Decizia nr. 4078/2025 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 226 a Curții de Apel Pitești

Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal la data de 22 decembrie 2023, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Agenția Națională de Integritate, solicitând anularea Raportului de evaluare nr. x/27.11.2023 întocmit de Agenția Națională de Integritate și obligarea acesteia la publicarea pe website-ul propriu, în secțiunea dedicată Hotărârilor Judecătorești, a hotărârii de anulare a raportului de evaluare, cu cheltuieli de judecată. 2. Sentința instanței de fond Prin sentința civilă nr. 226/F-CONT din 27 septembrie 2024, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate.

3. Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței civile nr. 226/F-CONT din 27 septembrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul A., solicitaând admiterea recursului, casarea sentinței și, în rejudecare, anularea Raportului de evaluare. În drept, recurentul-reclamant a invocat critici circumscrise motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4, 5, 6 și 8 C. proc. civ. Subsumat motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. recurentul a invocat încălcarea art. 225 alin. (1) lit. a) și a) art. 228 din O.U.G. nr. 67/2019 și a art. 76 și art. 79 din Legea nr. 161/2003, arătând, în esență, că incompatibilitățile și conflictele de interese apar și își produc efectele în momentul nominalizării exprese a unei persoane, rude cu decidentul.

În cauză, ceea ce i s-a imputat prin raportul de evaluare a fost participarea la adoptarea Hotărârii Consiliului Local al comunei Scundu nr. 7/27.11.2020 privind aprobarea modificării organigramei și a statului de funcții din cadrul aparatului de specialitate al Comunei Scundu pe anul 2020 prin care s-a aprobat înființarea cabinetului viceprimarului format dintr-un post de consilier personal, pe care s-a angajat tatăl său, B.. Or, susține recurentul, aprobarea organigramei nu este un act de numire în funcție a unei persoane, iar incompatibilitățile și conflictele de interese apar și își produc efectele în momentul nominalizării exprese a unei persoane, rude cu decidentul.

S-a mai arătat că modificarea organigramei a fost justificată de necesitatea eficientizării funcției de consilier deja existentă, având în vedere că resursele bugetare la acel moment nu permiteau înființarea unor posturi noi, adică înființarea unui post suplimentar de consilier personal la cabinetul viceprimarului, pe lângă consilierul personal la cabinetul primarului. În calitatea pe care recurentul a avut-o la acel moment, acesta a considerat că nu are nevoie de consilier personal motivat de faptul că postul de viceprimar era ocupat la acel moment de un consilier local cu atribuții de viceprimar, era necesară și oportună mutarea postului de consilier personal la cabinetul viceprimarului, pentru susținerea acestuia.

Printr-o altă critică recurentul a invocat încălcarea și interpretarea nelegală a prevederilor art. 2517 C. civ., ale Legii nr. 176/2010 și cele ale Legii nr. 144/2007 potrivit cărora răspunderea civilă, disciplinară sau administrativă pentru faptele care determină existența conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate ale persoanelor aflate în exercitarea demnităților publice sau funcțiilor publice este înlăturată nemaiputând fi angajată în condițiile depășirii termenului general de prescripție de la 3 ani de la data săvârșirii lor. A fost invocat și motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurentul arătând că, deși hotărârea cuprinde mai multe pagini, motivarea instanței se restrânge la câteva fraze care sunt și contradictorii, nu au legătură cu obiectul judecății și nu răspund motivelor privind nelegalitatea și nulitatea raportului și a respingerii probelor.

În legătură cu această din urmă critică, recurentul a invocat și motivul de casare întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 4 și 5 C. proc. civ., arătând că în mod nelegal instanța a respins proba testimonială, fără a motiva. 4. Apărarea formulată în cauză Intimata-pârâtă Agenția Națională de Integritate a depus întâmpinare la data de 14.01.2025 prin care a solicitat respingerea recursului declarate de reclamant ca nefondat. II. Soluția instanței de recurs Analizând cu prioritate excepția nulității recursului, Înalta Curte o va respinge ca neîntemeiată, constatând că în conținutul căii de atac pot fi identificate critici de nelegalitate ce se circumscriu motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc.

civ. Procedând la analiza pe fond a recursului, se observă că, în esență, recurentul a invocat interpretarea și aplicarea greșită a art. 225 alin. (1) lit. a) și a) art. 228 din O.U.G. nr. 67/2019, a art. 76 și a art. 79 din Legea nr. 161/2003, arătând că fapta care i se impută este aceea de a fi votat pentru modificarea organigramei și statului de funcții, măsură de ordin administrativ ce nu viza o persoană anume. Înalta Curte constată că prima instanță a procedat la analiza întreg ansamblului factual în care recurentul, în calitate de viceprimar, a exercitat dreptul de vot în vederea adoptării Hotărârii Consiliului Local Scundu nr. 7/27.11.2020, concluzionând, în raport de textele legale incidente, invocate și de recurent, că acesta s-a aflat în stare de incompatibilitate.

Fără a putea reevalua situația de fapt în recurs, Înalta Curte observă că reclamantul este cel care a întocmit proiectul de hotărâre privind aprobarea modificării organigramei și a statului de funcții din cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei Scundu pe anul 2020 și referatul de aprobare al acestuia prin care a propus desființarea cabinetului primarului și înființarea cabinetului viceprimarului, cu motivarea că funcția de primar este vacantă; ulterior, acesta a participat la adoptarea Hotărârii Consiliului Local Scundu nr. 7 din 27.11.2020, prin care a fost desființat cabinetul primarului format dintr-un post de consilier personal și s-a înființat cabinetul viceprimarului format dintr-un post de consilier personal.

Criticând soluția primei instanțe, recurentul a susținut că aceste elemente de fapt nu sunt suficiente pentru constatarea stării de incompatibilitate, însă Înalta Curte notează că analiza instanței nu s-a limitat la exercitarea dreptului de vot pentru adoptarea hotărârii, ci a avut în vedere și alte aspecte aflate în strânsă legătură cu aceasta.

Curtea de apel a reținut astfel că, în cadrul dezbaterilor asupra proiectului, s-a făcut precizarea că pentru postul în discuție nu se organizează concurs, acesta ocupându-se pe bază de cerere scrisă adresată primarului sau viceprimarului; instanța de fond a mai reținut și perioada scurtă de timp între data adoptării Hotărârii Consiliului Local Scundu nr. 7/27.11.2020, la a cărei deliberare și adoptare a participat reclamantul, și data formulării cererii de încadrare a tatălui reclamantului pe postul astfel înființat, 02.12.2020 (prima zi lucrătoare după adoptarea hotărârii), precum și cea a emiterii dispoziției de încadrare (08.12.2020). Toate aceste elemente de fapt au îndreptățit prima instanță să concluzioneze că scopul urmărit de către reclamant prin întregul său demers a fost acela al creării premiselor pentru ca tatăl său să fie angajat în cadrul Primăriei Comunei Scundu pe postul vacant.

Prin urmare, criticile recurentului potrivit cărora starea de incompatibilitate a fost reținută cu încălcarea dispozițiilor legale, prin raportare la simpla posibilitate ca tatăl său să fie angajat, sunt vădit nefondate, Înalta Curte constatând că art. 225 alin. (1) lit. a) și art. 228 din O.U.G. nr. 67/2019, art. 76 și art. 79 din Legea nr. 161/2003 au fost în mod legal aplicate de prima instanță situației de fapt. Printr-o altă critică recurentul a invocat încălcarea și interpretarea nelegală a prevederilor art. 2517 C. civ. și a celor ale Legilor nr. 176/2010 și nr. 144/2007, fără însă a aduce argumente de nelegalitate în susținerea acestui motiv de casare; pentru aceste considerente, această critică nu va fi analizată, fiind invocată doar formal.

În ceea ce privește motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. invocat sub aspectul motivării restrânse și contradictorii, acesta va fi respins ca vădit nefondat. Astfel, prima instanță a expus de o manieră amplă situația de fapt și motivele de drept care au condus la soluția pronunțată, fără a exista considerente contradictorii. De altfel, recurentul nu a indicat în concret vicii ale sentinței recurate, motivul de recurs fiind invocat mai degrabă formal. În fine, în privința criticilor subsumate motivelor de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4 și 5 C. proc. civ., Înalta Curte constată că singura susținere a recurentului este aceea că proba testimonială a fost respinsă în mod nelegal, fără motivare.

Din lectura încheierii de la termenul din data de 11.09.2024 Înalta Curte constată că prima instanță a respins proba testimonială cu motivarea că aceasta nu este utilă soluționării cauzei având în vedere teza probatorie și întreg probatoriul administrat în cauză. Prin urmare, și acest motiv de recurs este nefondat, măsura respingerii probei testimoniale fiind confirmată ulterior de analiza amplă făcută de prima instanță cu privire la condițiile prevăzute de lege pentru calificarea situației de fapt ca stare de incompatibilitate. Pentru toate aceste considerente, constatând legalitatea sentinței recurate prin raportare la criticile aduse prin recurs, în temeiul art. 496 C. proc. civ. Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge excepția nulității invocată de intimata pârâtă Agenția Națională de Integritate. Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 226/F-CONT din 27 septembrie 2024 Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Definitivă. Pronunțată astăzi, 23 septembrie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.