Decizia nr. 2689/2025 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești - secția de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2024 reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, a solicitat instanței ca prin hotărârea pronunțată să dispună obligarea pârâților la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului Nivolumab (denumire comercială Opdivo) pentru indicația terapeutică tratamentul adjuvant al cancerului esofagian sau de joncțiune eso-gastrică. La data de 28.03.2024 reclamantul a depus cerere modificatoare, prin care a solicitat în principal, obligarea pârâților, Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului Nivolvmab (Opdivo) pentru indicația terapeutică "tratamentul adjuvant al cancerului esofagian sau de joncțiune eso-gastrică cu recurență/recidivă locală"; în subsidiar, obligarea Ministerului Sănătății la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice ce nu sunt incluse în rezumatul caracteristicilor produsului, fiind reiterate susținerile din cererea de chemare în judecată.

Soluția instanței de fond Prin sentința nr. 357 din data de 17 septembrie 2024, Curtea de Apel Ploiești - secția de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea având ca obiect obligația de a face, formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții GUVERNUL ROMÂNIEI, MINISTERUL SĂNĂTĂȚII, CASA NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, și AGENȚIA NAȚIONALĂ A MEDICAMENTULUI ȘI A DISPOZITIVELOR MEDICALE, astfel cum a fost modificată, ca rămasă fără obiect."

Cererea de recurs dedusă judecății Împotriva sentinței nr. 357 din data de 17 septembrie 2024 pronunțate Curtea de Apel Ploiești - secția de contencios administrativ și fiscal a formulat recurs reclamantul A., încadrând criticile sale în cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. În cadrul cererii de recurs a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii, iar pe fond admiterea cererii de chemare în judecată.

Apărările formulate în cauză Împotriva recursului au formulat întâmpinări intimații-pârâți Ministerul Sănătății, Guvernul României și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România. 4.1. În cadrul întâmpinării sale intimatul-pârât Ministerul Sănătății a invocat, pe cale de excepție, excepția nulității recursului, pe considerentul că recurentul nu aduce critici privind judecata realizată de instanța de fond, raportat la motivul de nelegalitate invocat, iar pe fondul recursului solicită respingerea acestui și menținerea hotărârii atacate, ca fiind legală și temeinică. 4.2. La rândul său, Guvernul României, în cadrul întâmpinării, a invocat, de asemenea, excepția nulității recursului, sub aspectul neîndeplinirii exigențelor prevăzute de art. 486 alin. (1) și (2) C. proc. civ., dat fiind că cererea de recurs nu cuprinde dovada achitării taxei judiciare de timbru și nici indicarea și dezvoltarea motivelor de nelegalitate, devenind astfel aplicabile dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. Pe fondul recursului a solicitat respingerea acestuia, ca neîntemeiat și menținerea, ca legală, a sentinței recurate. 4.3. Intimata - pârâtă Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, în cadrul întâmpinării sale, a invocat tot pe cale de excepție excepția nulității recursului pentru nemotivare, raportat la dispozițiile art. 489 alin. (1) și (2) C. proc. civ., iar, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului în contradictoriu cu această autoritate, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, iar, în principal, ca nefondată și menținerea sentinței recurate.

Răspunsul la întâmpinări Deși toate întâmpinările i-au fost comunicate recurentului - reclamant, în mod legal, acesta nu a combătut apărările intimaților - pârâți în cadrul unui Răspuns la întâmpinare, astfel cum permit dispozițiilor art. 471 1 alin. (4) din Codul de procedură civilă, incidente și în cazul recursului conform art. 490 alin. (2) și art. 494 C. proc. civ.

Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) Cod procedură civilă și dispozițiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prin Rezoluția Președintelui completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului, din data de 20.01.2025, a fost fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 20.05.2025, în ședință publică, cu citarea părților, când, Înalta Curte, luând act de cererea părților, de judecare a cauzei în lipsă, a reținut cauza pentru a se pronunța mai întâi asupra excepției netimbrării recursului, invocată de intimatul Guvernul României, în cadrul întâmpinării, constatând că aspectul vizând timbrajul cererii de recurs reprezintă o condiție de învestire a instanței cu judecata cererii de recurs, raportat la dispozițiile art. 486 alin. (2) și (3) C. proc. civ. Pentru termenul de față recurentul-reclamant a fost legal citat cu mențiunea de a depune taxa judiciară de timbru cu 100 RON și de a înainta dovada la instanță, atât pe e-mail, la adresa electronică a avocatului său, citația fiind vizualizată de acesta la data de 05.05.2025, cât prin poștă, la sediul avocatului său, astfel cum a solicitat reclamantul prin cererea de recurs, citația fiind depusă la cutia poștală încă din data de 12.05.2025, fără a se conforma. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din Codul de procedură civilă. Înalta Curte înainte de a analiza criticile formulate de recurentul - reclamant, pe fondul recursului, va analiza mai întâi regularitatea învestirii sale cu recursul declarat împotriva sentinței nr. 357 din data de 17 septembrie 2024 pronunțate Curtea de Apel Ploiești - secția de contencios administrativ și fiscal, și implicit excepția netimbrării recursului, invocată în cadrul întâmpinării de intimatul Guvernul României, constatând neîndeplinirea condițiilor de formă prevăzute de art. 486 alin. (2) C. proc. civ., sub sancțiunea nulității, întrucât respectiva cerere de recurs nu a fost timbrată. Verificând actele și lucrările dosarului sub acest aspect, reține Înalta Curte că recurentul - reclamant a invocat cazul de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., pentru care legiuitorul, prin art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, a stabilit cuantumul acestei taxe la suma de 100 RON, astfel: "(2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON". Înalta Curte reține deopotrivă și dispozițiile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 ce prevăd că " taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat". Cum recurentul - reclamant nu a atașat la cererea de recurs " dovada achitării taxei de timbru, conform legii", pentru termenul de față i-a fost pusă în vedere recurentului, prin citația emisă de instanță la data de 05.05.2025 și depusă la cuția poștală a reprezentantului convențional al părții la data de 12.05.2025, conform Procesului-verbal de înmânare atașat la fila x verso din dosar), precum și prin poștă electronică (conform raportului de transmitere a citației atașat la dosarul de recurs) obligația de a depune taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 de RON și a înainta dovada la instanță, partea neconformându-se însă. Or, potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, acțiunile și cererile adresate instanțelor judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru, care se datorează atât de persoanele fizice, cât și de persoanele juridice. Potrivit art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, "dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței", iar art. 32 din același act normativ prevede că "taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac, în condițiile prevăzute de lege". De asemenea, potrivit art. 197 C. proc. civ. "În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii." Deopotrivă, instanța de control judiciar are în vedere și dispozițiile art. 494 din C. proc. civ., conform cărora " Dispozițiilor de procedură privind judecata în primă instanță și în apel se aplică și în instanța de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în prezenta acțiune." Se reține astfel că actele normative referitoare la taxele de timbru interzic, prin norme imperative, soluționarea unei cereri pentru care nu s-a făcut dovada plății taxelor de timbru corespunzătoare. În acest sens sunt și dispozițiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii. Potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., mențiunea prevăzută la alin. (2) al aceluiași articol este prevăzută sub sancțiunea nulității: "Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității. Dispozițiile art. 82 alin. (1), art. 83 alin. (3) și ale art. 87 alin. (2) rămân aplicabile". Înalta Curte constată că prezenta cerere de recurs nu este scutită de la plata taxei judiciare de timbru, iar la dosar nu a fost depusă de către recurent o cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, potrivit dispozițiilor art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, ori cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, conform art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Astfel, observând că, în speță, recursul nu a fost timbrat anticipat, că recurentul- reclamant a fost legal citat pentru acest termen de judecată cu mențiunea de a depune dovada achitării taxei judiciare de timbru, fără ca acesta să se conformeze însă dispozițiilor date de instanță, observând deopotrivă că, în cauză, nu operează scutirea legală - personală sau ca obiect - de obligația timbrării, Înalta Curte, dând eficiență dispozițiilor textelor de lege evocate mai sus, va admite excepția netimbrării, invocată de intimatul - pârât Guvernul României, în cadrul întâmpinării sale și, pe cale de consecință, va anula recursul formulat de recurentul- reclamant A., ca netimbrat, făcând aplicarea dispozițiilor art. 499 C. proc. civ. III. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs. Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) Cod procedură civilă, raportat la dispozițiile art. 486 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepția netimbrării, invocată de intimatul - pârât Guvernul României și va anula recursul formulat de reclamantul A., ca netimbrat, cu consecința menținerii, ca legale, a hotărârii atacate.