Decizia nr. 4334/2025 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Acțiunea judiciară Prin acțiunea înregistrată sub nr. x/2023, la data de 27.03.2023, pe rolul Curții de Apel București - secția a IX-a, contencios administrativ și fiscal, reclamanții A., B., C., D., E., F., G. și H. au chemat în judecată pe pârâții Președintele Curții de Apel Oradea și Colegiul de conducere al Curții de Apel Oradea, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța în cauză să dispună: 1. anularea hotărârii nr. 7 din 23 februarie 2023 a Colegiului de conducere al Curții de Apel Oradea, prin care a fost respinsă contestația formulată împotriva modului de stabilire a drepturilor salariale prin decizia nr. 1/BRU din 13.01.2023 emisă de Președintele Curții de Apel Oradea; 2. modificarea în parte a deciziei nr. 1/BRU din 13.01.2023 și a anexelor la această decizie, în sensul că: drepturile salariale recunoscute să fie acordate cu înlăturarea plafonării instituite de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, pentru toți reclamanții vizați de decizia în discuție; 3. obligarea pârâtului Președintele Curții de Apel Oradea la emiterea unei noi decizii administrative, pe numele tuturor reclamanților, prin care să fie salarizați având în vedere VRS 605,225 RON, începând cu data de 01.08.2016 și în continuare, pentru viitor, cu înlăturarea plafonării instituite asupra salariului de bază brut lunar/indemnizației brute lunare de încadrare, în urma aplicării prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, unde este cazul; 4. obligarea pârâtului Președintele Curții de Apel Oradea, judecător I., ca pentru diferențele salariale acordate prin prezenta hotărâre, sumele să fie actualizate cu indicele inflației, precum și cu dobânda legală penalizatoare aferentă, de la data scadenței fiecărei obligații și până la data plății efective.

Soluția instanței de fond Curtea de Apel București - secția a IX-a, contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 2160 din 18.12.2024: - a admis în parte acțiunea reclamanților; - a anulat în parte hotărârea nr. 7 din 23.02.2023 a Colegiului de Conducere al Curții de Apel Oradea, respectiv în ceea ce privește contestația reclamanților; - a obligat Președintele Curții de Apel Oradea la emiterea unei decizii în favoarea reclamanților, prin care aceștia să fie salarizați având în vedere VRS 605,225 RON, începând cu data de 01.08.2016 și în continuare, pentru viitor, cu înlăturarea plafonării (de la data de 01.01.2018) instituite asupra salariului de bază brut lunar/indemnizației brute lunare de încadrare în urma aplicării prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea - cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; - a obligat Președintele Curții de Apel Oradea ca pentru diferențele salariale, ce ar putea rezulta din aplicarea prezentei hotărâri, sumele să fie actualizate cu indicele de inflație, precum și cu dobânda legală penalizatoare, de la data scadenței fiecărei obligații și până la data plății efective; - a respins în rest acțiunea.

Calea de atac exercitată Împotriva sentinței au declarat recurs reclamanții A., B., C., D., E., F., G. și H. și pârâtul Președintele Curții de Apel Oradea. 3.1. Reclamanții au solicitat casarea în parte a acesteia și, în rejudecare, admiterea acțiunii în integralitate și obligarea pârâtului Președintele Curții de Apel Oradea la emiterea unei noi decizii în favoarea acestora conform celor dispuse, respectiv ca salarizarea să aibă în vedere VRS 605,225, cu începere din data de 01.08.2016 și în continuare, pentru viitor, cu înlăturarea plafonării de la data de 01.01.2018 instituite asupra salariului de bază brut lunar/indemnizației brute lunare de încadrare urmare a aplicării prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului din fonduri publice, precum și a plafonării impuse de art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 168/2022, începând cu data de 1 ianuarie 2023; menținerea celorlaltor dispoziții ale hotărârii judecătorești. Criticile de nelegalitate ale sentinței atacate, subsumate cazurilor de casare reglementate de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., au fost prezentate la dosar. 3.2. Pârâtul Președintele Curții de Apel Oradea a solicitat casarea în parte a sentinței și, în rejudecare, respingerea acțiunii în integralitate. Criticile de nelegalitate ale sentinței contestate, subsumate cazurilor de casare nominalizate în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 7 și 8 C. proc. civ., au fost prezentate la dosar.

Apărările formulate în cauză 4.1. Recurenții-reclamanți, recurentul-pârât și intimatul-pârât au formulat întâmpinări în cauză . 4.2. Recurentul-pârât Președintele Curții de Apel Oradea a depus răspuns la întâmpinarea formulată de recurenții-reclamanți .

Soluția instanței de recurs Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenți, a apărărilor expuse în întâmpinările depuse la dosar, Înalta Curte apreciază că recursurile sunt fondate în limitele și pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare. După cum s-a menționat la pct. 1 al deciziei de față, recurenții-reclamanți A., B., C., D., E., F., G. și H. au formulat acțiune judiciară împotriva hotărârii nr. 7 din 23.02.2023 a Colegiului de Conducere al Curții de Apel Oradea, prin care a fost respinsă contestația acestora împotriva modului de stabilire a drepturilor salariale prin decizia nr. din 1/BRU din 13.01.2023 emisă de Președintele Curții de Apel Oradea. Obiectul acțiunii deduse judecății îl reprezintă: - anularea hotărârii nr. 7 din 23 februarie 2023 a Colegiului de conducere al Curții de Apel Oradea; - modificarea în parte a deciziei nr. 1/BRU din 13.01.2023 și a anexelor la această decizie, în sensul că: drepturile salariale recunoscute să fie acordate cu înlăturarea plafonării instituite de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, pentru toți reclamanții vizați de decizia în discuție; - obligarea pârâtului Președintele Curții de Apel Oradea la emiterea unei noi decizii administrative, pe numele tuturor reclamanților, prin care să fie salarizați având în vedere VRS 605,225 RON, începând cu data de 01.08.2016 și în continuare, pentru viitor, cu înlăturarea plafonării instituite asupra salariului de bază brut lunar/indemnizației brute lunare de încadrare, în urma aplicării prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, unde este cazul; - obligarea pârâtului Președintele Curții de Apel Oradea, judecător I., ca pentru diferențele salariale acordate prin prezenta hotărâre, sumele să fie actualizate cu indicele inflației, precum și cu dobânda legală penalizatoare aferentă, de la data scadenței fiecărei obligații și până la data plății efective. Așa cum s-a precizat la pct. 2 al prezentei decizii, instanța de fond a admis, în parte, acțiunea reclamanților și, în consecință: - a anulat în parte hotărârea nr. 7 din 23.02.2023 a Colegiului de Conducere al Curții de Apel Oradea, respectiv în ceea ce privește contestația reclamanților; - a obligat Președintele Curții de Apel Oradea la emiterea unei decizii în favoarea reclamanților, prin care aceștia să fie salarizați având în vedere VRS 605,225 RON, începând cu data de 01.08.2016 și în continuare, pentru viitor, cu înlăturarea plafonării (de la data de 01.01.2018) instituite asupra salariului de bază brut lunar/indemnizației brute lunare de încadrare în urma aplicării prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea - cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; - a obligat Președintele Curții de Apel Oradea ca pentru diferențele salariale, ce ar putea rezulta din aplicarea prezentei hotărâri, sumele să fie actualizate cu indicele de inflație, precum și cu dobânda legală penalizatoare, de la data scadenței fiecărei obligații și până la data plății efective; - a respins în rest acțiunea. Înalta Curte apreciază că este fondat motivul de casare reglementat de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., în ipoteza motivelor străine de natura cauzei. După cum s-a menționat anterior, recurenții-reclamanți, în calitate de personal auxiliar de specialitate și conex în cadrul Curții de Apel Oradea, au contestat hotărârea nr. 7 din 23.02.2023 a Colegiului de Conducere al Curții de Apel Oradea, prin care a fost respinsă contestația administrativă formulată de aceștia împotriva modului de stabilire a drepturilor salariale prin decizia nr. 1/BRU din 13.01.2023 emisă de Președintele Curții de Apel Oradea. Or, prin decizia nr. 1/BRU din 13.01.2023 emisă de Președintele Curții de Apel Oradea s-a stabilit faptul că, începând cu data de 01.01.2023, personalul auxiliar de specialitate și conex, funcționarii publici și personalul contractual din cadrul instanțelor judecătorești din circumscripția Curții de Apel Oradea, ale căror salarii de bază nu au atins nivelul prevăzut în grilă la Legea - cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022, beneficiază de o majorare a salariului de bază cu 10% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2022, fără a se depăși valoarea nominală prevăzută în grilă pentru anul 2022, cu menținerea cuantumului sporurilor la nivelul lunii decembrie 2022. Ca atare, această decizie a făcut obiectul analizei Colegiului de Conducere al Curții de Apel Oradea care, prin hotărârea nr. 7 din 23.02.2023, a respins ca neîntemeiate contestațiile formulate de petenți împotriva deciziei anterior nominalizate, printre care se regăsesc și recurenții-reclamanți. În motivarea acestei decizii de soluționare a recursului administrativ s-a menționat faptul că majorarea de 10% a fost acordată de ordonatorul de credite, în aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 168/2022, astfel că referirile contestatorilor la modul de calcul al salariilor prin raportare la un VRS de 605 RON nu au nicio legătură cu obiectul și scopul actului administrativ contestat. Trebuie menționat faptul că doar aspectele vizate de cele două acte administrative atacate puteau face obiectul unei acțiuni în fața instanței de contencios administrativ, iar nu alte aspecte, așa cum s-a întâmplat în cauza de față. Cu toate acestea, este de observat faptul că judecătorul fondului cauzei a obligat Președintele Curții de Apel Oradea la emiterea unei noi decizii administrative prin care recurenții-reclamanți să fie salarizați având în vedere VRS 605,225 RON, începând cu data de 01.08.2016 și în continuare, pentru viitor, cu înlăturarea plafonării (de la data de 01.01.2018) instituite asupra salariului de bază brut lunar/indemnizației brute lunare de încadrare în urma aplicării prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea - cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Însă, nu salarizarea recurenților-reclamanți în raport cu o anumită valoare de referință sectorială a făcut obiectul actului administrativ atacat de aceștia pe cale administrativă, ci majorarea salariului de bază cu 10% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2022 pentru personalul auxiliar de specialitate și conex, funcționarii publici și personalul contractual din cadrul instanțelor judecătorești din circumscripția Curții de Apel Oradea, ale căror salarii de bază nu au atins nivelul prevăzut în grilă la Legea - cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022. Concluzia anterior prezentată rezultă și din preambulul deciziei nr. 1/BRU din 13.01.2023 a Președintelui Curții de Apel Oradea, în care au fost avute în vedere prevederile art. 1 alin. (1) și alin. (5) din O.U.G. nr. 168/2022, privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, care reglementau respectiva creștere a salariului personalului vizat de această decizie cu 10%. În atare situație, sentința recurată cuprinde motive străine de natura cauzei, ceea ce atrage incidența motivului de casare reglementat de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. Într-adevăr, după cum s-a menționat anterior, prin acțiunea introductivă de instanță, recurenții-reclamanți au solicitat să fie salarizați având în vedere VRS 605,225 RON, începând cu data de 01.08.2016 și în continuare, pentru viitor, cu înlăturarea plafonării (de la data de 01.01.2018) instituite asupra salariului de bază brut lunar/indemnizației brute lunare de încadrare în urma aplicării prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea - cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Însă, un astfel de petit nu poate fi alăturat celorlaltor capete de cerere ce au ca obiect anularea actelor administrative mai sus indicate. Prin urmare, instanța de recurs apreciază că se impune casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe care urmează să solicite recurenților-reclamanți să clarifice obiectului cauzei deduse judecății, respectiv pretențiile concrete ale acestora în raport cu actele administrative atacate care fac referire la majorarea salariului de bază cu 10% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2022. Desigur, VRS 605,225 RON a fost acordat de ordonatorul de credite prin alte acte administrative care nu au fost deduse judecății în cauza de față. Prin urmare, Înalta Curte apreciază că nu se mai impune analizarea criticilor de nelegalitate subsumate motivului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 7 și 8 C. proc. civ., acestea urmând a fi avute în vedere de către instanța de trimitere cu ocazia rejudecării cauzei.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 și art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 496 și art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.