3r-324/25 — Contestarea deciziilor

La data de 01 martie 2011 Foiu Vera, Ababii Maria, Ababii Emilian, Ababii Vladimir, Andrei Anatolii, Balaur Petru, Bîzgu Victor, Bragari Vasile, Cernei Valeriu, Cobîlcean Petru, Constantin Alexandra, Foiu Efim, Ghimp Dumitru, Ghimp Viorel, Miron Claudia, Miron Vasile, Munteanu Maria, Munteanu Anatolie, Cazac Valentina, Neagă Gherasim, Tabuncic Olga, Onofrei Zinada, Popescu Lidia, Sîrbu Gheorghe, Tabacari Ecaterina, Tabacari Petru, Ursu Agafia, Ababii Ana, Ababii Vasile, Ghimp Dumitru, Ghimp Efimia, Ghimp Zinaida, Tabacari Iacob, Tabacari Vladimir, Ababii Ilie, Ababii Maria, Ababii Octavian, Ababii Lilia, Ababii Mihail, Ababii Vladimir, Ababii Nina au depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenției Relații Funciare şi Cadastru, Î.S. „Cadastru” cu privire la contestarea deciziilor OCT Chişinău.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 20 mai 2011 s-a admis acțiunea. S-a obligat Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău să înregistreze: - dreptul de proprietate în Registrul bunurilor imobile asupra construcţiei cod cadastral xxxxx (conform pocesului-verbal nr. 1 al grupului Ghimp Viorel din 12.10.2010) după Ababii Ana Vasile suprafaţa de 290,8 m.p., ceea ce constituie 18,43 %, după Ababii Vasile Ion - suprafaţa de 153,0 m.p., ceea ce constituie 9,7 %, după Ghimp Dumitru Nicolae - suprafaţa de 405,6 m.p., ceea ce constituie 25,71 %, după Ghimp Zinaida Vasile - suprafaţa de 69,6 m.p., ceea ce constituie 4,41 %,după Ghimp Efimia Grigore - suprafaţa de 223,9 m.p., ceea ce constituie 14,19 %, după Tabacari Iacob Nicolae - suprafaţa de 160,1 m.p., ceea ce constituie 10,15 % şi după Tabacari Vladimir Ion - suprafaţa de 274,7 m.p., ceea ce constituie 17,41 % (în total 100 %); - dreptul de proprietate în Registrul bunurilor imobile asupra construcţiei cod cadastral xxxxx (confonn pocesului-verbal nr. 2 al grupului Ghimp Viorel din 12.10.2010) după Ababii Maria Aftenie - suprafaţa de 102,4 m.p., ceea ce constituie 5,53 %, după Ababii Emilian Vasile - suprafaţa de 150,9 m.p., ceea ce constituie 8,15 %,după Ababii Vladimir Fiodor - suprafaţa de 16,8 m.p., ceea ce constituie 0,91 %, după Andrei Anatolii Nicodin - suprafaţa de 18,3 m.p., ceea ce constituie 0,99 %,după Balaur Petru Ion - suprafaţa de 56,8 m.p., ceea ce constituie 3,07 %, după Bîzgu Victor Nicolae - suprafaţa de 87,9 m.p., ceea ce 1 constituie 4,75 %, după Bragari Vasile Timofei - suprafaţa de 132,8 m.p., ceea ce constituie 7,17 %, după Cernei Valeria Timofei - suprafaţa de 37,8 m.p., ceea ce constituie 2,03 %, după Cobîlean Petru Chirii suprafaţa de 73,7 m.p. ceea ce constituie 3,98 %, după Constantin Alexandra Nicolai - suprafaţa de 79,8 m.p., ceea ce constituie 4,31 %, după Untilă Afanasie - suprafaţa de 147,7 m.p., ceea ce constituie 7,98 %, după Foiu Efim Arseni - suprafaţa de 167,6 m.p., ceea ce constituie 9,05 %, după Ghimp Dumitru Afanasie - suprafaţa de 67,4 m.p,. ceea ce constituie 3,64 %, după Ghimp Viorel Dumitru - suprafaţa de 2,0 m.p., ceea ce constituie 0,11 %, după Miron Claudia Ion - suprafaţa de 48,7 m.p., ceea ce constituie 2,63 %, după Miron Vasile Isai - suprafaţa de 6,1 m.p., ceea ce constituie 0,33 %, după Munteanu Maria Dantelei - suprafaţa de 158,1 m.p., ceea ce constituie 8,54 %, după Munteanu Anatolie Constantin - suprafaţa de 65,4 m.p., ceea ce constituie 3,53, după Onofrei Zinada Alexandru - suprafaţa de 54,2 m.p., ceea ce constituie 2,93 %, după Popescu Lidia - suprafaţa de 145,3 m.p., ceea ce constituie 7,85 %, după Sîrbu Gheorghe Alexandru - suprafaţa de 77,2 m.p., ceea ce constituie 4,17 %, după Tabacari Ecaterina Grigore - suprafaţa de 42,6 m.p., ceea ce constituie 2,30 %, după Tabacari Petru Ion - suprafaţa de 87,9 m.p., ceea ce constituie 4,75 %, după Ursu Agafîa Vasile - suprafaţa de 24,1 m.p., ceea ce constituie 1,34 % (în total 100 %); - dreptul de proprietate în Registrul bunurilor imobile asupra construcţiei (Cîntar 30t) cod cadastral xxxxx (conform pocesului-verbal nr. 3 al grupului Ghimp Viorel din 28.10.2010) după Foiu Vera Grigore - suprafaţa de 5,1 m.p., ceea ce constituie 52,83 %, după Tabacari Vladimir Ion - suprafaţa de 4,5 m.p., ceea ce constituie 47,17 % (în total 100 %); - dreptul de proprietate în Registrul bunurilor imobile asupra construcţiei cod cadastral xxxxx (conform pocesului-verbal nr. 4 din 12.01.2011) după Ababii Ilie Ion - suprafaţa de 215,72 m.p., ceea ce constituie 4,55 %, după Ababii Maria Vasile - suprafaţa de 157,94 m.p., ceea ce constituie 3,33 %, după Ababii Octavian Gheorghe suprafaţa de 46,35 m.p. ceea ce constituie 0,98 %, Ababii Lilia Gheorghe - suprafaţa de 46,35 m.p., ceea ce constituie 0,98 %, după Ababii Mihail Vasile - suprafaţa de 103,03 m.p., ceea ce constituie 2,17 %, după Ababii Vladimir Fiodor - suprafaţa de 54,83 m.p., ceea ce constituie 1,16 %, după Ababii Nina Petru - suprafaţa de 12,43 m.p., ceea ce constituie 0,26 %; - dreptul de proprietate în Registrul bunurilor imobile asupra construcţiei (Frigider) cod cadastral xxxxx; A/01 (conform pocesului-verbal nr. 5 din 12.10.2010) după reclamanţii Cazac Valentina - suprafaţa de 493,68 m.p., ceea ce constituie 32,33 %, Neagă Gherasim - suprafaţa de 691,58 m.p., ceea ce constituie 45,29 %, Tabuncic Olga - suprafaţa de 341,74 m.p., ceea ce constituie 22,38 % (în total 100%).

La 28 noiembrie 2011 Eugenia Mazîlu a declarat recurs împotriva hotărârea Curții de Apel Chișinău din 20 mai 2011.

Prin încheierea din 29 februarie 2012 a Curții Supreme de Justiție s-a restituit cererea de recurs depusă de Eugenia Mazîlu. 2

La data de 16 septembrie 2021 Lungu Fiodor a depus cerere de revizuire împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din 20 mai 2011.

Prin încheierea din 01 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Lungu Fiodor.

La 11 februarie 2022 Lungu Fiodor a depus recurs împotriva încheierii din 01 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Prin decizia din 13 aprilie 2022 a Curții Supreme de Justiție s-a respins recursul depus de Fiodor Lungu și s-a menținut încheierea din 01 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

La 21 mai 2025 Ciurea Veceslav, Tabacari Simion și Miron Vasile au depus cerere de revizuire împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din 20 mai 2011, în temeiul art. 449 lit. a) și b) CPC.

Prin încheierea din 06 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru a fost respinsă cererea de revizuire depusă de Ciurea Veceslav, Tabacari Simion și Miron Vasile ca inadmisibilă.

La 19 noiembrie 2025 Ciurea Veaceslav, Tabacari Simion și Miron Vasile, reprezentați de avocatul Balaban Sergiu, au depus recurs împotriva încheierii din 06 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând casarea încheierii cu emiterea unei noi încheieri prin care: - să se constate că cererea de revizuire pe motivul prevăzut de art. 449 lit. a) CPC este depusă în interiorul termenului prevăzut de lege, pentru motivele invocate la par. 11 în cererea de revizuire; - să se repună în termen cererea de revizuire pe motivul prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, precum s-a motivat la par. 11 punct 1) în cererea de revizuire; - să se admită cererea de revizuire înaintată, cu casarea hotărârii Curții de Apel Chișinău din 20 mai 2011 și dispunerea rejudecării cauzei în fond și pronunțarea unei noi soluții.

În motivarea recursului au indicat că Curtea de Apel Centru nu a examinat și nu a oferit un răspuns asupra tuturor argumentelor revizuenților.

Au susținut că ordonanţa Procuraturii mun. Chişinău, oficiul Ciocana din 12.12.2023, prin care s-a dispus clasarea cauzei penale nr.2013481742 şi procesului penal, pornit în partea ce ţine de art.361 din Codul penal, pe motivul intervenirii termenului de prescripţie, constituie un act procesual care se circumscrie pe deplin situaţiilor descrise de Plenul CSJ la pct. 13 din Hotărârea nr. 2 din 15.04.2013 și, respectiv, întrunește condițiile prevăzute de art. 449 lit. a) CPC pentru declararea revizuirii.

Instanța a justificat respingerea cererii de revizuire formulate în temeiul art. 449 lit. b) CPC, constatând că revizuenții nu doar că nu au prezentat acte și/sau fapte esențiale care nu ar fi putut fi invocate în cadrul judecării cauzei în fond, dar au și depășit termenul legal pentru depunerea cererii de revizuire. În acest context, instanța a reținut că toate circumstanțele descrise în ordonanța din 12 decembrie 2023 sunt anterioare cu mult termenului de 5 ani prevăzut de dispozițiile legale aplicabile. 3

Totodată, Colegiul nu s-a expus în niciun mod asupra cererii de repunere în termen a revizuirii, deși aceasta a fost formulată și motivată expres în cererea de revizuire, omițând astfel examinarea unui aspect procedural esențial pentru soluționarea cauzei.

Art.446 din Codul de procedură civilă: „Pot fi supuse revizuirii hotărîrile, ordonanţele, încheierile şi deciziile irevocabile ale tuturor instanţelor judecătoreşti, în condiţiile prezentului capitol. Încheierile de încetare a procesului conform art.265 lit.c) şi d), precum şi cele prin care se respinge acţiunea ca fiind tardivă conform art.1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătoreşti care nu se referă la fondul cauzei, precum şi deciziile emise în privinţa acestora nu se supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun niciunei căi de atac.”

Art. 447 din Codul de procedură civilă: „Sînt în drept să depună cerere de revizuire: a) părţile şi alţi participanţi la proces; b) persoanele care nu au participat la proces, dar care sînt lezate în drepturi prin hotărîrea, încheierea sau decizia judecătorească; c) Agentul guvernamental, precum şi subiecţii menţionaţi la lit.a) şi b) din prezentul articol, în cazurile prevăzute la art.449 lit.g) şi h).”

Art. 448 din Codul de procedură civilă: „Cererea de revizuire împotriva unei hotărîri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se soluţionează de instanţa care s-a pronunţat asupra fondului. Cererea de revizuire împotriva unei hotărîri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menţinută, modificată sau casată, emiţîndu-se o nouă hotărîre, se soluţionează de instanţa care a menţinut, a modificat hotărîrea sau a emis o nouă hotărîre.”

Art. 449 lit. a ) și b) din Codul de procedură civilă: „Revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, comiterea unei infracţiuni în legătură cu cauza care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale cauzei care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a cauzei

Art. 450 lit. a) și lit. b) din Codul de procedură civilă: „Cererea de revizuire se depune: a) în termen de 3 luni din ziua în care sentinţa penală a devenit irevocabilă – în cazul prevăzut la art.449 lit.a); b) în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoştinţă de circumstanţele sau faptele esenţiale ale cauzei care nu i-au fost şi nu puteau să-i fie cunoscute 4 anterior, dar nu mai tîrziu de 5 ani de la data rămînerii irevocabile a hotărîrii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art.449 lit.b)”.

Art. 116 Cod de procedura civila „(1) Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţă. (2) Cererea de repunere în termen se depune la instanţa judecătorească care efectuează actul de procedură şi se examinează în şedinţă de judecată. Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor însă nu împiedică soluţionarea repunerii în termen. (3) La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). (4) Repunerea în termen nu poate fi dispusă decît în cazul în care partea şi-a exercitat dreptul la acţiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depăşirea termenului de procedură. (5) Încheierea judecătorească prin care este respinsă cererea de repunere în termen poate fi atacată cu recurs. Încheierea prin care s-a făcut repunerea în termen nu se supune recursului”.

Art. 65 Cod administrativ „(1) Dacă o persoană, din motive independente de voinţa ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. (2) Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază şi, suplimentar, se recuperează acţiunile omise. (3) După 6 luni de la expirarea termenului omis repunerea în termen nu mai poate fi solicitată, iar acţiunea omisă nu mai poate fi recuperată, cu excepţia cazului cînd acest lucru nu a fost posibil pînă la expirarea termenului de un an ca urmare a forţei majore. (4) Persoanele interesate pot contesta actul/refuzul autorităţii publice de repunere în termen cu acţiune în contencios administrativ numai odată cu fondul. (5) Repunerea în termen nu se permite în cazurile excluse prin lege”.

Art. 242 Cod administrativ „Recursul împotriva încheierii judecătoreşti se depune motivat la instanţa de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătoreşti, dacă legea nu stabileşte un termen mai mic. Instanţa de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntîrziat recursul împotriva încheierii judecătoreşti împreună cu dosarul judiciar instanţei competente să soluţioneze recursul”.

Art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: b) respinge recursul; (2) Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

Art. 247 Cod administrativ 5 „Curtea Supremă de Justiţie examinează şi soluţionează recursul fără şedinţă de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiţie poate decide citarea participanţilor la proces”.

Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins, cu menținerea încheierii contestate, din motivele ce succed.

Potrivit Capitolului XXXIX din Codul de procedură civilă, revizuirea constituie o cale extraordinară de atac, supusă unor condiții stricte, expres prevăzute la art. 449 din același cod. Completul de judecată relevă că revizuirea este o cale de retractare a hotărârii și nu de reformare. Aceasta poate fi utilizată doar în cazuri excepționale și bine fundamentate, menite să corecteze vicii de fond ale hotărârilor irevocabile. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârii adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului și aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale.

În prezenta cauză, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, cererea de revizuire a fost depusă în temeiul art. 449 lit.a) și b) CPC, invocându-se existența următoarelor aspecte: - ordonanţa Procuraturii mun. Chişinău, oficiul Ciocana din 24 mai 2021 – prin care s-a refuzat în pornirea urmăririi penale deoarece a intervenit termenul de prescripție și clasarea procesului penal; - ordonanța din 30 iunie 2021 – de neîncepere a urmăririi penale din motivul că a inervenit termenul de prescrpție cu clasarea procesului penal; - ordonanța din și 12 decembrie 2023, prin care s-a dispus clasarea cauzei penale şi a procesului penal, pornit în partea ce ţine de art. 361 Cod penal pe motivul intervenţiei termenului de prescripţie şi în partea ce ţine de art. 190 Cod penal - pe motivul lipsei elementelor infracţiunii.

Totodată, revizuenții au solicitat repunerea în termen a revizuirii înaintată în temeiul art. 449 lit. b) CPC, invocând că până în prezent nu au primit decizia instanței de apel, prin care ordonanța din 12 decembrie 2023 a rămas irevocabilă.

Prin încheierea din 06 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru a fost respinsă cererea de revizuire ca inadmisibilă.

Pentru a decide astfel, instanţa a constatat că: - ordonanţele procurorului invocate de revizuenţi nu constituie o „sentinţă irevocabilă” în sensul prevăzut de Lege, reţinându-se că asimilarea unui act de 6 procedură penală unei sentinţe penale irevocabile poate avea loc doar în cazul în care este demonstrat că unul dintre subiecţi a comis o infracţiune în legătură cu judecarea cauzei, însă, prin ordonanţa din 12 decembrie 2023, nu a fost demonstrat faptul comiterii unei infracţiuni - la caz, nu este confirmată existenţa circumstanţelor care indică direct la faptul comiterii unei infracţiuni în legătură cu judecarea cauzei civile, şi falsificarea actelor, or situaţia descrisă de către revizuenți este diferită de circumstanţele prezentei speţe, în care prin ordonanţa din 12 decembrie 2023, s-a dispus clasarea cauzei penale, fără a fi constatată o infracţiune comisă de către reclamanţi.

Totodată, instanța a stabilit că cererea de revizuire a fost depusă peste termenul de 5 ani de la data la care hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă - pentru invocarea art. 449 lit. b) CPC, menționând că toate evenimentele descrise în ordonanța din 12 decembrie 2023 datează cu mult anterior termenului de 5 ani prevăzut de art. 450 CPC.

În urma verificării legalității încheierii din 06 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru, Curtea Supremă de Justiție constată că aceasta este întemeiată și conformă cu dispozițiile legale aplicabile.

Cu referire la norma cuprinsă la art. 449 lit. a) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată a Curții Supreme de Justiție menționează că una din condițiile esențiale pentru admiterea cererii de revizuire pe temeiul prevăzut de 449 lit. a) CPC, este ca sentința sau decizia instanței judecătorești să fie irevocabilă.

Totodată, acest temei se referă la cazurile în care un judecător, grefier, martor, traducător sau unul dintre participanţii la proces enumeraţi în art. 55, 59 CPC, care au luat parte la judecarea unei pricini civile, au fost condamnaţi printr- o sentinţă penală irevocabilă pentru infracţiune în legătură cu judecarea pricinii civile, anterior examinate.

Instanța de recurs consideră că ordonanțele din 24 mai 2021, din 30 iunie 2021 și din 12 decembrie 2023, invocate ca temei de revizuire, nu constituie acte penale prin care să fi fost constatată comiterea unei infracțiuni în legătură cu cauza examinată.

În esență, prin ordonanțele menționate nu a fost stabilită comiterea unei infracțiuni și nici nu a fost constatată vinovăția unor participanți la proces pentru fapte săvârșite în legătură cu judecarea cauzei, motiv pentru care temeiul de revizuire invocat nu este incident.

În continuarea celor reținute, instanța de recurs reiterează că asimilarea unui act de procedură penală unei sentințe penale irevocabile este posibilă doar în măsura în care se demonstrează că un participant la proces a săvârșit o infracțiune în legătură directă cu judecarea cauzei. Or, prin ordonanțele mențioate nu a fost stabilită comiterea vreunei infracțiuni de către persoanele vizate, respectiv Ababii Ana, Popescu Lidia, Cazac Valentina sau Neaga Gherasim.

În aceste condiții, întrucât actele invocate de revizuenți nu constată existența unei infracțiuni, admiterea cererii de revizuire ar contraveni principiului 7 securității raporturilor juridice și ar echivala cu o încălcare a art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Totodată, contrar susținerilor revizuenților, nu sunt confirmate circumstanțe care să indice în mod direct comiterea unei infracțiuni în legătură cu soluționarea cauzei civile sau falsificarea unor acte. Situația invocată de aceștia diferă de prezenta speță, în care, prin ordonanța din 12 decembrie 2023 s-a dispus clasarea cauzei penale, fără constatarea vreunei fapte infracționale imputabile reclamanților.

În lipsa unei sentințe penale irevocabile, instanța reiterează că unul dintre elementele esențiale ale preeminenței dreptului îl constituie stabilitatea raporturilor juridice, ceea ce implică faptul că procedura revizuirii nu poate fi utilizată într-o manieră contrară principiului securității juridice, astfel cum a fost statuat și în cauza „SfinxImpex” SA c. Moldovei (nr. 28439/05, 25 septembrie 2012).

Cu referire la temeiul revizuirii prevăzut de art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, instanța de recurs remarcă că revizuirea se întemeiază pe descoperirea de fapte sau împrejurări noi esențiale ale cauzei care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Totodată, prevederile art. 450 lit. b) Cod de procedură civilă, stabilesc că, în cazul prevăzut la art. 449 lit. b) - cererea de revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei.

Referitor la această normă, instanța reține că termenul de exercitare a revizuirii este unul imperativ, în interiorul căruia poate fi valorificată această cale extraordinară de atac. Termenul de 5 ani este unul de decădere. Întrucât termenul general de decădere este instituit pentru a garanta securitatea raporturilor juridice, acesta nu poate fi restabilit.

La caz, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că cererea de revizuire a fost depusă de către revizuent cu încălcarea evidentă a termenului prevăzut la art. 450 lit. b) din Codul de procedură civilă, fiind depusă la o distanță de aproximativ 13 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii din a crărei revizuire se cere.

În aceste circumstanțe, completul de judecată al CSJ apreciază că sunt întemeiat concluziile Curții de Apel Chișinău de respingere a cererii de revizuire pe motivele menționate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menţionează că, posibilitatea reiniţierii procesului de judecată urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenţiei, care declară preeminenţa dreptului o parte a moştenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale ale 8 preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie (Brumărescu v. Romania, Roşca v. Moldova).

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reţine că admiterea cererii de revizuire în condiţiile în care a fost depusă, ar însemna încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice şi a drepturilor celorlalte părţi la un proces echitabil, garantate de art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale (hotărârea Curţii Europene pentru Drepturile Omului din 06 decembrie 2005 pe cazul Popov (2) contra Moldovei nr. 19960/04).

În acest context, instanţa de recurs apreciază critic argumentele recurenților, deoarece sunt lipsite de suport legal şi nu pot constitui temei de admitere a recursului în sensul invocat, or acestea nu conţin temeiuri care ar indica expres la ilegalitatea încheierii recurate.

Astfel, din considerentele menționate şi având în vedere că încheierea instanței de revizuire este legală, iar argumentele invocate de recurenți sunt neîntemeiate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul.

În conformitate cu art. 195, 243 alin. (1) lit. b), art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de către Ciurea Veceslav, Tabacari Simion și Miron Vasile, reprezentați de avocatul Balaban Sergiu, împotriva încheierii din 06 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 9