- Instanța
- Înalta Curte de Casație și Justiție (România) · Secția de contencios administrativ și fiscal
- Data
- 22 ianuarie 2026
Decizia nr. 405/2026 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal
Asupra prezentei cereri de lămurire și de completare a dispozitivului hotărârii, Prin cererea înregistrată la data de 17.11.2025 în dosarul nr. x/2025, petentul A. a solicitat lămurirea și completarea dispozitivului deciziei nr. 5345 din 6 noiembrie 2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, apreciind că "nelămurirea din dispozitivul hotărârii este vădită, esențială, în legătură cu competența de soluționare a acțiunii împotriva statului ca persoană juridică de drept public. Există cel puțin două hotărâri ale Curții de Apel București - Contestații Electorale în care s-a declarat necompetența generală a instanțelor judecătorești. Prin hotărârea nr. 5345/2025 Î.C.C.J.
- S.C.A.F. s-a declarat implicit competentă în cauză prin soluționarea recursului. Este vădit că acțiunea nu poate fi și înăuntrul și în afara competenței instanțelor judecătorești. Instanțele judecătorești din România trebuie să decidă, sunt competente sau nu sunt competente în materie. Statutul juridic al Statului Român prevede atât separația puterilor în stat, cât și regula potrivit căreia competența și procedura de judecată sunt stabilite numai de lege.
Pe cale de consecință, solicit lămurirea și completarea hotărârii nr. 5345/2025 cu privire la temeiul juridic: legea care stabilește competența și procedura de soluționare a plângerii împotriva statului ca persoană juridică de drept public pentru încălcarea statului juridic." La solicitarea expresă a instanței de a preciza obiectul și temeiul de drept al cererii formulate, petentul a depus note scrise arătând că obiectul cererii vizează lămurirea și completarea dispozitivului deciziei instanței de recurs, în temeiul dispozițiilor art. 443-444 C. proc. civ., fiind formulată și "chestiune prealabilă" referitoare la "precaritatea statului și a puterii judecătorești". Au fost invocate, de asemenea, prevederile dreptului public intern: C. civ., C. proc.
civ., Constituția României și cele ale dreptului public internațional: Carta Internațională a Drepturilor Omului, Carta O.N.U. Examinând cererea de lămurire și de completare a dispozitivului hotărârii, în raport cu motivele expuse și cu normele de drept incidente, Înalta Curte reține că în prezenta cauză, prin decizia nr. 5345 din 6 noiembrie 2025 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția nulității recursului și a anulat ca nemotivat recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 195 din 5 iunie 2025 a Curții de Apel București - Contestații Electorale. Potrivit dispozițiilor art. 443 alin. (1) C. proc. civ.
- "În cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori dacă acesta cuprinde dispoziții contradictorii, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice." Această putere de interpretare recunoscută judecătorului după ce s-a dezînvestit se justifică prin rațiuni de utilitate practică, fiind necesar că actul de dezînvestire a instanței să nu fie susceptibil de interpretări sau să nu ridice dificultăți de punere în executare prin menționarea unor dispoziții contradictorii în chiar conținutul dispozitivului. De asemenea, dispozițiile unei hotărâri judecătorești se întregesc cu considerentele acesteia, care au rolul de a releva argumentele pentru care a fost adoptată soluția.
În toate cazurile, însă, procedura lămuririi întinderii și cuprinsului dispozitivului hotărârii este folosită numai atunci când există contradicții în cadrul dispozitivului. În prezenta cauză se constată că dispozitivul deciziei este clar, neechivoc, nu conține dispoziții potrivnice, iar soluția pronunțată este susținută de considerente. De asemenea, nu se poate vorbi despre o imposibilitate de punere în aplicare a dispozitivului hotărârii, soluția instanței de recurs fiind aceea de anulare ca nemotivat a recursului promovat. În același timp, potrivit dispozițiilor art. 444 alin. (1) C. proc. civ.
- "Dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare." Așadar, procedura formulării unei cereri de completare a unei hotărâri judecătorești este deschisă în situațiile în care instanța a omis a se pronunța asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu, ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, această procedură fiind expresia consacrării dreptului de acces la un tribunal independent și imparțial, cu plenitudine de jurisdicție, care trebuie să se pronunțe asupra tuturor cererilor cu care a fost învestit, prin efectul introducerii cererii de chemare în judecată, astfel cum prevede art. 22 alin. (6) C. proc.
civ. În cauză, însă, se constată că dispozitivul hotărârii ce face obiectul prezentei cereri nu este susceptibil de completare, deoarece acesta conține dispoziția clară de admitere a excepției nulității și de anulare ca nemotivat a recursului declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 195 din 5 iunie 2025 a Curții de Apel București - Contestații Electorale, nefiind identificate capete de cerere principale sau accesorii, ori cereri conexe sau incidentale asupra cărora instanța să fi omis a se pronunța.
De asemenea, având în vedere susținerile concrete ale petentului din prezenta cerere, Înalta Curte reține că o eventuală "lămurire și completare a deciziei nr. 5345/2025 cu privire la temeiul juridic: legea care stabilește competența și procedura de soluționare a plângerii împotriva statului ca persoană juridică de drept public pentru încălcarea statului juridic" nu poate fi dispusă în cauză, dat fiind caracterul peremptoriu al excepției nulității recursului, care împiedică instanța să analizeze orice alt argument apreciat de petent ca ținând de fondul recursului. În mod similar, "chestiunea prealabilă" referitoare la "precaritatea statului și a puterii judecătorești" nu poate fi calificată drept o veritabilă cerere în sens procesual, întrucât nu este consacrată de nicio dispoziție legală și nu se circumscrie vreunei instituții reglementate de C. proc.
civ. Pentru considerentele expuse, constatând neîndeplinirea condițiilor impuse de dispozițiile art. 443 și art. 444 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea petentului de lămurire și de completare a dispozitivului deciziei nr. 5345 din 6 noiembrie 2025 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE Respinge cererea petentului A. de lămurire și de completare a dispozitivului deciziei nr. 5345 din 6 noiembrie 2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal. Definitivă. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, astăzi, 22 ianuarie 2026.