Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Instanța
Înalta Curte de Casație și Justiție (România) · Secția a II-a civilă
Data
26 februarie 2026

Decizia nr. 329/2026 — ÎCCJ, Secția a II-a civilă — conflict de competență împotriva sentinței nr. 16222/2025 a Judecătoriei Sectorului 4

Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele: Prin cererea formulată în condițiile art. 1029 alin. (2) C. proc. civ. și înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București - secția Civilă la 17 aprilie 2025, sub nr. x/2025, reclamanta A. S.R.L. a chemat în judecată pârâtul B., în calitate de titular al B. I.I., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să oblige pârâtul la plata sumei de 833,91 RON, reprezentând contravaloare facturi neachitate, precum și a penalităților de întârziere, cu cheltuieli de judecată. Prin sentința civilă nr. 16222 din 24 octombrie 2025, Judecătoria Sectorului 4 București - secția Civilă a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Mureș.

Pentru a dispune în acest sens, a reținut că, față de obiectul cauzei, litigiu cu consumatori, în temeiul art. 121 teza I C. proc. civ., instanța competentă teritorial este cea de la domiciliul consumatorului/pârâtului care la data sesizării instanței era în sat Râciu, comuna Râciu. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Târgu Mureș - secția Civilă, la 16 decembrie 2025, sub același număr unic. Prin sentința civilă nr. 1489 din 26 ianuarie 2026, Judecătoria Târgu Mureș - secția Civilă a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoria Sectorului 4 București; constatând ivit conflictul negativ de competență a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Pentru a hotărî astfel, a reținut că în speță nu sunt aplicabile prevederile art. 121 C. proc. civ., întrucât pârâtul nu are calitate de consumator, acesta fiind comerciant persoană fizică. Astfel, față de obiectul cauzei, cerere de valoare redusă, și de faptul că prin contract, părțile au convenit asupra competenței teritoriale a instanței care va judeca litigiile dintre părți, competentă este instanța de la sediul prestatorului A. S.R.L. care se află în sectorul 4, București. Analizând actele dosarului din perspectiva conflictului de competență ivit, Înalta Curte, constatând în prealabil legalitatea învestirii, reține următoarele: Obiectul litigiului îl reprezintă cererea de valoare redusă prin care reclamanta A. S.R.L.

urmărește obligarea pârâtului B., în calitate de titular al B. I.I., la plata creanței și a accesoriilor aferente, datorate în temeiul contractului de prestare a serviciilor de abonament nr. x din 15 decembrie 2022. Raportat la prevederile art. 1028 alin. (1) din C. proc. civ., instanța competentă să soluționeze cererea este judecătoria, competența teritorială stabilindu-se potrivit dreptului comun, conform alin. (2) al aceluiași text de lege. În speță, la determinarea instanței nu pot fi avute în vedere prevederile art. 121 din C. proc. civ., întrucât acțiunea dedusă judecății nu este introdusă împotriva unui consumator, ci este specifică unui litigiu între profesioniști, fiind o acțiune personală, întemeiată pe dispozițiile privitoare la cererile cu valoare redusă, guvernată de norme cu caracter de ordine privată ce reglementează materia competenței teritoriale.

Conform art. 2 din O.G. nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, consumatorul este orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociații, care acționează în scopuri din afara activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale. Astfel, relevant pentru aprecierea calității de consumator este criteriul scopului pentru care a fost încheiat contractul respectiv, iar nu situația subiectivă a persoanei respective, în acest sens fiind și jurisprudența obligatorie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (Cauza C-269/95, C. împotriva D. S.R.L., Cauza C-110/14 Horațiu Ovidiu Costea împotriva E.) Ca atare, esențial pentru stabilirea calității de consumator este scopul contractului asupra căruia poartă litigiul.

Or, în speță, acesta a fost încheiat pentru prestarea unei activități profesionale, pârâtul persoană fizică participând la încheierea acestui act juridic ca profesionist, în scopul derulării activității economice de către întreprinderea individuală al cărei titular este. Prin urmare, pârâtul persoană fizică nu are calitatea de consumator. Acesta a fost cooptat în proces în calitate de titular al B. Întreprindere Individuală, definită, conform art. 26 O.U.G. nr. 44/2008 ca fiind întreprinderea economică, fără personalitate juridică, organizată de un întreprinzător persoană fizică. Împrejurarea că este persoană fizică este lipsită de relevanță, atât timp cât la încheierea contractului dedus judecății, scopul convenției privea, în mod direct, o activitate profesională.

În continuare, Înalta Curte reține că în cuprinsul contractului prestarea serviciilor de abonament nr. x din 15 decembrie 2022, care stă la baza pretențiilor reclamantei, la art. 10.3, părțile au stipulat o clauză atributivă de competență, conform căreia "în cazul imposibilității ajungerii la un acord amiabil între părți, soluționarea diferendelor se va face de către instanța competentă de la prestatorului". Regula de drept comun în materia competenței teritoriale este înscrisă în art. 107 alin. (1) C. proc. civ. și stabilește că "cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel." De la aceasta, în temeiul art. 126 alin. (1) C. proc.

civ., părțile pot deroga și conveni ca judecata litigiului ivit între ele să fie realizată de o altă instanță decât cea care ar fi fost competentă să judece cauza potrivit legii, cu excepția situației când această competență este exclusivă. Cum, în cauză, față de natura litigiului, nu sunt incidente normele de competență teritorială exclusivă, Înalta Curte reține că art. 126 alin. (2) din C. proc. civ. este pe deplin aplicabil, sens în care sesizarea Judecătoriei Sectorului 4 București, instanță de la sediul reclamantei, respectă normele legale de competență. De aceea, pentru toate considerentele expuse anterior, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București.

DECIDE Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București. Definitivă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 februarie 2026.

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.