Decizia nr. 5199/2025 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — revizuire împotriva sentinței nr. 1605/2024 a Tribunalului Constanța

Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată și parcursul procesual al cauzei 1.1.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 22 decembrie 2023, pe rolul Tribunalului Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2023, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați, a solicitat anularea adresei (deciziei) pârâtului nr. GLR_REG-27996/29.11.2023 și a deciziei pârâtului nr. 1623/13.10.2023, obligarea pârâtului la emiterea unui nou act administrativ de punere în executare a sentinței civile nr. 419/06.04.2023, pronunțată de Tribunalul Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2022, definitivă prin decizia civilă nr. 638/18.09.2023 a Curții de Apel Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal, cu luarea în considerare a "salariul brut maxim existent în plata, care include salariul de bază sporul de confidențialitate 15%, conform hotărârilor judecătorești", menționat pe coloana 6 a adresei pârâtului nr. GLR_MRU - 928/07.03.2023, respectiv pe coloana 7 a adresei pârâtului nr. GRL_MRU - 4647/15.12.2022, precum și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

1.2. Prin sentința civilă nr. 1605 din 27 noiembrie 2024, Tribunalul Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta DGRFP Galați prin AJFP Brăila, ca neîntemeiată. 1.3. Prin decizia civilă nr. 279 din 20 martie 2025, Curtea de Apel Constanța - secția de contencios administrativ și fiscal a respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 1605 din 27 noiembrie 2024, pronunțată de Tribunalul Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal. 2. Cererea de revizuire formulată în cauză 2.1.

Prin cererea înregistrată la data de 7 aprilie 2025, pe rolul Curții de Apel Constanța - secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2025, reclamanta A. în contradictoriu cu intimata Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați, a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 279 din 20 martie 2025, pronunțată de Curtea de Apel Constanța - secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2023, cererea fiind întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 și 8 din C. proc. civ., solicitându-se anularea deciziei atacate, ca urmare a încălcării efectului pozitiv al autorității de lucru judecat, iar pe cale de consecință trimiterea cauzei spre rejudecare potrivit art. 513 alin. (4) din C. proc.

civ. În motivarea cererii, revizuenta susține că în speță este relevat un caz de revizuire întemeiat pe existența unor hotărâri contradictorii, întrucât Curtea de Apel Constanța s-a pronunțat în mod diferit în 6 (șase) dintre dosarele aflate pe rolul acesteia, după cum urmează: - dosar nr. x/2023 - prin decizia civilă din 28.11.2024 instanța a admis recursul formulat de reclamanta - recurentă B. în contradictoriu cu D.G.R.F.P.

Galați, a casat sentința recurată și, rejudecând, a admis cererea, a anulat decizia nr. 1619/13.10.2023 și a obligat pârâta să emită o decizie prin care să stabilească în favoarea reclamantei începând cu data de 01.09.2019 salariul de bază brut lunar în cuantum de 9425 RON la care se adaugă sporul de confidențialitate de 15% (1413,75 RON) și sporul pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare de 15 % (1413,75 RON); - dosar nr. x/2023 - prin decizia civilă din 28.11.2024 instanța a admis recursul formulat de reclamanta - recurentă C. în contradictoriu cu D.G.R.F.P.

Galați, a casat sentința recurată și, rejudecând, a admis cererea, a anulat decizia nr. 1631/13.10.2023 și a obligat pârâta să emită o decizie prin care să stabilească în favoarea reclamantei începând cu data de 01.09.2019 salariul de bază brut lunar în cuantum de 8970 RON la care se adaugă sporul de confidențialitate de 15% și sporul pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare de 15 %; - dosar nr. x/2023 - prin decizia civilă 1040/12.12.2024 instanța a admis recursul formulat de reclamanta - recurentă D. în contradictoriu cu D.G.R.F.P.

Galați, a casat sentința recurată și, rejudecând, a admis cererea, a anulat decizia nr. 1629/13.10.2023 și a obligat pârâta să emită o decizie prin care să stabilească în favoarea reclamantei începând cu data de 01.09.2019 salariul de bază brut lunar în cuantum de 9425 RON la care se adaugă sporul de confidențialitate de 15% (1413,75 RON) și sporul pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare de 15 % (1413,75 RON); - dosar nr. x/2023 - prin decizia civilă nr. 292/24.03.2025 instanța a respins recursul formulat de reclamanta - recurentă D.G.R.F.P. Galați în contradictoriu cu E.. Recursul a fost formulat de pârâta D.G.R.F.P.

Galați împotriva sentinței civile nr. 1536/21.11.2024, pronunțată de Tribunalul Constanța prin care s-a admis acțiunea reclamantei E. în contradictoriu cu pârâta Direcția Generala Regionala a Finanțelor Publice Galați, s-au anulat decizia nr. 1621/13.10.2023 și răspunsul nr. x/29.11.2023 prin care a fost respinsă contestația administrativă formulată împotriva acestei decizii, fiind obligată pârâta Direcția Generala Regionala a Finanțelor Publice Galați să emită un nou act administrativ de stabilire a drepturilor salariale ale reclamantei E., în concordanta cu sentința civilă nr. 419/06.04.2023, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr. x/2022, definitivă prin decizia civila nr. 638/18.09.2023 a Curții de Apel Constanta, astfel cum aceasta sentința trebuie interpretată prin raportare la considerentele încheierii nr. 189/02.09.2024, pronunțata de Tribunalul Constanta în dosarul nr. x/2022, încheiere devenită definitivă prin neatacare; - dosar nr. x/2023 - prin decizia civilă nr. 293/24.03.2025 instanța a respins recursul formulat de reclamanta - recurentă D.G.R.F.P.

Galați în contradictoriu cu F.. Recursul a fost formulat de pârâta D.G.R.F.P.

Galați împotriva sentinței civile nr. 1537/21.11.2024 pronunțată de Tribunalul Constanța, prin care s-a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta F. în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați, s-au anulat decizia nr. 1620/13.10.2023 și răspunsul nr. x/29.11.2023 prin care a fost respinsă contestația administrativă formulată împotriva acestei decizii, fiind obligată pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați să emită un nou act administrativ de stabilire a drepturilor salariale ale reclamantei F., în concordanță cu sentința civilă nr. 419/06.04.2023, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr. x/2022, definitivă prin decizia civilă nr. 638/18.09.2023 a Curții de Apel Constanța, astfel cum această sentință trebuie interpretată prin raportare la considerentele încheierii nr. 189/02.09.2024, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr. x/2022, încheiere devenită definitivă prin neatacare; - pe de altă parte, în dosarul nr. x/2023, prin decizia civilă din nr. 279/20.03.2025, atacată în prezenta cerere de revizuire, Curtea de Apel Constanța a respins recursul formulat de reclamanta-recurentă A., în contradictoriu cu D.G.R.F.P.

Galați, împotriva sentinței civile nr. 1605/27.11.2024 pronunțată de Tribunalul Constanța, prin care instanța a respins cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată. Cum prin hotărâri potrivnice se înțeleg acele hotărâri care cuprind măsuri ce nu pot fi puse în executare deopotrivă sau care contrazic cele statuate asupra unor chestiuni litigioase intrate în autoritatea lucrului judecat, solicită revizuenta să se constate că o astfel de situație există și în prezenta speță în raport de obiectul celor șase decizii aflate în contradicție. Obiectul hotărârilor potrivnice este identic, motiv pentru care se consideră că decizia atacată cu revizuire încalcă autoritatea de lucru judecat a primelor hotărâri, conform art. 430 alin. (2) din C. proc.

civ. În acest sens, susține revizuenta că dispozițiile art. 431 din C. proc. civ. au consacrat cele două forme de manifestare a autorității de lucru judecat respectiv, efectul negativ sau extinctiv, care presupune că o acțiune nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată și efectul pozitiv, conform căruia o soluție dată raporturilor deduse judecății nu poate fi contrazisă printr-o altă hotărâre, indiferent că soluția s-ar regăsi în dispozitiv sau în considerente cu valoare decizională, întrucât ceea ce s-a judecat este presupus a exprima adevărul raporturilor juridice dintre părți. Efectului pozitiv de valorificare a aspectelor dezlegate anterior de instanță, care au legătură cu ceea ce se deduce ulterior judecății, fără să presupună identitatea de acțiune (obiect, cauză, părți), este reglementat prin dispozițiile art. 431 alin. (2) din C. proc.

civ. Având în vedere cele 6 (șase) hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad, apreciind că este încălcată autoritatea de lucru judecat a primei/primelor hotărâri, sub aspectul efectului pozitiv al acesteia, revizuenta solicită să se constate ca fiind îndeplinită condiția privind existența unor hotărâri judecătorești contradictorii. Revizuenta A. arată și că, prin sentința civilă nr. 419/06.04.2023, pronunțată de Tribunalul Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2022, a fost admisă acțiunea pe care a formulat-o alături de alți reclamanți (colegi ai aceluiași serviciu), în contradictoriu cu pârâtul D.G.R.F.P.

Galați și a fost obligat pârâtul la plata către reclamanți a sumelor datorate de la data numirii în funcția publică, dar nu mai înainte de 01.09.2019 și până la data hotărârii, constând în diferența netă dintre salariul de bază efectiv încasat și salariul de bază stabilit prin raportare la nivelul maxim de salarizare pentru funcții similare aflate în plată la nivelul D.G.R.F.P. Galați, așa cum sunt menționate în adresa nr. GLR_MRU-4647/15.12.2022 și adresa nr. GLR_MRU-928/07.03.2023, emise de DGRFP Galați, Structura Servicii Interne - Serviciul Resurse Umane, pentru aceeași funcție/grad/treaptă/gradație, ținând seama de toate majorările salariate intervenite asupra drepturilor salariale prin efectul hotărârilor judecătorești definitive existente la nivelul D.G.R.F.P.

Galați, actualizate cu indicele de inflație la care se va adăuga dobânda legală penalizatoare de la data scadenței fiecărei sume până la data plății efective. Totodată, a fost obligat pârâtul la plata, în continuare, către reclamanți a salariului de bază stabilit prin raportare la nivelul maxim de salarizare pentru funcții similare aflate în plată la nivelul D.G.R.F.P. Galați, așa cum sunt menționate în adresa nr. GLR_MRU-4647/15.12.2022 și adresa nr. GLR_MRU-928/07.03.2023, emise de D.G.R.F.P. Galați, Structura Servicii Interne - Serviciul Resurse Umane, pentru aceeași funcție/grad/treaptă/gradație, ținând seama de toate majorările salariale intervenite asupra drepturilor salariale prin efectul hotărârilor judecătorești definitive existente la nivelul D.G.R.F.P.

Galați. Această sentință a rămas definitivă prin respingerea recursului declarat de pârât, prin decizia civilă nr. 638/18.09.2023 a Curții de Apel Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal. În acest context, arată revizuenta că D.G.R.F.P. Galați a procedat la emiterea deciziilor de salarizare, însă cu încălcarea dispozițiilor hotărârii judecătorești definitive. Pe rolul Tribunalului Constanța au fost depuse mai multe contestații, toate acțiunile formulate de reclamanții funcționari publici mai sus menționați fiind îndreptate împotriva actelor administrative emise de către aceeași pârâtă, D.G.R.F.P.

Galați, ca urmare a nerespectării dispozițiilor stabilite prin aceeași sentință civilă nr. 419/06.04.2023, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr. x/2022, definitivă prin decizia civilă nr. 638/18.09.2023 a Curții de Apel Constanța, astfel cum această sentință trebuie interpretată prin raportare la considerentele încheierii nr. 189/02.09.2024, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr. x/2022, încheiere devenită definitivă prin neatacare. Pentru nesocotirea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat, solicită instanței de revizuire anularea ultimei hotărâri și trimiterea cauzei pentru a realiza o nouă judecată, potrivit art. 513 alin. (4) coroborat cu art. 5 alin. (3) din C. proc.

civ. 2.2. Prin decizia civilă nr. 450 din 19 mai 2025, pronunțată în dosarul nr. x/2025, Curtea de Apel Constanța - secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale a acestei instanțe și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. 2.3. Urmare a declinării de competență, cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - secția de contencios administrativ și fiscal la data de 10 iunie 2025. 3. Apărările formulate în cauză Intimata Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Brăila a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire.

II. Soluția pronunțată asupra cererii de revizuire Analizând condițiile de admisibilitate ale cererii de revizuire, potrivit art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că revizuirea este inadmisibilă, pentru următoarele motive: În conformitate cu dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri. Totodată, potrivit alin. (2) al aceluiași articol, sunt supuse revizuirii și hotărârile care nu evocă fondul, însă doar pentru motivele de revizuire prevăzute la pct. 3 (dar numai ipoteza judecătorului), pct. 4 și pct. 7-10 ale art. 509 alin. (1) C. proc.

civ. (respectiv pct. 7 - 11, conform modificării C. proc. civ. prin Legea nr. 310/2018). În cauză, revizuenta a susținut că decizia civilă nr. 279 din 20 martie 2025, pronunțată de Curtea de Apel Constanța - secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2023, încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziilor nr. 983 din 28.11.2024 (dosar nr. x/2023), nr. 984 din 28.11.2024 (dosar nr. x/2023), nr. 1040 din 12.12.2024 (dosar nr. x/2023), nr. 292 din 24.03.2025 (dosar nr. x/2023) și nr. 293 din 24.03.2025 (dosar nr. x/2023), pronunțate de aceeași instanță în cauze similare, în care D.G.R.F.P.

Galați a avut calitatea de pârât, iar colegi de muncă ai revizuentei au avut calitatea de reclamanți, litigiile respective vizând anularea unor decizii administrative emise de autoritatea pârâtă în favoarea fiecărui reclamant în parte, în vederea punerii în executare a sentinței civile nr. 419/06.04.2023, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr. x/2022, definitivă prin decizia civilă nr. 638/18.09.2023 a Curții de Apel Constanța. Raportat la deciziile considerate de revizuentă potrivnice, Înalta Curte constată că în speță nu este îndeplinită condiția încălcării, prin decizia atacată, a autorității de lucru judecat a unei hotărâri definitive anterioare. Înalta Curte reține că, în actualul C. proc.

civ., revizuirea pentru contrarietate de hotărâri sancționează încălcarea autorității de lucru judecat atât sub efect negativ, reprezentat de tripla identitate de părți, obiect și cauză prevăzute de art. 431 alin. (1) C. proc. civ., cât și sub efectul pozitiv reglementat de art. 431 alin. (2) C. proc. civ., care constă în posibilitatea pentru parte de a se prevala de cele statuate într-o judecată anterioară, atunci când are legătură cu noul proces intentat. Potrivit art. 431 alin. (1) C. proc. civ., nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori, în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect, acest text de lege reglementând condiția existenței autorității de lucru judecat, respectiv tripla identitate de părți, obiect și cauză.

Procedând la verificarea deciziei atacate cu revizuire și a celor invocate ca fiind potrivnice acesteia, Înalta Curte constată că nu sunt îndeplinite condițiile cazului de revizuire invocat, deciziile anterioare fiind pronunțate în litigii care privesc alte părți reclamante, având obiect diferit. Chiar dacă intimata D.G.R.F.P. Galați a avut calitatea de pârâtă în fiecare din aceste dosare, calitatea de reclamant aparține unor persoane fizice distincte, iar obiectul privește anularea unor acte administrative diferite, prin care s-au stabilit drepturile salariale aferente fiecărui reclamant din cauza respectivă. Astfel fiind, în speță nu se confirmă existența efectului negativ al autorității de lucru judecat, nefiind întrunită tripla identitate de părți, obiect și cauză.

Analizând motivele revizuirii din perspectiva efectului pozitiv al autorității de lucru judecat, invocat de revizuentă, Înalta Curte constată că existența acestui efect a fost argumentată de partea interesată prin raportare la soluțiile favorabile reclamanților din dosarele nr. x/2023, dosar nr. x/2023, nr. y/2023, nr. z/2023 și nr. 8736/118/2023 și la împrejurarea că, pentru a pronunța aceste soluții, aceeași instanță a statuat asupra aceleiași chestiuni litigioase și anume nelegalitatea modalității de punere în executare de către pârâtă, prin emiterea deciziilor de salarizare, a titlului executoriu de care beneficiază și revizuenta împreună cu reclamanții din celelalte dosare. Contrar susținerilor revizuentei, Înalta Curte reține că rezolvarea diferită dată în alte cauze unor chestiuni litigioase similare nu creează "hotărâri potrivnice" în sensul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc.

civ. Într-adevăr, toate cele șase litigii au vizat pretinsa nelegalitate a unor acte administrative emise de autoritatea intimată în vederea punerii în executare a unui titlu executoriu ce vizează drepturile salariale ale angajaților săi, însă fiecare litigiu se raportează la conținutul deciziei administrative emise individual pentru fiecare reclamant și analizează nelegalitatea reclamată de beneficiarii actelor administrative strict prin prisma motivelor invocate de aceștia în fiecare pricină în parte. Chiar dacă, parțial, chestiunile supuse controlului judiciar pot avea un caracter de similaritate, nu se poate susține existența efectului pozitiv al autorității de lucru judecat, întrucât caracterul similar al unor litigii înregistrate pe rolul instanțelor judecătorești nu se confundă cu efectul pozitiv al autorității de lucru judecat și nu poate servi drept temei al formulării unei cereri de revizuire pe motivul existenței unor hotărâri potrivnice.

Înalta Curte mai reține că, deși efectul pozitiv al autorității de lucru judecat nu presupune o triplă identitate de părți, obiect și cauză, acesta nu poate fi opus de partea revizuentă în raport de litigii purtate de aceeași pârâtă, în contradictoriu cu alți reclamanți și cu privire la alte acte administrative, în lipsa oricărui alt element de legătură între cauze, la nivel subiectiv sau obiectiv, astfel cum prevede art. 431 alin. (2) C. proc. civ. În concluzie, Înalta Curte constată că în speță nu este îndeplinită condiția existenței unei hotărâri potrivnice, care să încalce autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri anterioare, din perspectiva efectului negativ sau pozitiv al acestei autorități.

Totodată, raportat la deciziile considerate de revizuentă potrivnice, Înalta Curte constată că aceasta a invocat contrarietatea dintre decizia nr. 279/20.03.2025 a Curții de Apel Constanța și alte cinci decizii ale aceleiași instanțe, printre care deciziile nr. 292 din 24.03.2025 (dosar nr. x/2023) și nr. 293 din 24.03.2025 (dosar nr. x/2023). Or, aceste din urmă două decizii sunt pronunțate la data de 24.03.2025, ulterior deciziei supuse revizuirii, pronunțată la 20.03.2025. Cazul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. vizează reformarea ultimei hotărâri pronunțate, care va fi anulată în raport de prima hotărâre, ale cărei dispoziții vor fi menținute.

În speță, însă, revizuenta a înțeles să îndrepte cererea de revizuire împotriva hotărârii pronunțate inițial (decizia nr. 279 din 20.03.2025), a cărei reformare o solicită, iar nu a ultimelor hotărâri (respectiv deciziile nr. 292 și nr. 293 din 24.03.2025), contrar dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.. Prin urmare, în speță nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de textul de lege anterior indicat, referitoare la reformarea ultimei hotărâri pronunțate și la încălcarea, prin decizia atacată, a autorității de lucru judecat a unei hotărâri definitive anterioare, câtă vreme decizia supusă revizuirii a fost pronunțată anterior celor două decizii opuse acesteia. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 513 alin. (3) din C. proc.

civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta A., ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 279 din 20 martie 2025, pronunțată de Curtea de Apel Constanța - secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2023, ca inadmisibilă. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Recursul se va depune la Înalta Curte de Casație și Justiție - secția de contencios administrativ și fiscal. Pronunțată astăzi, 5 noiembrie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.