- Instanța
- Înalta Curte de Casație și Justiție (România) · Secția a II-a civilă
- Data
- 18 martie 2026
Decizia nr. 419/2026 — ÎCCJ, Secția a II-a civilă — conflict de competență împotriva sentinței nr. 7224/2025 a Judecătoriei Buzău
Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 7224/CC din 2 decembrie 2025, Judecătoria Buzău - secția Civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buftea. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că regula de drept comun în materia competenței teritoriale este înscrisă în art. 107 alin. (1) C. proc. civ. și că dispozițiile art. 109 C. proc. civ., prevăd că, în cazul în care pârâtul este o persoană juridică de drept privat, cererile de chemare în judecată se pot introduce și la instanța locului unde acesta are un dezmembrământ fără personalitate juridică, pentru obligațiile a căror executare se va realiza acolo ori care izvorăsc din actele sau faptele reprezentantului dezmembrământului.
A mai constatat că, deși pârâta a fost citată la sediul social, citația a fost restituită cu mențiunea "destinatar necunoscut" și că, la solicitarea reclamantului, aceasta a fost citată la punctul de lucru din Oraș Voluntari, Județ Ilfov, această adresă regăsindu-se și în cuprinsul facturilor fiscale depuse la dosar. Întrucât Orașul Voluntari este arondat juridicțional în circumscripția teritorială a Judecătoriei Buftea, instanța a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea acestei instanțe. Prin sentința civilă nr. 1926 din 10 februarie 2026, Judecătoria Buftea - secția Civilă a admis excepția necompetenței teritoriale și de declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău.
S-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a dispus înaintarea cauzei la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unui regulator de competență. Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că dispozițiile art. 109 C. proc. civ. instituie competența teritorială alternativă a Judecătoriei Buftea, fiind o normă de ordine privată, ce nu poate fi invocată din oficiu de către instanță, în acord cu dispozițiile art. 130 alin. (3) C. proc. civ. A mai constatat instanța că a fost câștigată competența de soluționarea a cauzei prin alegea făcută de către reclamantă, astfel încât Judecătoria Buzău este competentă să judece cauza. Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc.
civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Judecătoriei Buzău - secția Civilă competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente: Instanța reține că obiectul prezentului litigiu îl reprezintă cererea cu valoare redusă întemeiată pe dispozițiile art. 1.026 și urm. din C. proc. civ. Instanța competentă să soluționeze cererea este judecătoria, raportat la prevederile art. 1.028 alin. (1) din C. proc. civ., alin. (2) al aceluiași text de lege statuând: "Competența teritorială se stabilește potrivit dreptului comun." În cauză sunt incidente dispozițiile art. 107 alin. (1), coroborat cu art. 109 C. proc.
civ., potrivit cărora, cererea de chemare în judecată împotriva unei persoane juridice de drept privat se poate face și la instanța locului unde ea are un dezmembrământ fără personalitate juridică, pentru obligațiile ce urmează a fi executate în acel loc sau care izvorăsc din acte încheiate prin reprezentantul dezmembrământului ori din fapte săvârșite de acesta. Reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 116 C. proc. civ. Pentru toate cazurile în care legea stabilește o competență teritorială alternativă, dreptul de a decide care dintre instanțele deopotrivă competente să fie sesizate revine exclusiv reclamantului. Raportat la aceste considerente, Judecătoria Buzău nu putea, din oficiu, să invoce necompetența în soluționarea cererii, raportat la dispozițiile art. 130 alin. (3) C. proc.
civ., potrivit cărora "Necompetența de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe." Așa fiind, în raport de considerentele expuse și de principiul asigurării accesului efectiv la justiție, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Buzău - secția Civilă, căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău - secția Civilă. Definitivă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 martie 2026.