond Prin sentința civilă nr. 24 din 3 februarie 2025 pronunțată de Curtea de Apel Craiova - secția contencios administrativ și fiscal a fost admisă acțiunea reclamantei. Au fost obligați pârâții să includă în Lista aprobată prin H.G. nr. 720/2008, în regim de compensare 100% medicamentul Pembrolizumab (Keytruda) pentru indicația terapeutică Cancer mamar triplu negativ local recurent nerezecabil sau metastatic. S-a luat act că nu se solicită cheltuieli de judecată. 3. Cererile de recurs Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond au formulat recurs recurenții-părâți Guvernul României și Ministerul Sănătății, solicitând admiterea acestora, pentru motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8, respectiv art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc.

civ. În cuprinsul memoriului de recurs, recurentul Ministerul Sănătății a invocat excepția rămânerii fără obiect a cererii de chemare în judecată, având în vedere prevederile Ordinului nr. 6328/30 decembrie 2024/Casa Națională de Asigurări de Sănătate nr. 2192 din 30 decembrie 2024, publicat în Monitorul Oficial nr. 1 Bis din 3 ianuarie 2025, privind modificarea anexelor nr. 1 și 2 la Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 564/499/2021. 4. Apărările intimatelor Intimatele nu au depus întâmpinări la dosarul cauzei. II. Soluția instanței de recurs Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport cu motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că se impune casarea sentinței, iar în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind rămasă fără obiect, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante. În ceea ce privește rămânerea fără obiect a acțiunii, instanța de control judiciar reține că practica judiciară anterioară noului C. proc. civ. a consacrat soluția de respingere a cererii ca rămasă fără obiect, atunci când ceea ce s-a dedus judecății a fost deja executat de pârât (pârâți) de bună voie, înainte de finalizarea procesului, urmare a unei împrejurări intervenite ulterior introducerii cererii de chemare în judecată. Deși nu este consacrată legislativ, o atare soluție își menține aplicabilitatea și se justifică și sub imperiul noului C. proc. civ., fiind dedusă pe cale de interpretare din dispozițiile art. 194 lit. c) din C. proc. civ.

(corespondent al art. 112 pct. 3 din vechiul C. proc. civ.). Raportat la considerentele teoretico-jurisprudențiale enunțate, se constată că în prezenta cauză este incidentă ipoteza premisă a interpretărilor consacrate, având în vedere împrejurarea ulterioară introducerii cererii de chemare în judecată. În prezenta cauză, reclamanta a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune prin care a solicitat să dispună obligarea pârâților la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului Pembrolizumab (denumire comercială Keytruda) pentru indicația terapeutică Cancer mamar triplu negativ local recurent nerezecabil sau metastatic.

Înalta Curte constată că prin Ordinul comun al ministrului sănătății și al președintelui CNAS nr. 6328/2024 de modificare a anexelor nr. 1 și 2 la Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 564/499/2021 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor, publicat în Monitorul Oficial din 03 ianuarie 2025, medicamentul Pembrolizumab a fost inclus pe Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 și a normelor metodologice privind implementarea acestora și pentru indicația terapeutică Cancer mamar triplu negativ (TNBC, triple-negative breast cancer), astfel cum reiese din Subcapitolul 8 din ordin.

Având în vedere că obiectul acțiunii îl reprezintă pretenția concretă a reclamantei și acesta este unul dintre elementele esențiale ale acțiunii civile, potrivit art. 148 alin. (1) din C. proc. civ., precum și cele expuse anterior, instanța de control judiciar reține că pretenția reclamantei a fost satisfăcută și, în consecință, este întemeiată excepția rămânerii fără obiect a cererii de chemare în judecată, cu consecința respingerii acesteia ca atare. 2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursurile declarate de recurenții-părâți Guvernul României și Ministerul Sănătății împotriva sentinței nr. 24 din 3 februarie 2025 pronunțate de Curtea de Apel Craiova - secția contencios administrativ și fiscal.

Va casa sentința recurată și, în rejudecare, va respinge acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, ca rămasă fără obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Admite recursurile declarate de recurenții-părâți Guvernul României și Ministerul Sănătății împotriva sentinței nr. 24 din 3 februarie 2025 pronunțate de Curtea de Apel Craiova - secția contencios administrativ și fiscal. Casează sentința recurată și, în rejudecare: Respinge acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, ca rămasă fără obiect. Definitivă. Pronunțată astăzi, 20 noiembrie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.