- Instanța
- Înalta Curte de Casație și Justiție (România) · Secția de contencios administrativ și fiscal
- Data
- 24 septembrie 2025
Decizia nr. 4159/2025 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — contestație
Asupra contestației de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul contestației deduse judecății Prin contestația înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 10 martie 2025, sub nr. x/2025, contestatoarea A., în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, a solicitat anularea Hotărârii nr. 2064 din 3 decembrie 2024, pronunțată de Consiliul Superior al Magistraturii- secția pentru Judecători și obligarea intimatului la emiterea unei hotărâri prin care să dispună transferul contestatoarei de la Judecătoria Onești la Judecătoria Bacău. În motivarea contestației, partea a arătat că a formulat anterior încă două cereri de transfer la Judecătoria Bacău, au fost respinse fără a fi analizate toate criteriile, iar contestațiile formulate au fost respinse ca lipsite de interes.
Contestatoarea are domiciliul în Bacău și efectuează zilnic o navetă ce presupune pierderea a două ore pe zi, acumularea de oboseală, dar și generarea de costuri cu întreținerea autovehiculului și decontarea costului transportului de către Tribunalul Bacău. S-a avut în vedere faptul că la data transferului existau 6 posturi disponibile pentru transfer, însă situația concretă a ocupării posturilor de judecător la Judecătoria Bacău era diferită, judecătorii efectiv în activitate fiind mult mai puțini, deoarece un judecător era delegat la Judecătoria Podu Turcului, iar altul era delegat la Penitenciarul Bacău.
A fost avută în vedere încărcătura pe anul 2023, când numărul de judecători la Judecătoria Onești a fost mai redus, deși cererea de transfer a fost soluționată în decembrie 2024, numărul de judecători crescând la Judecătoria Onești în 2024 la 12 judecători (față de 9 în 2023). Volumul de 332 de dosare în stoc nu este de natură a crește semnificativ stocul de dosare al celorlalți judecători, mai ales că pentru Judecătoria Onești este indisponibilizat 1 post pentru concursul de admitere în magistratură, iar concursul de capacitate pentru judecătorii stagiari se află în desfășurare. Având în vedere motivele expuse, a solicitat admiterea cererii și admiterea transferului la Judecătoria Bacău. În drept, a invocat dispozițiile art. 191 și art. 192 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, și art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022.
2. Apărările formulate de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată, arătând că hotărârea contestată este legală și temeinică, fiind emisă cu respectarea normelor legale și regulamentare incidente în materie. Intimatul a susținut, în esență, că hotărârea emisă respectă limitele și scopul prevederilor legale în executarea cărora a fost adoptată, neexistând elemente pe baza cărora să poată fi decelată o exercitare abuzivă a dreptului de apreciere, în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004.
Secția pentru judecători a analizat cererea de transfer formulată de contestatoare prin raportare la criteriile legale în mod comparativ și cumulativ, fără o ordine de prioritate, dar și prin raportare la necesitatea menținerii unui echilibru între interesul public - buna funcționare a parchetelor implicate - pe care Consiliul Superior al Magistraturii are obligația să-l ocrotească în exercitarea rolului său de garant al independenței justiției și interesul legitim privat al reclamantului, observând în mod corect situația dificilă a Judecătoriei Onești, volumul de activitate fiind unul ridicat, foarte apropiat de media națională.
De asemenea, față de punctul de vedere nefavorabil al președintelui Curții de Apel Bacău, coroborat cu avizul negativ al Judecătoriei Onești, s-a apreciat că era necesară asigurarea stabilității resursei umane la nivelul Judecătoriei Onești, iar admiterea cererii de transfer ar fi dus la desființarea completului al cărui titular era doamna judecător, în lipsa perspectivelor de ocupare a locului său, cu consecința redistribuirii dosarelor și, implicit, a creșterii duratei de soluționare a cauzelor, în detrimentul beneficiarilor actului de justiție. În același sens, secția a reținut că doamna judecător a fost transferată la această instanță, de la Judecătoria Huși, în anul 2023, la cererea sa, asumându-și, la acel moment, inclusiv efectuarea navetei la și de la locul de muncă.
A mai invocat practica recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a stabilit că legea nu prevede un drept al magistratului de a-și desfășura activitatea la instanța sau parchetul din localitatea de domiciliu, de reședință sau în proximitatea acesteia, iar domiciliul sau, după caz, reședința solicitantului constituie numai unul dintre cele zece criterii prevăzute de lege pentru transfer. A arătat că nu sunt îndeplinite condițiile excesului de putere în condițiile în care respingerea cererii de transfer s-a realizat prin luarea în considerare a tuturor criteriilor prevăzute de lege, iar situația expusă de reclamantă nu putea duce prin ea însăși la inversarea raportului de preeminență al interesului public față de drepturi și interese private.
În consecință, a susținut că în mod corect secția pentru judecători a apreciat că, în acea etapă a sesiunii de transferuri, nu era oportună admiterea cererii de transfer a reclamantei, având în vedere situația cu care se confrunta Judecătoria Onești precum și motivele invocate de către reclamantă, sens în care a considerat ca se impunea respingerea cererii de transfer. II. Considerentele Înaltei Curți asupra contestației Examinând hotărârea nr. 2064 din 3 decembrie 2024 a Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru judecători, prin prisma criticilor formulate de contestatoare, a apărărilor intimatului și față de prevederile legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte apreciază că prezenta contestație este neîntemeiată.
Prin cererea înregistrată în format electronic la Consiliul Superior al Magistraturii în cadrul sesiunii de transfer a judecătorilor, organizată în perioada octombrie- decembrie 2024, contestatoarea A., judecător în cadrul Judecătoriei Onești, a solicitat transferul la Judecătoria Bacău. Prin hotărârea nr. 2064 din 3 decembrie 2024, secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea de transfer formulată de contestatoare, în temeiul art. 40 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 305/2022, precum și al art. 188 - 192 din Legea nr. 303/2022 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, în considerentele hotărârii menționate fiind expuse date relevante privind traseul profesional al contestatoarei, situația de personal și volumul de activitate al instanțelor implicate în procedura transferului, precum și considerentele care au fundamentat soluția de respingere a cererii de transfer.
Secția pentru judecători a reținut faptul că petenta a fost transferată la Judecătoria Onești la data de 01.05.2023, ulterior fiind suspendată din magistratură în perioada 15.06.2023-18.03.2024, contestatoarea revenind în activitate la 15.04.2024. S-a reținut că doamna judecător a funcționat efectiv în cadrul instanței pentru aproximativ 11 luni, iar coroborând aspectele expuse în avizul negativ al Judecătoriei Onești cu cele din punctul de vedere nefavorabil transferului transmis de Curtea de Apel Bacău, s-a apreciat că era necesară asigurarea stabilității resursei umane la nivelul Judecătoriei Onești, iar admiterea cererii de transfer ar fi dus la desființarea completului al cărui titular era contestatoarea, cu consecința redistribuirii dosarelor și, implicit, a creșterii duratei de soluționare a cauzelor.
Înalta Curte reține că, potrivit dispozițiilor art. 188 alin. (1) - (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor: "(1) Transferul judecătorilor și procurorilor de la o instanță la altă instanță sau de la un parchet la alt parchet, inclusiv la și de la instanțele și parchetele militare, ori la o instituție publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul motivat al președintelui instanței sau al conducătorului parchetului de unde se transferă și unde se transferă, însoțite de punctul de vedere al președinților curților de apel sau al procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel în circumscripția cărora se află instanța sau parchetul de unde se transferă și unde se transferă.
în cazul în care transferul se solicită în circumscripția aceleiași curți de apel sau a aceluiași parchet de pe lângă curtea de apel este necesar punctul de vedere al președintelui respectivei curți de apel sau al procurorului general al parchetului de pe lângă respectiva curte de apel. (2) Transferul nu se poate face la instanțe sau parchete de nivel superior celor la care judecătorul sau procurorul are dreptul să funcționeze, potrivit legii.
în cazul transferului la instanțe sau parchete superioare unde are dreptul să funcționeze potrivit gradului profesional avut, judecătorul sau procurorul care se transferă trebuie să fi funcționat efectiv cel puțin un an la o instanță ierarhic inferioară sau, după caz, la un parchet ierarhic inferior ori la structurile de parchet specializate." De asemenea, potrivit art. 190 alin. (3) și (4) din Legea nr. 303/2022: "(3) în termen de 5 zile de la data publicării informațiilor prevăzute la alin. (2), judecătorii sau procurorii pot depune la Consiliul Superior al Magistraturii cereri de transfer pentru posturile care ar putea deveni vacante ca urmare a admiterii unei cereri de transfer formulate în condițiile alin. (1). Dispozițiile referitoare la conținutul cererii prevăzute la alin. (1) se aplică în mod corespunzător.
(4) Toate cererile de transfer formulate în condițiile alin. (1) pentru un anumit post vacant, depuse în termen la Consiliul Superior al Magistraturii, se analizează și se soluționează de secția pentru judecători, respectiv de secția pentru judecători în aceeași ședință, în baza criteriilor prevăzute la art. 192." Totodată, dispozițiile art. 192 din Legea nr. 303/2022 stabilesc următoarele criterii de soluționare a cererilor de transfer formulate de judecători/procurori: a) motivele cuprinse în avizele motivate și punctele de vedere prevăzute la art. 188 alin. (1); b) volumul de activitate al instanței sau al parchetului de la care se solicită transferul și la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante și al posturilor temporar vacante la instanțele sau la parchetele implicate și dificultățile de ocupare a acestora; c) specializarea judecătorului sau a procurorului, specializările complementare, vechimea în cadrul secției sau completului corespunzător specializării; d) vechimea la instanța sau la parchetul de la care se solicită transferul; e) vechimea efectivă în funcția de judecător sau, după caz, de procuror; f) vechimea în gradul aferent instanței sau parchetului la care se solicită transferul; g) disponibilitatea de a activa în secția sau în completul corespunzător specializării postului vacant; h) domiciliul sau, după caz, reședința solicitantului;
i) distanța dintre domiciliul sau, după caz, reședința și sediul instanței sau al parchetului la care funcționează judecătorul sau procurorul și posibilitățile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia; j) starea de sănătate și situația familială. Este de observat că textul de lege nu prevede o ordine de prioritate a criteriilor de analiză a cererilor de transfer, astfel că examinarea solicitărilor de către Consiliul Superior al Magistraturii trebuie realizată prin raportare, în egală măsură, atât la criteriile referitoare la situația instanțelor/parchetelor implicate în procedură, cât și la criteriile de ordin personal, tocmai pentru a se asigura un just echilibru între interesul public ce trebuie ocrotit și drepturile ori interesele legitime private care pot fi lezate prin hotărârea administrativă.
Examinând modalitatea în care aceste criterii au fost analizate în cazul cererii de transfer formulată de contestatoarea A., Înalta Curte constată că sunt neîntemeiate criticile expuse în contestație, considerentele hotărârii nr. 2064 din 3 decembrie 2024 evidențiind analiza completă și motivată a tuturor criteriilor prevăzute de lege, în raport de argumentele invocate prin cererea de transfer formulată de contestatoare.
Verificând hotărârea contestată, Înalta Curte constată că aceasta este motivată, fiind expuse atât obiectul cererii de transfer și împrejurările pe care se întemeiază, cât și argumentele secției pentru judecători pentru care au fost respinse solicitările contestatoarei, respectiv datele obiective privind situația posturilor, încărcătura pe judecător și pe schemă de la instanțele implicate în procedura transferului, avizele acestora, precum și argumente referitoare la asigurarea bunei funcționări a instanței de la care se solicită transferul, care au determinat intimatul să adopte o soluție de respingere a solicitărilor de transfer.
În arhitectura argumentativă a motivării cererii se regăsesc și elemente ce țin de consecințele efectuării deplasărilor zilnice între domiciliu și locul de muncă (durata navetei, costuri etc). Însă, astfel cum s-a reținut în jurisprudența evocată de către intimat, raportat la cadrul normativ privind statutul judecătorilor și procurorilor, nu este prevăzut un drept al judecătorului de a-și desfășura activitatea la instanța din localitatea de domiciliu sau în proximitatea acesteia; domiciliul sau, după caz, reședința solicitantului constituie numai unul dintre cele zece criterii prevăzute de lege pentru transfer.
Secția a analizat motivele de ordin personal indicate în cererea de transfer, arătând că, în ceea ce privește generarea de costuri nejustificate suportate de Tribunalul Bacău cu decontarea transportului între domiciliul reclamantei și sediul instanței, cheltuielile respective sunt prevăzute în buget, caracterul lor fiind justificat de situația concretă în care se află persoana care le solicită, iar contestatoarea a fost transferată la Judecătoria Onești de la Judecătoria Huși, în anul 2023, la cererea sa, asumându-și, la acel moment, efectuarea navetei între sediul instanței și domiciliu. De asemenea, în mod corect secția pentru judecători a apreciat că nu era oportun transferul reclamantei, având în vedere că la Judecătoria Onești, dintre cele 14 de posturi de judecător prevăzute în schemă, erau ocupate 12 posturi, fiind vacante 2 posturi, inclusiv cel de vicepreședinte.
Avizul negativ al Judecătoriei Onești a relevat faptul că deși schema de judecători a Judecătoriei Onești este ocupată în mare parte, în perioada 2020 — 2023 această instanță a avut un deficit semnificativ de personal, iar plecarea doamnei judecător A. la Judecătoria Bacău ar fi dus la desființarea a două completuri de judecată și repartizarea stocului de dosare către judecătorii rămași în activitate, astfel că termenele de soluționare a cauzelor s-ar fi majorat, la fel ca stocul de dosare pentru fiecare judecător rămas în instanță. Pe de altă parte, instanța la care s-a solicitat transferul, Judecătoria Bacău, dintre cele 34 de posturi prevăzute în schemă, erau ocupate 25 de posturi. Dintre acestea, 2 erau indisponibilizate pentru concursul de admitere în magistratura aflat în derulare, 1 post era aferent funcției de președinte de secție civilă, existând 6 posturi utile pentru transfer.
Totodată, existau 3 posturi temporar vacante, dintre care pentru 1 post s-a aprobat ocuparea în condițiile art. 147 din Legea nr. 304/2022, cu modificările ulterioare, acesta fiind, de altfel, ocupat. Se reține că la Judecătoria Onești volumul de activitate era unul ridicat, în anul 2023 încărcătura cauzelor/judecător fiind de 1407 dosare, foarte aproape de media națională de 1454,7 dosare, iar încărcătura cauzelor/schemă a fost de 995 dosare comparativ cu media națională de 998,4 dosare, în timp ce la Judecătoria Bacău încărcătura cauzelor/judecător era peste media națională, însă încărcătura cauzelor/schemă s-a situat sub media națională.
Chiar dacă avizele instanțelor implicate într-o procedură de transfer sunt consultative, secția nu poate ignora rolul însemnat al președinților de instanțe în gestionarea optimă a resurselor umane din cadrul acestora și a celor din circumscripțiile lor, astfel că Înalta Curte apreciază că în mod corect secția pentru judecători a respins cererea de transfer a contestatoarei de la Judecătoria Onești la Judecătoria Bacău. Concluzionând, în considerarea aspectelor expuse, Înalta Curte constată că nu subzistă motivele de nelegalitate a hotărârii nr. 2064/03.12.2024 a secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, invocate de contestatoare, actul administrativ atacat fiind emis în limitele competențelor prevăzute de lege și cu respectarea dispozițiilor legale incidente.
Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte reține că raționamentul dezvoltat justifică soluția adoptată de secția pentru judecători, transferul contestatoareului la altă instanță fiind de natură a încălca echilibrul necesar între interesul public ocrotit și măsurile individuale dispuse de autoritatea publică. Față de acestea, în temeiul dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, urmează să se dispună respingerea contestației ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE Respinge contestația formulată de contestatoarea A. împotriva Hotărârii nr. 2064 din 3 decembrie 2024, pronunțată de Consiliul Superior al Magistraturii- secția pentru Judecători, ca neîntemeiată. Definitivă. Pronunțată astăzi, 24 septembrie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.