Decizia nr. 3505/2025 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Circumstanțele cauzei. Procedura derulată. Hotărârea ce face obiectul prezentului recurs 1.1. Prin cererea înregistrată, la data de 05.04.2023, pe rolul Curții de Apel Brașov - secția de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Unitatea Administrativ-Teritorială Comuna Cozma, Primarul Comunei Cozma-Președinte al Comisiei Locale pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cozma și Secretarul UAT Comuna Cozma-Secretar al Comisiei Locale pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cozma, a). Anularea, în tot, a următoarelor acte: - H.G.

nr. 964/05.09.2002 emisă de Guvernul României, Anexa 30, cu privire la "rețea stradală" Loc.

Cozma, jud. Mureș în suprafață de 1.151 mp, înscrisă în CF nr. x Cozma sub nr. cadastral x.390; - Actul administrativ Adeverință nr. 585/70/08-05-2015 emis de reprezentanții UAT Cozma; - Documentația cadastrală avizată OCPI Mureș cu nr. x/29.05.2015; b). Constatarea nelegalității operațiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului cf nr. x.890/22.05.2015 din CF nr. x.390 Cozma, radierea înscrierii dreptului de proprietate din dreptul Comunei Cozma, domeniu public asupra suprafeței de teren de 1.151 mp de sub nr. cadastral x.390 din CF nr. x Cozma și revenirea înscrierii dreptului de proprietate al vechilor proprietari B. și C. în CF nr. x Cozma; c). Obligarea Comisiei Locale pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cozma să înscrie în cartea funciară dreptul de proprietate dobândit prin reconstituire conform Titlului de proprietate nr. x/21.05.2021 a terenului în suprafață de 1 ha și 4463 mp, cuprins în Tarlaua 22 parcela x, pe numele lui D., în baza sentinței civile nr. 784/2013 a Judecătoriei Reghin și deciziei civile nr. 534/2014 a Tribunalului Mureș, pronunțate în dosarul civil nr. x/2008, dosar în care s-a întocmit Raportul de expertiză judiciară specialitatea topografie; după înscrierea în CF a dreptului de proprietate menționat anterior, Comisia de fond funciar să comunice extrasul de carte funciară corespunzător; d). Stabilirea,

prin dispozitivul hotărârii care se va pronunța în cauză, a unui termen de executare, sub sancțiunea unei penalități de 500 RON pentru fiecare zi întârziere, aplicabilă părții obligate; e). Întabularea dreptului de proprietate asupra terenului cu suprafața de 1 Ha și 4463 mp, cuprins în Tarlaua 22 parcela x, pe numele noului proprietar A., cu drept de moștenire conform Certificatului de moștenitor nr. x/2021 emis de SPN E. din Brașov; f). Obligarea pârâților, în solidar, la plata către reclamant a daunelor morale în cuantum de 15.000 RON. 1.2.

Ulterior depunerii cererii de chemare în judecată, reclamantul a formulat modificare a acțiunii, în sensul că petitul c) privește obligarea UAT Cozma prin Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cozma să înscrie în cartea funciară dreptul de proprietate dobândit prin reconstituirea dreptului de proprietate prin Titlul de proprietate nr. x din 21.05.2021 cu suprafața de 1 Ha 4463 mp, cuprins în Tarlaua 22, parcela x pe numele lui D. în baza sentinței civile nr. 784/2013 a Judecătoriei Reghin și deciziei civile nr. 534/2014 a Tribunalului Mureș, definitivă, conform Raportului de expertiză judiciară întocmit de expert F. în dosar civil nr. x/2008 al Judecătoriei Reghin respectiv al Tribunalului Mureș și să i se comunice extrasul de carte funciară corespunzător în completarea comunicării titlului de proprietate nr. 155673din 21.05.2021.

Pârâții au formulat întâmpinare, și, ulterior acestora, reclamantul a formulat modificare a acțiunii prin care a solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârât, a Guvernului României, în ceea ce privește petitul de anulare a H.G. nr. 964/2002, Anexa 30, referitor la "rețea stradală" Loc. Cozma, jud. Mureș, cu suprafața de 1.151 mp, de sub nr. cadastral x.390 din CF nr. x Cozma. La termenul de judecată din data de 18.09.2023, Curtea a reținut că este competentă general, material și teritorial să soluționeze doar petitele "a", "b" și "d" din cererea de chemare în judecată, astfel că, în temeiul art. 99 alin. (1) rap. la art. 94 lit. c) și art. 117 alin. (1) C. proc. civ., a disjuns celelelte petite și declinat competența de soluționare a acestora în favoarea Judecătoriei Reghin.

Tot la același termen, Curtea a calificat excepția necompetenței materiale invocată de către pârâții UAT Comuna Cozma, Primarul G., Secretarul UAT Comuna Cozma-H. ca fiind o apărare de fond în sensul inadmisibilității cererii de anulare a documentației cadastrale avizate cu nr. x/29.05.2015 pe calea contenciosului administrativ. A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților UAT Comuna Cozma, Primarul G., Secretarul UAT Comuna Cozma-H. în raport de petitul de soluționare a cererii de având ca obiect anularea H.G. nr. 964/2022, excepție invocată de aceiași pârâți.

A respins, ca neîntemeiate, celelalte excepții invocate de pârâții UAT Comuna Cozma, Primarul G., Secretarul UAT Comuna Cozma-H., respectiv excepția inadmisibilității acțiunii prin raportare la petitul de anulare a Adeverinței nr. x/8.05.2015, excepția inadmisibilității acțiunii prin raportare la constarea nelegalității operațiunilor administrative care au stat la baza emiterii CF nr. x Cozma, excepția inadmisibilității contestării pe calea contenciosului administrativ.

A constatat că excepția privind lipsa calității procesual pasive a pârâților UAT Comuna Cozma, Primarul G., Secretarul UAT Comuna Cozma- H., prin raportare la petitul de obligare a Comisiei Locale să înscrie în cartea funciară un drept de proprietate, intră în competența de soluționare a Judecătoriei Reghin, ca urmare a declinării petitelor "c","e" și "f". A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Guvernul României față de petitele privind anularea Adeverinței nr. x/2015 emisă de UAT Cazma, anularea documentației cadastrale avizată de OCPI Mureș cu nr. x/2015, nelegalitatea operațiunilor administrative care au stat la baza înscrierii în CF nr. x.390 Cozma a dreptului de proprietate aparținând comunei Cozma, radierea acestuia și revenirea la înscrierea inițială, obligarea Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cozma să înscrie în cartea funciară dreptul de proprietate dobândit prin reconstituire prin Titlul nr. 155673/2021, intabularea dreptului de proprietate și obligarea la plata unei penalități de 500 RON pe zi de întârziere și a daunelor morale de 15000 RON.

A constatat că pârâtul Guvernului României deține calitate procesuală pasivă exclusiv în raport de petitul de anulare în parte a H.G. nr. 964/2002, Anexa 30, cu privire la rețeaua stradală localitatea Cozma, județul Mureș, cu o suprafață de 1.151 mp, a respins ca neîntemeiate celelalte excepții invocate de pârâtul Guvernul României, respectiv excepția netimbrării cererii de chemare în judecată, excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată pentru lipsa procedurii prealabile și excepția tardivității cererii de chemare în judecată. Reclamantul a invocat, în temeiul art. 4 din Legea nr. 554/2004, excepția de nelegalitate a Hotărârii Consiliului Local al Comunei Cozma nr. 11/2001 pentru nerespectarea modului de întocmire a inventarului bunurilor proprietate publică a Comunei Cozma din Anexa 30 în ceea ce privește Elementele de identificare și Situația juridică actuală.

1.3. Prin sentința nr. 147 din 15 noiembrie 2024, Curtea a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamant. A admis excepția de nelegalitate a HCL Comunei Cozma nr. 11/29.06.2001, prin care s-a însușit inventarul bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al Comunei Cozma, în limita și în sensul eliminării din cuprinsul acesteia a poziției prin care s-a introdus în domeniul public al Comunei Cozma imobilul în suprafață de 1.151 mp, înscris în CF nr. x Cozma, ca parte din întregul categoriei de bunuri "drumuri comunale, vicinale și străzi". A anulat în parte H.G. nr. 964/2002, în ceea ce privește Anexa 30 privind Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al Comunei Cozma, cu privire la "rețea stradală" Loc.

Cozma, jud. Mureș, în suprafață de 1.151 mp, înscrisă în CF nr. x Cozma sub nr. cadastral x, astfel cum acest imobil a fost identificat prin raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert I.. A anulat actul administrativ intitulat Adeverința nr. x/08.05.2015 emisă de reprezentanții UAT Cozma, precum și documentația cadastrală avizată de OCPI Mureș cu nr. x/22.05.2015 din CF nr. x Cozma, pe baza cărora pârâta Comuna Cozma a procedat la întabularea dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu. A constatat nelegalitatea operațiunilor administrative care au stat la baza emiterii încheierii de Carte Funciară nr. x/22.05.2015 din CF nr. x Cozma, prin care UAT Cozma și-a întabulat dreptul de proprietate în favoarea sa.

A radiat înscrierea dreptului de proprietate din dreptul Comunei Cozma, domeniul public, asupra suprafeței de teren de 1.151 mp de sub nr. cadastral x din CF nr. x Cozma și revenirea înscrierii dreptului de proprietate al vechilor proprietari B. și C. în CF nr. x Cozma. A respins, ca neîntemeiată, cererea reclamantului de stabilire a unui termen de executare, sub sancțiunea unei penalități de 500 RON/pentru fiecare zi de întârziere. 2. Calea de atac exercitată Împotriva acestei hotărâri, au formulat recurs pârâții Comuna Cozma, Primarul Comunei Cozma și Secretarul Comunei Cozma și pârâtul Guvernul României. 2.1. Recurenții-pârâți Comuna Cozma, Primarul Comunei Cozma și Secretarul Comunei Cozma au invocat motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 3, 6 și 8 C. proc.

civ., solicitând, în principal, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar, în subsidiar, casarea în tot a sentinței recurate și, în urma rejudecării, respingerea cererii de chemare în judecată. Au susținut recurenții că anularea parțială a H.G. nr. 964/2002 este nelegală pentru că este vorba despre anularea unui act administrativ individual pentru care Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ prevede o anumită procedură, contestarea în anumite termen. Astfel, instanța a ignorat dispozițiile art. 7 alin. (1) și (3) privind plângerea prealabilă și dispozițiile art. 11 alin. (1), (2) și (5) din lege, acțiunea fiind tardivă, formulată cu încălcarea acestor dispoziții.

De asemenea, instanța a respins excepțiile invocate în mod nelegal, cererea de judecată fiind în principal inadmisibilă. Au mai opinat recurenții că hotărârea atacată este pronunțată fără respectarea dispozițiilor art. 425 C. proc. civ. Soluționarea excepțiilor necompetenței materiale și inadmisibilității acțiunii prin raportare la Adeverința nr. x/08.05.2015 a fost eronată, pentru că adeverința nu este un act administrativ, iar instanța nu avea competența materială de a dispune anularea Documentației cadastrale avizate cu nr. x/29.05.2015 a cărei procedură de contestare și anulare nu este reglementată de Legea nr. 554/2004, fiind incidente dispozițiile unor reglementări speciale, precum Legea nr. 7/1996.

Excepția inadmisibilității acțiunii se impunea și prin raportare la nelegalitatea operațiunilor administrative care au stat la baza emiterii CF nr. x/2015, operațiuni care nu puteau forma obiectul acțiunii în lipsa actului contestat. Reclamantul nu a formulat acțiunea în contradictoriu cu Comisia Locală, astfel că se impunea constatarea calității procesuale pasive a celor trei pârâți. Au mai susținut recurenții că o altă critică privește expertiza topografică efectuată în cauză, pentru că instanța de fond netemeinic și nelegal a respins cererea de lămuriri, respectiv ce suprafață de teren există în realitate, pentru că suprafața deținută de reclamant era cu mult excedentară suprafeței din titlul de proprietate, nejustificându-se interesul reclamantului în promovarea cererii câtă vreme are posibilitatea de acces la casa părintească, cum au toți cetățenii.

2.2. Recurentul-pârât Guvernul României a invocat dispozițiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate și, pe fond, respingerea acțiunii, ca neîntemeiată. A susținut recurentul că în mod eronat instanța a respins excepția tardivității acțiunii, în raport de art. 11 alin. (1) și (2) din Legea nr. 554/2004. Măsura oficială de comunicare către cei interesați a hotărârilor guvernului este publicarea lor în Monitorul Oficial al României, moment de la care încep să curgă termenele prevăzute de Legea nr. 554/2004. H.G. nr. 964/2002 fiind un act administrativ individual și fără a solicita reclamantului informații cu privire la data la care a luat cunoștință de actul administrativ, instanța în mod eronat a apreciat că acțiunea a fost introdusă în termen.

Acțiunea a fost introdusă la 05.04.2023 cu mult peste termenul de decădere de 1 an de la data publicării/aducerii la cunoștință publică a actului (17.09.2002). Pe fondul cererii, este nelegală hotărârea întrucât H.G. nr. 964/2002 a fost adoptată conform art. 107 (art. 108 republicat) din Constituția României și art. 21 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare. HCL al Comunei Cozma nr. 11/2001 a însușit și aprobat inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al Comunei Cozma, ulterior fiind adoptată H.G. nr. 964/2002. Contrar celor reținute de instanța de fond, inventarele întocmite au fost însușite prin hotărâri de către consiliile locale, respectiv de către Consiliul Județean, fiind întrunite condițiile prevăzute de lege pentru atestarea prin hotărâre a guvernului a apartenenței bunurilor la domeniul public județean sau local, după caz.

Efectul juridic al actului emis de autoritatea centrală este doar de atestare a regimului juridic al proprietății publice diferențiat de regimul juridic al proprietății private ce aparține tot unității administrativ-teritoriale. În consecință, H.G. nr. 964/2002 nu are efect constitutiv de drept de proprietate în favoarea unităților administrativ-teritoriale, efectul acesteia fiind doar de atestare a regimului juridic al proprietății private, ce aparține tot unității administrativ-teritoriale. Intimatul-reclamant nu a făcut dovada dreptului legitim și a vătămării acestuia, astfel că soluția instanței de anulare a H.G. nr. 964/2002 este nelegală. 3. Apărările formulate Intimatul-reclamant a depus întâmpinări față de ambele recursuri, prin care a invocat aceleași argumente, solicitând respingerea recursurilor, ca nefondate.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursurilor Examinând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate de recurenți și a apărărilor intimatului-reclamant, în raport cu actele și lucrările dosarului și cu dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că recursurile sunt nefondate. 1. Argumentele de fapt și de drept relevante Preliminar, în ceea ce privește notele scrise depuse de intimatul-reclamant prin care a invocat excepția nulității absolute a procesului-verbal nr. x/1105/2020 încheiat la 29.06.2020 cu privire la suprafețele de teren de 9 ha și 9860 mp, respectiv 1 ha și 4463 mp, se apreciază că acestea reprezintă apărări față de recursurile formulate, excepția invocată neputând face obiectul analizei prezentei instanțe în această fază procesuală.

Recurenții UAT Cozma, Primarul Comunei Cozma și Secretarul UAT Cozma au invocat motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 3, 6 și 8 C. proc. civ.. Însă, din perspectiva pct. 3, referitor la încălcarea competenței de ordine publică a altei instanțe, nu au formulat nicio critică, acest motiv de casare fiind invocat formal. Nici motivul de casare prevăzut de pct. 6 al articolului menționat nu a fost dezvoltat de recurenți, însă instanța de control judiciar apreciază că hotărârea recurată îndeplinește cerințele cerințele art. 425 alin. (1) C. proc. civ., instanța de fond analizând și răspunzând pretențiilor reclamantului în raport cu dispozițiile legale incidente și cu apărările formulate de pârâți.

În ceea ce privește motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. invocat prin ambele recursuri, în esență, recurenții au invocat aceleași critici, acestea urmând a fi tratate concomitent, fiind analizate prin argumente comune, în funcție de finalitatea lor concretă. Referitor la excepția tardivității acțiunii, Înalta Curte apreciază că, deși H.G. nr. 964/2002 a fost publicată în Monitorul Oficial în anul 2002, în materia actelor administrative individuale (sau asimilate acestora) care vizează atestarea domeniului public, termenul de prescripție pentru terții vătămați începe să curgă de la data la care aceștia au luat cunoștință de conținutul actului și de vătămarea produsă.

Astfel, instanța de fond a constatat în mod corect că singura dovadă privind luarea la cunoștință de suprapunerea celor două titluri de proprietate, titlul reclamantului și titlul pârâților, este data de 11.01.2023, respectiv data formulării plângerii prealabile adresate primăriei, termen în raport de care cererea de chemare în judecată a fost introdusă în interiorul termenului legal de 1 an, calculat de la acest moment. Și excepția inadmisibilității acțiunii pentru lipsa procedurii prealabile a fost corect respinsă de instanța de fond, în condițiile în care H.G. nr. 964/2002 a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice, fiind incidente dispozițiile art. 7 alin. (5) din Legea nr. 554/2004.

În ceea ce privește caracterul de act administrativ al Adeverinței nr. x/2015, susținerea recurenților că adeverința nu este act administrativ este nefondată. În sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea 554/2004, actul administrativ este manifestarea de voință care produce efecte juridice. Adeverința în cauză nu a fost un simplu document informativ, ci a produs efecte juridice, constituind actul de fundamentare pe baza căruia s-a realizat întabularea dreptului de proprietate al Comunei Cozma în Cartea Funciară. Prin urmare, fiind un act generator de efecte juridice care a stat la baza unei înscrieri patrimoniale, acesta poate fi supus controlului de legalitate al instanței de contencios. Nici criticile vizând competența instanței de contencios față de procedura prevăzută de Legea nr. 7/1996 a cadastrului și a publicității imobiliare nu sunt fondate.

Înalta Curte constată că, în virtutea principiului disponibilității, odată ce a fost învestită cu acțiunea vizând anularea unui act administrativ, în virtutea plenitudinii de jurisdicție, instanța de contencios administrativ are competența de a anula și actele subsecvente (documentația cadastrală). Astfel, în raport cu obiectul acțiunii, instanța de fond a reținut corect și calitatea procesuală a pârâților Comuna Cozma, Primarul Comunei Cozma și Secretarul Comunei Cozma, neputându-se reține criticile recurenților referitoare la lipsa calității procesuale pasive. Aceștia au propus și și-au însușit inventarul Unității Administrativ-Teritoriale Comuna Cozma, fiind responsabili de legalitatea documentelor care au stat la baza includerii terenului în domeniul public.

Referitor la alegațiile recurentului Guvernul României, în sensul că H.G. nr. 964/2002 nu are efect constitutiv de drept de proprietate în favoarea unităților administrativ-teritoriale, ci doar de atestare a regimului juridic al proprietății private, ce aparține tot unității administrativ-teritoriale, Înalta Curte reține că, sub acest aspect, chiar caracterul de atestare impunea ca hotărârea de guvern să se bazeze pe acte juridice valabile (respectiv, hotărâri de consiliu local legale). Din moment ce, prin probatoriul administrat (expertiza topografică judiciară întocmită), s-a demonstrat că suprafața de 1.151 mp se suprapune cu terenul pentru care reclamantul deține titlu de proprietate bazat pe vechiul amplasament, atestarea acesteia ca drum în domeniul public este contrară realității juridice și încalcă dreptul de proprietate.

Proprietatea publică se dobândește prin modurile prevăzute de lege, iar nu prin acte administrative de inventariere a bunurilor, fără exhibarea vreunui titlu valabil de dobândire legală, potrivit art. 3 alin. (1) din Legea nr. 213/1998. De asemenea, nu pot fi reținute nici criticile recurenților vizând respingerea cererii de lămurire a expertizei topografice întocmite în cauză, pentru că aspectele dacă reclamantul ar deține o suprafață excedentară de teren sau dacă ar avea acces la casa părintească prin alte căi de acces nu sunt relevante în analiza actului atacat, obiectul cauzei vizând legalitatea includerii suprafeței de 1.151 mp în domeniul public. Or, expertiza a confirmat suprapunerea de 100% a imobilului înscris în CF nr. x Cozma și a imobilului propus pentru reconstituirea dreptului de proprietate.

De altfel, criticile din recurs nu pot privi analiza/reaprecierea probatoriului administrat în primă instanță și stabilirea unei alte situații de fapt, ci doar legalitatea considerentelor instanței de fond. În concluzie, nu a fost demonstrată nelegalitatea sentinței recurate din perspectiva motivelor de casare invocate de recurenți, aceasta fiind motivată și pronunțată cu interpretarea și aplicarea corectă a normelor de drept material incidente în materie. 2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va respinge recursurile, ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge recursurile formulate de pârâții Unitatea Administrativ-Teritorială Comuna Cozma, Primarul Comunei Cozma-G. și Secretarul Unității Administrativ-Teritoriale Comuna Cozma-H. și de pârâtul Guvernul României împotriva sentinței nr. 147 din 15 noiembrie 2024 a Curții de Apel Brașov - secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondate. Definitivă. Pronunțată astăzi, 19 iunie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.