Decizia nr. 5312/2025 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, sub nr. x/2023, reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Înalta Curte de Casație și Justiție revocarea/modificarea parțială a Ordinului nr. x/2023 din 27.09.20232023 emis de Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și emiterea unui nou ordin de salarizare general, dar și a unui ordin individual, prin intermediul cărora să se procedeze la: recunoașterea generală a unei valori de referință sectorială (VRS) de 605,225 RON neplafonată și valorificarea dreptului său la o salarizare cu această componentă în perioada 01.01.2018 și, în continuare, până la data de 01.10.2018 inclusiv (începând cu data de 02.10.2018 s-a pensionat), majorată cu 25% conform art. 38 alin. (3) din Legea nr. 153/2017; reîncadrarea sa începând cu data de 26.02.2017 prin acordarea unei valori de referință sectorială de 605,225 RON, fără a fi afectată de prevederile art. 38 alin. (6) și art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, (conform deciziei civilă nr. 834/A/09 decembrie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș) și nu cu data de 30.12.2021, data emiterii ordinului Ministrului Justiției nr. 6245/C/2021; acordarea sporurilor în procent maxim de 45%, și valorificarea în concret a acestora începând cu data de 01.01.2018 și, în continuare, până la data de 01.10.2018 inclusiv (începând cu data de 02.10.2018 s-a pensionat) și includerea acestor sporuri în adeverința tip de revizuire a pensiei de serviciu începând cu data de 02.10.2018; recalcularea indemnizației de încadrare și plata diferenței drepturilor salariale lunare dintre venitul la care este îndreptățită și venitul efectiv plătit pentru fiecare lună, corespunzătoare unei valori de referință sectorială (VRS) de 605,225 RON neplafonată, la care să se aplice și majorarea de 25%, dar și sporuri în procent maxim de 45%, corespunzător perioadei 01.01.2018 - 01.10.2018 inclusiv, drepturi salariale ce vor fi actualizate cu indicele de inflație, precum și cu dobânda legală corespondentă, calculată de la data exigibilității sumelor cuvenite, până la data plății efective a diferenței drepturilor menționate mai înainte; emiterea de către ICCJ, în calitate dc ordonator principal de credite, subrogat în toate drepturile și obligațiile fostului ordonator principal de credite, respectiv Ministerul Justiției, a unui ordin individual de salarizare care să pună în plată decizia civilă nr. 834/A/09 decembrie 2021 pronunțată dc Curtea de Apel Târgu Mureș, hotărâre definitivă, prin luarea în calcul, în ceea ce o privește, la nivel individual, a unei valori de referință sectorială VRS 605,225 RON neplafonată, începând cu 26.02.2017 și plata drepturilor salariale rezultate din diferența între drepturile cuvenite în baza acestui titlu executoriu și drepturile efectiv încasate, drepturi salariale ce vor fi actualizate cu indicele de inflație, precum și cu dobânda legală corespondentă, calculată de la data exigibilității sumelor cuvenite, până la data plății efective a diferenței drepturilor salariale menționate mai înainte. A solicitat, totodată, revocarea adeverințelor pentru actualizarea pensiei sale de serviciu nr. 4433/II/A/30/03.07.2023 emisă de Tribunalul Neamț si nr. 1177/08.08.2023 emisă de Înalta Curte de Casație și Justiție (care sunt identice și doar emitentul este formal altul) și eliberarea unei adeverințe necesare revizuirii pensiei sale de serviciu, cu includerea diferenței valorii de referință sectoriale de 605,225 neplafonată, începând cu data dc 02.10.2018 (data pensionării), în prezent și în continuare. A solicitat modificarea dispozițiilor din Circulara nr. 12 din 23 iunie 2023, astfel cum a fost modificată prin Circulara din 7 iulie 2023, astfel cum a fost actualizată la data de 03.11.2023 privind procedura de lucru pentru pentru întocmirea documentației și emiterea adeverințelor de stabilire, actualizare, revizuire și recalculare a pensiei de serviciu a judecătorilor din cadrul curților de apel, tribunalelor și judecătoriilor, înregistrată la Curtea de Apel Bacău cu nr. 5427/III/A/38/J din 03. nov. 2023, toate trei circulare emise de Președintele I. C. civ..J., care nu sunt conforme cu dispozițiile legale în vigoare, respective Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 1275/2005, potrivit cărora adeverința-tip pentru pensia de serviciu este întocmită de ultima unitate angajatoare.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 904 din 28 mai 2024 Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a hotărât următoarele: "Admite excepția prescripției dreptului la acțiune în ceea ce privește drepturile salariale anterioare datei de 29.11.2020. Respinge acțiunea în ceea ce privește drepturile salariale anterioare datei de 29.11.2020. Respinge, în rest, excepția prescripției dreptului la acțiune. Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a înaltei Curți de Casație și Justiție în ceea ce privește capetele de cerere având ca obiect plata drepturilor salariale. Respinge capetele de cerere având ca obiect plata drepturilor salariale pentru lipsa calității procesuale pasive. Respinge excepția lipsei calității procesuale active și excepția inadmisibilității capătului de cerere având ca obiect modificarea dispozițiilor din Circulara nr. 12 din 23.06.2023, astfel cum a fost modificată prin Circulara din 7 iulie 2023, astfel cum a fost actualizată la data de 3.11.2023. Respinge, în rest, acțiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Înalta Curte de Casație și Justiție."

Recursul principal exercitat în cauză Împotriva sentinței a declarat recurs recurenta-reclamantă A., criticând-o pentru nelegalitate și, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat casarea în parte a hotărârii, rejudecarea fondului, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și, totodată, respingerea ca nefondată a excepției prescripției dreptului material în ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea pârâtei la repararea prejudiciului pentru perioada anterioară datei de 29.11.2020, dar și a excepției lipsei calității procesuale pasive.

Apărările formulate și recursul incident Înalta Curte de Casație și Justiție a depus întâmpinare și, fără a invoca excepții, a solicitat respingerea recursului declarat de recurenta-reclamantă ca nefondat. A formulat, totodată, recurs incident împotriva sentinței primei instanțe și, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. a solicitat casarea în parte a hotărârii și admiterea excepției inadmisibilității capătului de cerere având ca obiect modificarea dispozițiilor din Circulara nr. 12 din 23.06.2023, astfel cum a fost modificată prin Circulara din 07.07.2023, actualizată la data de 03.11.2023.

Alte aspecte relevante Prin cererea depusă la data de 3.11.2025 recurenta-reclamantă A. a arătat că înțelege să renunțe la judecata acțiunii în întregul ei, depunând în acest sens declarația autentificată sub nr. x/3.11.2025 de B.N.P. B.. Fiindu-i comunicată cererea de renunțare la judecată formulată de recurenta-reclamantă, recurenta-pârâtă Înalta Curte de Casație și Justiție a depus punct de vedere asupra acesteia, solicitând instanței să ia act de manifestarea de voință astfel exprimată.

Considerentele Înaltei Curți asupra cererii de renunțare la judecată și asupra recursului incident Potrivit art. 406 alin. (1) C. proc. civ.: "Reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință, fie prin cerere scrisă". Dispozițiile art. 406 alin. (5) și alin. (6) din același cod reglementează situația formulării cererii de renunțare la judecată în căile de atac: "(5) Când renunțarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanța va lua act de renunțare și va dispune și anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunțate în cauză. (6) Renunțarea la judecată se constată prin hotărâre supusă recursului, care va fi judecat de instanța ierarhic superioară celei care a luat act de renunțare. Când renunțarea are loc în fața unei secții a Înaltei Curți de Casație și Justiție, hotărârea este definitivă." Având în vedere că manifestarea de voință, în sensul renunțării la judecata cererii, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al recurentei-reclamante, care nu este supus cenzurii instanței de judecată, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil, Înalta Curte va lua act de cererea recurentei-reclamantei A. de renunțare la judecata acțiunii formulate în contradictoriu cu pârâta Înalta Curte de Casație și Justiție. Totodată, întrucât cererea de renunțare la judecată a fost formulată în calea de atac a recursului, Înalta Curte va face aplicarea dispozițiilor art. 406 alin. (5) și alin. (6) C. proc. civ. și va anula în tot sentința civilă nr. 904 din 28 mai 2024 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal. În acest context, dată fiind soluția definitivă de anulare a sentinței pronunțate în primă instanță, se apreciază că această hotărâre nu mai produce efecte juridice, iar legalitatea ei nu mai poate fi verificată prin prisma cazului de casare invocat de recurenta-pârâtă, astfel încât Înalta Curte va respinge ca rămas fără obiect recursul incident formulat în cauză.