Decizia nr. 528/2026 — ÎCCJ, Secția a II-a civilă — recurs împotriva sentinței nr. 1315/2021 a Tribunalului Ilfov

Asupra recursului de față, reține următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov, la 21 august 2018, sub nr. x/2018, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., în contradictoriu cu pârâta L. S.A. și intervenientul M., au solicitat instanței să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 9.967 RON cu titlu de daune materiale, către reclamanții A., B., C., D. și E., reprezentând cheltuielile efectuate cu înmormântarea și pomenile defunctului, a sumei de 425.000 euro în echivalent RON la cursul B.N.R. de la data plății, suma reprezentând daune morale pentru gravele prejudicii suferite ca urmare a accidentului de circulație produs la data de 14 noiembrie 2015 și soldat cu decesul rudei acestora, N.. Prin sentința nr. 1315/2021 din 19 aprilie 2021 Tribunalul Ilfov - secția Civilă, a respins cererea reclamanților ca neîntemeiată.

Reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J. și K., au declarat apel împotriva sentinței pronunțate de Tribunalul Ilfov - secția Civilă, solicitând schimbarea în tot a hotărârii apelate, admiterea cererii, obligarea intimatei pârâte la plata către apelanții-reclamanți, cu titlu de daune materiale și morale a sumelor solicitate prin cererea de chemare în judecată. Prin decizia nr. 1940 A/2021 din 09 noiembrie 2021, Curtea de Apel București - secția a V-a Civilă a respins apelul reclamanților ca nefondat. Împotriva deciziei pronunțate de Curtea de Apel București, reclamanții au declarat recurs solicitând casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre o nouă judecată aceleiași curți de apel.

Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 448 din 01 martie 2023, a admis recursul și a trimis cauza spre rejudecare curții de apel. În rejudecare cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București - secția a V-a Civilă cu nr. x/2018*. Prin încheierea din 07 decembrie 2023 Curtea de Apel București - secția a V-a Civilă a dispus suspendarea soluționării cauzei, motivat de faptul că împotriva intimatei-pârâte L. S.A s-a deschis procedura falimentului potrivit dispozițiilor art. 262 alin. (4) prin raportare la dispozițiile art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, astfel cum rezultă din sentința nr. 2920/2023 pronunțată în dosarul nr. x/2023 aflat pe rolul Tribunalului București.

Prin decizia nr. 426 din 13 martie 2025 Curtea de Apel București - secția a V-a Civilă, cu majoritate, în temeiul art. 75 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014, a constatat încetarea acțiunii judiciare inițiată de reclamanți. Prin opinia separată formulată în cauză s-a susținut că art. 75 din Legea nr. 85/2014 nu stabilește o instituție juridică sui-generis intitulată "încetarea acțiunii" aflate pe rolul unei instanțe de judecată, scopul legii fiind atins prin menținerea soluției de suspendare a cauzei. Reclamanții au formulat recurs împotriva deciziei pronunțate în apel solicitând casarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe de judecată. Invocând incidența dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc.

civ.. aceștia pretind interpretarea și aplicarea greșită de către instanța de apel a dispozițiilor art. 75 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014. Susțin aceștia că nu a fost avut în vedere momentul procesual în care a intervenit incidentul deschiderii procedurii falimentului debitoarei L. S.A. În raport de acest moment, în opinia recurenților, nu se mai putea dispune încetarea acțiunii judiciare, aceasta fiind deja judecată într-un ciclu procesual iar prevederile art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 cu privire la încetarea acțiunii judiciare nu sunt aplicabile căilor de atac. Învederează recurenții că atâta timp cât acțiunea s-a judecat în fond și se afla în calea de atac, aceasta trebuia să se judece pentru a fi evitată situația invocării autorității de lucru judecat a hotărârii pronunțate de prima instanță și astfel recurenții să fie lipsiți de dreptul lor de a-și valorifica creanța chiar în procedura insolvenței.

Au susținut recurenții că această interpretare rezultă și din dispozițiile art. 262 alin. (5) din Legea nr. 85/2014. Sunt invocate de către autorii căii de atac și cele statuate prin decizia nr. 36/2018 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 262 alin. (4) din Legea nr. 85/2014, susținându-se aplicarea excepțiilor prevăzute în capitolul I al Legii societăților de asigurare/reasigurare. Recurenții invocă aplicarea principiului rolului activ al judecătorului, susținând obligația acestuia de a analiza în ce măsură acțiunile aflate în curs de soluționare pe rolul său se circumscriu cerințelor cuprinse în dispozițiile criticate. În finalul motivelor de recurs, în susținerea acestora, este indicată jurisprudența în această materie, apreciindu-se că se putea dispune cel mult încetarea căii de atac și nu a acțiunii judiciare.

La 24 iunie 2025 intimata-pârâtă L. S.A. prin lichidator judiciar O.., a depus întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității recursului întrucât recurenții nu au atacat încheierea de suspendare din 07 decembrie 2023, ci au declarat recurs abia la încetarea acțiunii, iar în subsidiar a solicitat respingerea recursului ca nefondat. În temeiul art. 493 C. proc. civ., Înalta Curte a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului și, în urma analizării lui de către completul de filtru, acesta a fost comunicat părților, care au fost înștiințate asupra faptului că în termen de 10 zile de la comunicare pot depune punct de vedere la raport. Părțile nu au formulat puncte de vedere la raportul întocmit.

Prin încheierea din 20 noiembrie 2025, Înalta Curte constituită în complet de filtru a respins excepția inadmisibilității invocată de intimata-pârâtă prin întâmpinare, a admis în principiu recursul declarat și a fixat termen pentru soluționarea cauzei. Înalta Curte, examinând decizia recurată prin prisma criticilor formulate, constată că recursul este nefondat pentru motivele ce se vor arăta. Circumscris motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., recurenții-reclamanți au criticat decizia curții de apel din perspectiva aplicării greșite a normelor de drept procesual reglementate de dispozițiile art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de insolvență.

Cu prioritate, Înalta Curte va analiza incidența dispozițiilor art. 75 alin. (1) teza a II-a, raportat la art. 242 din Legea nr. 85/2014 referitoare la încetarea judecării acțiunii civile. Potrivit dispozițiilor art. 242 din Legea nr. 85/1014, "Prevederile cap. I, cu excepția celor cuprinse în secțiunea a 6-a, se vor aplica în mod corespunzător procedurii falimentului societăților de asigurare/reasigurare, cu derogările prevăzute în acest capitol." Totodată, conform art. 262 alin. (4) din Legea nr. 85/2014, "Hotărârea de deschidere a procedurii falimentului are ca efect suspendarea de drept a tuturor acțiunilor judiciare sau extrajudiciare și a măsurilor de executare silită îndreptate împotriva societății de asigurare/reasigurare debitoare.

Creanțele pretinse în aceste procese se înregistrează la dosarul de faliment al tribunalului și se supun examinării și înscrierii lor în tabelul creanțelor, potrivit prezentei legi.

Efectele procedurii de faliment asupra unui proces civil în curs privind un bun sau un drept de care a fost deposedată societatea de asigurare/reasigurare sunt reglementate de legea statului membru în care procesul este în curs." Conform art. 75 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 85/2014, aplicabile și procedurii falimentului societăților de asigurare/reasigurare, potrivit dispozițiilor art. 242 mai sus citat, "La data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii, atât acțiunea judiciară sau extrajudiciară, cât și executările silite suspendate încetează." Din interpretarea textelor de lege mai sus citate rezultă că măsura suspendării judecății produce efecte până la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului, când acțiunea judiciară încetează.

Instanța de apel, în mod legal, a dispus măsura privind încetarea acțiunii civile, atât timp cât obiectul acțiunii urmărește realizarea unor creanțe asupra societății față de care s-a deschis procedura insolvenței. Înalta Curte reține că prin urmare, în speță devin incidente dispozițiile art. 75 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014. Norma imperativă prevăzută de aceste dispoziții are în vedere procese sau proceduri deja declanșate și are ca scop menținerea averii debitorului în starea existentă la deschiderea procedurii și concentrarea tuturor litigiilor având ca obiect averea debitorului în competența exclusivă a judecătorului-sindic.

Înalta Curte reține că nu a fost încălcat principiul rolului activ al judecătorului, dispozițiile mai sus menționate aplicându-se de drept, astfel încât, nu se mai pot face aprecieri și supoziții cu privire la suspendarea judecării cauzei sau încetarea acțiunii civile, creditorii urmând să-și valorifice creanța pretinsă, exclusiv în procedura specială a insolvenței. În speță, prin sentința civilă nr. 2920 din 09 iunie 2023, pronunțată de Tribunalul București - secția a VII-a Civilă în dosarul nr. x/2023, s-a dispus deschiderea procedurii falimentului împotriva debitoarei L. S.A., fiind numit lichidator judiciar O.. Hotărârea a rămas definitivă prin decizia civilă nr. 174/2025 din 11 februarie 2025, pronunțată de Curtea de Apel București - secția a V-a Civilă în dosar nr. x/2023.

Împrejurarea că litigiul se afla în faza apelului, nu este în măsură să atragă casarea deciziei recurate, raportat la caracterul imperativ al dispozițiilor aplicabile în cauză și la calitatea intimatei-pârâte L. S.A., prin lichidator judiciar O.., de debitoare împotriva căreia s-a dispus deschiderea procedurii falimentului. Față de argumentele anterior reținute, Înalta Curte urmează să constate că instanța de apel a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 75 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014 și să respingă ca nefondat, recursul declarat de recurenții -reclamanți, cu aplicarea dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenții-reclamanți A., B., C., D., E., F., G., H., I., J. și K. împotriva deciziei civile nr. 426 din 13 martie 2025, pronunțată de Curtea de Apel București - secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă L. S.A., prin lichidator judiciar O.., și cu intimatul-intervenient M.. Definitivă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 martie 2026.