Decizia nr. 444/2026 — ÎCCJ, Secția a II-a civilă — recurs

Asupra recursului civil de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 6 iulie 2018 pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București - secția I civilă, sub nr. x/2018, reclamanta COMUNA MOGOȘOAIA PRIN PRIMAR a solicitat, în contradictoriu cu pârâta COMPANIA NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE CFR S.A., obligarea pârâtei la plata lucrărilor de înlocuire a porțiunii colmatate a canalului de colectare a apelor menajere, în cuantum de 201305,83 RON, situat în localitatea Mogoșoaia, pe str. x, cu descărcare în canalul colector București-Buftea, pe o lungime de circa 25 metri liniari, începând de la organizarea de șantier spre descărcare. Pârâta COMPANIA NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE CFR S.A. - Sucursala Regionala CF București a depus întâmpinare și cerere de chemare în garanție, solicitând respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.

În apărare, a arătat că solicitările formulate de reclamantă nu cad în sarcina sa, ci în sarcina antreprenorului A. S.A., care a fost desemnat pentru efectuarea lucrărilor reabilitarea de poduri, podețe și tuneluri de cale ferată. În măsura în care instanța va admite acțiunea reclamantei, a solicitat admiterea cererii de chemare în garanție formulate împotriva A. S.A. Reclamanta COMUNA MOGOSOAIA a depus la dosar răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apărărilor formulate de pârâtă, ca neîntemeiate. Judecătoria Sectorului 1 București - secția I civilă, prin sentința civilă nr. 7500/2018 din 28 noiembrie 2018, a admis excepția necompetenței materiale astfel cum a fost formulată de către pârâta COMPANIA NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE CFR S.A.

- SUCURSALA REGIONALĂ CF BUCUREȘTI și, pe cale de consecință, a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta COMUNA MOGOȘOAIA și pe pârâta C.N.C.F. CFR S.A. - Sucursala Regională CF București, în favoarea Tribunalului București - secția civilă. Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București - secția a VI-a civilă, sub nr. x/2018, la data de 15 ianuarie 2019. Chemata în garanție Asocierea B.. - C. S.A., formată din B.., lider al asocierii și C. S.A., a depus întâmpinare la cererea de chemare în garanție și cerere de chemare în garanție a D. S.R.L., solicitând respingerea cererii de chemare în garanție formulate de COMPANIA NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE CFR S.A. împotriva B.., ca neîntemeiată.

Chemata în garanție D. S.R.L. a solicitat respingerea cererii de chemare în garanție formulate de B.. împotriva sa ca inadmisibilă, în principal, iar în subsidiar, ca neîntemeiată. Prin sentința civilă nr. 160 din 25 ianuarie 2023, pronunțată de Tribunalul București - secția a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2018, s-a admis în parte cererea principală formulată de reclamanta COMUNA MOGOȘOAIA, în contradictoriu cu pârâta COMPANIA NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE CFR S.A.

- SUCURSALA REGIONALĂ CF BUCUREȘTI; pârâta a fost obligată la plata sumei totale de 85.239 RON (TVA inclus) către reclamanta COMUNA MOGOȘOAIA, cu titlu de despăgubiri; s-a admis cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă, în contradictoriu cu societatea B.. - Sucursala Voluntari; chemata în garanție B.. a fost obligată la plata sumei totale de 85.239 RON (TVA inclus) către pârâtă, cu titlu de despăgubiri, precum și la plata sumei totale de 6.131 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată; s-a respins cererea de chemare în garanție formulată de Asocierea B.. - C. S.A., prin liderul asocierii B.., în contradictoriu cu societatea D. S.R.L., ca neîntemeiată. Împotriva acestei sentințe, reclamanta COMUNA MOGOȘOAIA a declarat apel, solicitând admiterea căii de atac și schimbarea în parte a hotărârii apelate, în sensul admiterii acțiunii principale așa cum a fost formulată.

Prin decizia civilă nr. 815 din 19 mai 2025, pronunțată de Curtea de Apel București - secția a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2018, s-au respins, ca nefondate, apelurile formulate de apelanta-reclamantă COMUNA MOGOȘOAIA și de apelanta-chemată în garanție ASOCIEREA A. mbH. - C. S.A., împotriva sentinței civile nr. 160 din 25 ianuarie 2023 a Tribunalului București - secția a VI-a civilă, în contradictoriu cu intimatele COMPANIA NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE CFR S.A. - SUCURSALA REGIONALĂ CF BUCUREȘTI și D. S.R.L. La data de 31 iulie 2025 s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - secția a II-a civilă, sub nr. x/2018, recursul declarat de recurenta-reclamantă Comuna Mogoșoaia împotriva deciziei civile nr. 815 din 19 mai 2025, pronunțate de Curtea de Apel București - secția a VI-a civilă.

Recurenta-reclamantă a solicitat admiterea recursului, casarea în tot a deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare în apel, în vederea readministrării probei cu expertiza tehnică pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele. Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. este incident în cauză, deoarece instanța de apel a apreciat - fără a argumenta în vreun fel, că "raportat la motivele de apel, Curtea apreciază că acestea se circumscriu concluziilor raportului de expertiză efectuat în fața primei instanțe și modalității în care prima instanță a dat eficiență acestui mijloc probatoriu". Cu privire la acest aspect, se impune a se observa că instanța de apel nu a înlăturat - argumentat, apărările reclamantei care vizau modalitatea în care instanța de fond a apreciat probatoriul și a validat raportul de expertiză efectuat în cauză și la care s-au formulat obiecțiuni, dar au fost respinse de judecătorul fondului.

Potrivit recurentei, o hotărâre trebuie să fie completă, în sensul că este necesar să cuprindă o analiză a tuturor argumentelor invocate de părți sau puse în discuție de instanță din oficiu. Dimpotrivă, o hotărâre nu este suficientă prin ea înseși dacă se referă la jurisprudență sau la documentele din dosar, fără a le analiza, așa cum este în cauza de față. Motivarea implicită nu poate fi una parțială, întrucât motivarea parțială echivalează cu o nemotivare. Consecința nemotivării hotărârii determină casarea acesteia, chiar dacă în materia supusă judecății a fost pronunțată o decizie în soluționarea unui recurs în interesul legii, deoarece într-o astfel de situație s-ar încălca dreptul la un proces echitabil.

În speță, este vorba, cel mult, de o motivare echivocă, dacă nu chiar de una insuficientă. Raționamentul recurentei se întemeiază pe faptul că din "argumentele" instanței de apel, avute în vedere pentru respingerea apelului, nu se poate distinge decât că "... în ceea ce privește modalitatea în care expertul a procedat la cuantificarea prejudiciului, Curtea constată că apelanta nu a formulat în fața primei instanțe obiecțiuni la raportul de expertiză, nu a solicitat refacerea raportului sau efectuarea unei noi expertize pentru motivele indicate în cuprinsul cererii de apel, motiv pentru care, cu aplicarea art. 185, art. 337 și art. 338 C. proc.

civ., Curtea apreciază că a intervenit decăderea reclamantei din dreptul de a contesta raportul de expertiză". Recurenta-reclamantă apreciază că instanța de apel a studiat superficial cauza și nu a observat că reclamanta, prin expertul parte, a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză întocmit de expertul E., dar acestea au fost respinse, ca nefondate. Totodată, prin decizia recurată, instanța de apel, pentru a respinge apelul chematei în garanție A. mbH., a conchis că "în ceea ce privește motivul de apel reprezentat de greșita reținere în sarcina apelantei a faptei ilicite, Curtea reține că părțile au încheiat un contract de achiziție publică, nr. 12/09.02.2015, contract supus legislației speciale în materie, deci inclusiv H.G.

nr. 1405/2010, norme de ordine publică, astfel cum în mod judicios a apreciat și instanța de fond". Pentru a respinge apelul formulat de reclamantă, instanța de apel a reținut că "în ceea ce privește modalitatea în care Tribunalul a apreciat probele administrate, Curtea apreciază că nu au fost încălcate dispozițiile art. 264 și art. 425 lit. b) C. proc. civ.. Potrivit art. 425 lit. b) C. proc. civ., hotărârea trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților, însă Curtea atrage atenția asupra faptului că, deși judecătorul este obligat să motiveze soluția asupra fiecărui capăt de cerere, acesta nu trebuie să răspundă tuturor argumentelor invocate de părți în susținerea respectivelor capete de cerere.

Contrar susținerilor apelantului, din simpla lectură a sentinței civile se constată că Tribunalul a analizat cererile părților și a pronunțat o soluție în raport de modul în care completul a înțeles să aprecieze probatoriul. În motivarea sentinței au fost menționate aspectele apreciate relevante în susținerea soluției, iar o motivare sintetică, concisă, ori întemeiată pe alte dispoziții legale decât pe cele pe care apelantul le apreciază a-i fi favorabile, nu echivalează cu lipsa motivării. Împrejurarea că aprecierile instanței nu concordă cu cele ale apelantei nu constituie un aspect relevant în raport de motivul de nelegalitate invocat". Or, prin motivele de apel reclamanta a susținut faptul că instanța fondului, pentru argumentarea hotărârii, a invocat prevederile art. 1867 C. civ.

care nu au incidență în cauza de față, deoarece reprezintă reglementarea uniformă în materie, iar contractele care fac obiectul cauzei din 12.09.2016 și din 26.10.2016, sunt contracte de achiziție publică supuse reglementării speciale date de Legea nr. 98/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 390 din 23 mai 2016. Așadar, în condițiile în care instanța de apel a constatat inițial că în cauza dedusă judecății ne aflăm în prezența unor contracte de achiziție publică, iar nu de drept comun - cum a statuat instanța fondului, este mai mult decât evident că prin argumentele avute în vedere de instanța de apel pentru respingerea apelului reclamantei, face dovada incidenței motivului de recurs întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc.

civ., în sensul că hotărârea atacată cuprinde motive contradictorii. Din analiza deciziei recurate rezultă că aceasta este nemotivată, pe de o parte, iar pe de altă parte, instanța de apel a statuat inițial în sensul că ambele contracte care formează obiectul cauzei sunt de achiziție publică, iar ulterior, a confirmat considerentele instanței de fond, care a apreciat că respectivele contracte sunt de drept comun. O astfel de motivare a instanței de apel apare ca fiind contradictorie și insuficientă, ceea ce atrage incidența motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. În acest context, este evidentă atât nemotivarea hotărârii atacate, cât și contradicția din considerentele avute în vedere de instanța de apel pentru pronunțarea hotărârii recurate.

Motivul de casare întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. vizează ipoteza în care hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Situațiile practice care se încadrează în acest motiv de casare sunt variate, respectiv interpretarea eronată a unui text de lege, aplicarea unei norme generale în locul unei speciale sau invers, aplicarea unei norme juridice care nu era incidentă în cauză sau refuzul de a aplica o normă de drept material. Încălcarea sau aplicarea greșită a normei de drept material trebuie să se reflecte în dispozitivul hotărârii atacate, aspect incident în cauza de față. Din economia textului de lege (motivului de casare) rezultă că legiuitorul nu a ținut seama de caracterul imperativ sau dispozitiv al normei încălcate ori de faptul că sunt de ordine publică sau privată.

Din această perspectivă, recurenta-reclamantă susține faptul că orice încălcare a normei de drept material poate constitui temei pentru exercitarea căii de atac a recursului. În mod similar cu instanța de fond, instanța de apel a admis interpretarea instanței de fond și, implicit, opinia expertei - formulată în raportul de expertiză tehnică, iar pentru respingerea apelului reclamantei a conchis, fără temei, că aceasta nu ar fi formulat obiecțiuni la raportul de expertiză întocmit de expertul E.. Totodată, instanța de apel, prin considerentele avute în vedere pentru respingerea apelului reclamantei, a căutat să-și justifice soluția dispusă prin minută, fără a intra în analiza tuturor criticilor formulate prin motivele de apel.

Deși prin decizia recurată instanța de apel a apreciat că "în ceea ce privește modalitatea în care Tribunalul a apreciat probele administrate, Curtea apreciază că nu au fost încălcate dispozițiile art. 264 și art. 425 lit. b) C. proc. civ.. Potrivit art. 425 lit. b) C. proc. civ., hotărârea trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților, însă Curtea atrage atenția asupra faptului că, deși judecătorul este obligat să motiveze soluția asupra fiecărui capăt de cerere, acesta nu trebuie să răspundă tuturor argumentelor invocate de părți în susținerea respectivelor capete de cerere", această motivare simplistă nu face decât să confirme că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.

Raționamentul recurentei are în vedere faptul că, similar cu instanța fondului, cea de apel a pronunțat hotărârea fără a studia cu atenție materialul probator de la dosar, fără a lectura toate clauzele contractuale și fără a verifica incidența dispozițiilor legale speciale. Prin urmare, instanța de apel a avut în vedere doar raportul de expertiză tehnică efectuat de doamna expert E., care și-a arogat competența de interpretare a clauzelor contractuale, în condițiile în care acesta este atributul exclusiv al instanței. În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 din C. proc. civ. Intimata-pârâtă COMPANIA NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE CFR S.A. - SUCURSALA REGIONALĂ CF BUCUREȘTI a transmis la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Intimata-chemată în garanție D. S.R.L. a depus la data de 19 septembrie 2025, conform plicului atașat, întâmpinare la recursul declarat de recurenta-reclamantă COMUNA MOGOȘOAIA, solicitând respingerea acestuia, ca nefondat, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată, fără a face dovada existenței și întinderii lor. La data de 25 septembrie 2025, intimata-chemată în garanție ASOCIEREA A. mbH. - C. S.A., prin liderul Asocierii A. mbH. a transmis la dosar întâmpinare, în cuprinsul căreia a invocat excepția nulității recursului, arătând că recurenta nu a prezentat în concret argumentele pentru care susține incidența motivelor de casare indicate; în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Recurenta-reclamantă a formulat răspunsuri la întâmpinările depuse de intimata-pârâtă și de chematele în garanție. În opinia autoarei căii de atac, din lecturarea motivelor de recurs formulate rezultă, fără dubiu, că fiecare dintre cele două cazuri de casare, întemeiate pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ., au fost suficient argumentate . Așadar, solicită instanței de recurs să constate că au fost respectate prevederile art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3) C. proc. civ., la redactarea motivelor de recurs, urmând să fie respinse apărările formulate de către intimata-chemată în garanție ASOCIEREA A. mbH. - C. S.A. prin întâmpinare, ca nefondate. În temeiul art. 493 din C. proc.

civ., Înalta Curte a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, în cuprinsul căruia s-a reținut că susținerile părții recurente nu ar putea fi circumscrise motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) din același cod. Raportul a fost depus la dosar și, în urma analizării lui, a fost comunicat părților, care au fost înștiințate asupra faptului că în termen de 10 zile de la comunicare pot depune puncte de vedere la raport; doar recurenta-reclamantă și intimata-chemată în garanție ASOCIEREA A. mbH. - C. S.A., prin liderul Asocierii A. mbH. și-au prezentat punctul de vedere. Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția nulității recursului, invocată de către intimata-chemată în garanție ASOCIEREA A. mbH.

- C. S.A., prin liderul Asocierii A. mbH., prin întâmpinare, Înalta Curte, constituită în complet de filtru, reține următoarele: Recursul este o cale extraordinară de atac de reformare care, în concordanță cu principiul legalității căilor de atac reglementat de art. 457 din C. proc. civ., poate fi exercitat în termenele și condițiile prevăzute de lege. În privința recursului, una dintre condițiile esențiale stabilite de lege este aceea că poate fi exercitat pentru motivele strict și limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ. Aceasta înseamnă că titularul recursului este ținut să își conformeze conduita procesuală acestor exigențe legale pentru a crea premisele necesare pentru exercitarea controlului de legalitate de către instanța de recurs.

Obligația recurentului de a motiva recursul presupune nu numai evocarea simplei sale nemulțumiri în raport cu soluția atacată, ci implică obligația de a arăta cazul sau cazurile de casare pe care se întemeiază, dintre cele reglementate limitativ de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din C. proc. civ., precum și dezvoltarea lor în concret, respectiv raportarea motivului de casare invocat la procedura derulată în fața instanței anterioare și/sau hotărârea recurată, criticându-se măsurile procedurale dispuse de instanță sau raționamentul logico-juridic expus în cuprinsul hotărârii atacate. Neindicarea unei teze de recurs ori indicarea greșită a unor motive de casare, dar susceptibile de încadrare de către instanță în oricare dintre ipotezele de nelegalitate de la art. 488 alin. (1) din C. proc.

civ., pe temeiul interpretării per a contrario a dispozițiilor art. 489 alin. (2) din cod, nu vor fi sancționate cu nulitatea recursului, însă, invocarea unor critici care nu se încadrează în mod real în motivul sau motivele de casare invocate și nici într-un alt motiv de recurs prevăzut de lege, va atrage aplicarea sancțiunii nulității căii de atac, în conformitate cu art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. Suplimentar, se impune a fi precizat faptul că obligația de motivare a recursului presupune o circumstanțiere a criticilor formulate raportat la soluția/considerentele instanței de apel, dar și dezvoltarea unui raționament logico-juridic în combaterea considerentelor care au stat la baza soluției adoptate prin hotărârea recurată.

Așadar, pentru a declanșa un control judecătoresc în această cale extraordinară de atac, nu este suficient ca recursul să fie motivat sub aspect formal în termenul prevăzut de lege, ci este necesar să fie aduse critici de nelegalitate punctuale hotărârii atacate, prin care să se arate în ce constau greșelile de judecată săvârșite de însăși instanța a cărei hotărâre este recurată, cu referire la motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. Recursul recurentei-reclamante Comuna Mogoșoaia este întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 din C. proc. civ.

Primul motivul de recurs invocat reglementează trei ipoteze, care au drept efect casarea unei hotărâri și anume: a) hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se sprijină, în sensul că acestea lipsesc cu desăvârșire sau există o motivare, dar ea este insuficientă, nu răspunde tuturor cererilor sau, după caz, criticilor aduse hotărârii de primă instanță; b) motivele hotărârii recurate sunt contradictorii. Contradicția poate fi constatată în cuprinsul considerentelor sau prin analiza acestora în raport cu dispozitivul, fiind posibilă ipoteza în care ele nu susțin dispozitivul, ci, din contră, îl contrazic; c) hotărârea cuprinde motive străine de natura pricinii, ceea ce echivalează, practic, cu o nemotivare.

Dacă pentru invocarea nemotivării hotărârii supuse căii de atac, în principiu, este suficientă trimiterea la dispozițiile art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., pentru celelalte două variante normative - motivarea contradictorie ori motivarea pe baza unor motive străine de natura pricinii - recurentul este ținut să indice instanței de recurs și să dezvolte această ipoteză de casare prin critici concrete, din care să reiasă cu claritate caracterul contradictoriu al unor considerente în drept (având în vedere că instanța de recurs exercită exclusiv un control judiciar de legalitate) sau să indice acele considerente străine de natura pricinii. Analiza motivelor de recurs relevă că nu au fost formulate critici de nelegalitate împotriva deciziei din apel care să poată fi subsumate acestui caz de casare, recurenta-reclamantă urmărind doar să obțină o nouă evaluare a fondului pretențiilor sale, incompatibilă cu natura nedevolutivă a căii de atac exercitate.

În realitate, recurenta-reclamantă critică modalitatea în care instanța de apel a evaluat starea de fapt pe care s-a întemeiat decizia atacată pe baza probelor administrate, într-o manieră pe care aceasta o consideră incorectă, deoarece nu corespunde cu propria sa viziune asupra temeiniciei acțiunii. Așadar, recurenta nu arată care sunt viciile de nelegalitate a hotărârii atacate, ci impută instanței de apel o motivare insuficientă, criticabilă din punctul de vedere al situației de fapt statuate. Aceste elemente, însă nu se circumscriu motivului de recurs invocat, ci tind să repună în dezbatere starea de fapt ca rezultat al evaluării probelor sau să sublinieze că instanța de apel nu a dat un răspuns exhaustiv argumentelor părții.

De altfel, nu se poate subscrie criticii de nemotivare a hotărârii faptul că dezlegarea dată de instanța de prim control judiciar nu corespunde opiniei părții. Pentru a putea stabili incidența motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., se impune ca autorul recursului să expună și o argumentație juridică a nelegalității invocate raportat la dispozițiile legale menționate, pretins a fi fost încălcate/interpretate eronat, cu referire directă la raționamentul instanței a cărei hotărâre a fost atacată, aspect ce nu se regăsește în cuprinsul cererii de recurs în analiză. În concret, deși a fost invocat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc.

civ., criticile formulate se prezintă sub forma unei reluări a susținerilor din apel, nefiind dezvoltate critici de nelegalitate care să fie îndreptate efectiv împotriva considerentelor deciziei recurate, ceea ce contravine cerinței impuse de prevederile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. Reiterând faptul că nu este suficientă enunțarea unei critici care reproduce dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte reține că invocarea aplicării greșite ori încălcării unei norme de drept material într-un recurs presupune nu doar invocarea normei de drept material în mod punctual, dar și reflectarea mecanismului său corect de aplicare ori interpretare și modul în care instanța de apel a înfrânt acest procedeu.

De aceea, nemulțumirea recurentei legată de soluția recurată, de modul în care instanța de apel concluzionează asupra stării de fapt, nu deduce instanței de casare examinarea precisă a normei de drept pretins încălcate și reprezintă, în realitate, o critică specifică unei căi de atac devolutive, care nu va fi examinată în recurs, cale excepțională de atac care urmărește să supună Înalta Curte de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile. Înalta Curte conchide că niciuna dintre criticile recurentei nu poate fi încadrată în cele prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ. și constată incidentă sancțiunea nulității recursului, aplicabilă nu numai atunci când motivele de recurs lipsesc cu desăvârșire, ci și în cazul motivării necorespunzătoare, situație care, deopotrivă, încalcă exigențele legii de procedură privind motivarea căii de atac.

Față de cele anterior expuse, în temeiul art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția nulității recursului, invocată de către intimata-chemată în garanție ASOCIEREA A. mbH. - C. S.A., prin liderul Asocierii A. mbH și, pe cale de consecință, va anula recursul declarat în cauză de recurenta-reclamantă Comuna Mogoșoaia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Admite excepția nulității recursului, invocată de către intimata-chemată în garanție ASOCIEREA A. mbH. - C. S.A., prin liderul Asocierii A. mbH. Anulează recursul declarat de recurenta-reclamantă Comuna Mogoșoaia împotriva deciziei civile nr. 815 din 19 mai 2025, pronunțate de Curtea de Apel București - secția a VI-a civilă. Fără nicio cale de atac. Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 martie 2026.