Decizia nr. 423/2026 — ÎCCJ, Secția I civilă

După deliberare, constată următoarele: I. Cererea: Prin cererea înregistrată la 25 octombrie 2025, pe rolul Judecătoriei Iași, petentul A. din cadrul B.E.J.A. B., A. și C., la cererea creditoarei D., a solicitat încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 1269/27.11.2018, pronunțată de Tribunalul Neamț privind pe debitorii Curtea de Apel Iași și Tribunalul Iași. II. Hotărârea Judecătoriei Iași Judecătoria Iași, prin sentința nr. 14593/12.11.2025, a admis excepția necompetenței teritoriale invocată de instanță din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Neamț. În motivarea soluției pronunțate, instanța a reținut că, în speță, instanța competentă să soluționeze cererea de încuviințare a executării silite se stabiliește prin raportare la dispozițiile art. 112 alin. (1) și art. 651 alin. (1) din C. proc.

civ., cu observarea prevederilor art. 127 din același Cod. Reținând calitatea de grefier în cadrul Tribunalului Iași a creditoarei, în raport de art. 127 alin. (1) și (4) din C. proc. civ., instanța a apreciat că este competentă să soluționeze cauza Judecătoria Târgu Neamț. II. Hotărârea Judecătoriei Târgu-Neamț Judecătoria Târgu Neamț, prin sentința nr. 1636/15.12.2025, a admis excepția necompetenței teritoriale invocată de instanță din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București. În motivarea soluției pronunțate, instanța a reținut că, în speță, sunt incidente dispozițiile art. 112 alin. (1) și art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., precum și Decizia R.I.L.

nr. 20/27.09.2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, având în vedere pluralitatea de debitori ale căror sedii se află în circumscripția Judecătoriei Iași, privitor la debitorii Tribunalul Iași și Curtea de Apel Iași, și în cea a Judecătoriei Sectorului 1 București, referitor la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. III. Hotărârea Judecătoriei Sectorului 1 București: Judecătoria Sectorului 1 București, secția a II-a civilă, prin sentința nr. 89 din 9 ianuarie 2026, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, a declinat cauza în favoarea Judecătoriei Târgu Neamț și, constatând ivit conflict negativ de competență, a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

Pentru a dispune astfel, instanța a arătat că, în speță, solicitarea de încuviințare a executării silite i-a privit doar pe debitorii Tribunalul Iași și Curtea de Apel Iași, iar nu și pe Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, chiar dacă acesta din urmă figurează în calitate de pârât în dispozitivul hotărârii ce reprezintă titlul executoriu. Totodată, a reținut că în speță este incident art. 127 alin. (1) și (3) din C. proc. civ., având în vedere calitatea creditoarei de grefier în cadrul Tribunalului Iași, ceea ce presupune o prorogare legală de competență teritorială specială în favoarea altei instanțe, de același grad, din circumscripția unei curți de apel învecinate, iar - în speță - calitatea de debitori în sarcina cărora este stabilită obligația de plată sunt Tribunalul Iași și Curtea de Apel Iași, astfel că revine Judecătoriei Târgu Neamț competența de soluționare a cauzei.

IV. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție: Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele: În cauză, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași, petentul A. din cadrul B.E.J.A. B., A. și C., la cererea creditoarei D., a solicitat încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 1269/27.11.2018, pronunțată de Tribunalul Neamț privind pe debitorii Curtea de Apel Iași și Tribunalul Iași. Astfel cum au reținut instanțele aflate în conflict, în materia executării silite sunt relevante pentru stabilirea competenței prevederile art. 651 alin. (1) teza I din C. proc.

civ., potrivit cărora "instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel". În conformitate cu aceste dispoziții, soluționarea cererii de încuviințare a executării silite este de competența instanței de executare, respectiv judecătoriei în a cărei circumscripție se află sediul debitorului. În titlul executoriu, calitatea de debitor revine Tribunalului Iași, Curții de Apel Iași și Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.

Cu toate acestea, cererea de executare silită formulată de creditoare, precum și cererea de încuviințare a executării silite, sunt îndreptate împotriva debitorilor Tribunalul Iași și Curtea de Apel Iași, în contextul în care obligația specifică, de a proceda la recalcularea indemnizațiilor brute lunare, revine, potrivit titlului executoriu, debitorilor Tribunalul Iași și Curtea de Apel Iași. Astfel, în aplicarea prevederilor art. 651 din C. proc. civ., competența de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite revenea (aparent) Judecătoriei Iași (instanță aflată în circumscripția debitoarei Curtea de Apel Iași), iar nu Judecătoriei Sectorului 1 București. În speță se mai evidențiază însă un aspect relevant în stabilirea competenței și anume că reclamanta (creditoarea) are calitatea de grefier în cadrul Tribunalului Iași.

Art. 127 din C. proc. civ., purtând denumirea marginală "Competența facultativă", prevede că: "(1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea. (2) În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competența instanței la care acesta își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii.

(2) 1 Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în ipoteza în care instanța de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz. (3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor". Aceste prevederi legale au o dublă semnificație: pe de o parte, instituie un caz de necompetență teritorială absolută a instanței la care își desfășoară activitatea judecătorul (respectiv grefierul) care are calitate de reclamant al unei pricini, iar pe de altă parte, prevăd o prorogare legală de competență teritorială în favoarea uneia dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea judecătorul/grefierul reclamant, calitate pe care acesta trebuie să o întrunească la momentul sesizării instanței.

Norma analizată instituie și o competență teritorială facultativă (alternativă), întrucât reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente. Această alegere trebuie exercitată de reclamant la data sesizării instanței. Rațiunea dispozițiilor art. 127 din C. proc. civ. este aceea de a oferi părților pârghiile necesare pentru înlăturarea oricăror suspiciuni care ar plana asupra imparțialității instanței. În consecință, față de faptul că cererea de încuviințare a executării silite a fost îndreptată împotriva debitorilor Tribunalul Iași și Curtea de Apel Iași, în sarcina cărora este stabilită și obligația specifică prevăzută în titlul executoriu, competența de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite deduse judecății în favoarea Judecătoriei Târgu-Neamț, este în acord cu art. 127 din C. proc.

civ. Pentru aceste considerente, în aplicarea dispozițiilor art. 666 coroborate cu cele art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., prin raportare la art. 127 din același Cod, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite deduse judecății în favoarea Judecătoriei Târgu-Neamț, instanță aflată în circumscripția Curții de Apel Bacău, învecinată Curții de Apel Iași.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Neamț. Definitivă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 3 martie 2026.