Decizie nr. 164 din 06.11.2025
- Instanță
- Curtea Constituțională
- Tip
- decizii
Decizie nr. 164 din 06.11.2025 (Curtea Constituțională, 2025)
DECIZIE
DE SISTARE
a procesului privind excepția de neconstituționalitate a articolului 8 alin.(4) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002
(
interdicția legală aplicată avocaților de a confirma copii și extrase din acte și de a certifica semnăturile de pe acte pentru ei, pentru membrii familiilor lor și pentru rudele sau afinii lor
)
(
sesizarea nr. 157g/2024
)
CHIȘINĂU
6 noiembrie 2025
Curtea Constituțională, judecând în componența:
dnei Domnica MANOLE,
Președinte
,
dlui Sergiu LITVINENCO,
dlui Ion MALANCIUC,
dnei Viorica PUICA,
dlui Nicolae ROȘCA,
dnei Liuba ȘOVA,
judecători
,
cu participarea dlui Dorin Casapu,
asistent judiciar
,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 19 iulie 2024,
Examinând admisibilitatea sesizării menționate,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,
Deliberând la 6 noiembrie 2025, în camera de consiliu,
Pronunță următoarea decizie:
PROCEDURA
La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate articolului 8 alin. (4) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002, ridicată de dna avocat Augustina Prisacari, în interesele dlui Gheorghe Macovei, în dosarul nr. 3-930/2022, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.
Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de dna judecător Tatiana Avasiloaie, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.
ÎN FAPT
A.
Circumstanțele litigiului principal
Circumstanțele litigiului principal, așa cum au fost formulate de autorul excepției, pot fi rezumate după cum urmează.
La 7 februarie 2022, examinând plângerea formulată de un petent, Comisia de etică și disciplină din cadrul Uniunii Avocaților a adoptat Decizia nr. 2/2/2022[1] prin care a constatat că, la 6 septembrie 2021, dl avocat Gheorghe Macovei a depus o cerere de chemare în judecată la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani. În calitate de reclamanți au fost indicați dl Gheorghe Macovei, dna Tatiana Macovei, dl Teodor Cașu, dl Vitalie Enachi, dna Olga Secrieru (Luca), dl Anton Secrieru, dl Vitalie Lupu, dl Vasile Cotogoi, dna Augustina Prisacari și dl Ion Vortolomei. Comisia a constatat că dl avocat Gheorghe Macovei a certificat, pe baza mandatelor avocațiale eliberate de coreclamanți, actele anexate la cererea de chemare în judecată, inclusiv copia buletinului de identitate a reclamantei Tatiana Macovei, care, potrivit Comisiei, este soția dlui Gheorghe Macovei.
În acest sens, Comisia a constatat că dl avocat Gheorghe Macovei a încălcat, inter alia, articolul 8 alin. (4) din Legea cu privire la avocatură, care prevede că „în procedura de acordare a asistenței juridice, avocatul poate adeveri copii și extrase din acte și poate certifica semnăturile de pe actele necesare pentru acordarea asistenței juridice, inclusiv cele de pe mandatul semnat cu semnătură electronică calificată. Avocatul nu poate efectua aceste acțiuni pentru sine, pentru membrii familiei sale, pentru rude sau afini". Pentru acest fapt, dl avocat Gheorghe Macovei a fost sancționat cu un avertisment conform articolului 57 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la avocatură.
Nefiind de acord cu decizia Comisiei, la 13 aprilie 2022, dl avocat Gheorghe Macovei a contestat-o la Judecătoria Chișinău.
La 23 mai 2025, în cadrul examinării cauzei, dna avocat Augustina Prisacari a ridicat, în interesele dlui Gheorghe Macovei, excepția de neconstituționalitate a articolului 8 alin. (4) din Legea cu privire la avocatură.
Printr-o încheiere din 27 mai 2024, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a admis cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.
B. Legislația pertinentă
Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:
Articolul 20
Accesul liber la justiție
„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime.
(2) Nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiție."
Articolul 26
Dreptul la apărare
„(1) Dreptul la apărare este garantat.
(2) Fiecare om are dreptul să reacționeze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor și libertăților sale.
(3) În tot cursul procesului, părțile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.
(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepsește prin lege."
Articolul 54
Restrângerea exercițiului unor drepturi
sau al unor libertăți
„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile și libertățile fundamentale ale omului și cetățeanului.
(2) Exercițiul drepturilor și libertăților nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internațional și sunt necesare în interesele securității naționale, integrității teritoriale, bunăstării economice a țării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă și infracțiunilor, protejării drepturilor, libertăților și demnității altor persoane, împiedicării divulgării informațiilor confidențiale sau garantării autorității și imparțialității justiției.
(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.
(4) Restrângerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și nu poate atinge existența dreptului sau a libertății."
Prevederile relevante ale Legii cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002 sunt următoarele:
Articolul 8
Genurile de asistență juridică calificată
„(1) Avocații acordă persoanelor fizice și juridice următoarele genuri de asistență juridică calificată:
a) oferă consultații și explicații, expun concluzii cu privire la problemele juridice, prezintă informații verbale și în scris referitoare la legislație;
b) întocmesc documente cu caracter juridic;
c) reprezintă interesele lor în instanțele de judecată;
d) reprezintă interesele lor în materie juridică în relațiile cu autoritățile publice, notarii publici, executorii judecătorești și cu alte persoane fizice și juridice;
e) participă la urmărirea penală și la dezbateri judiciare în cauzele penale în calitate de apărător sau reprezentant al victimei, al părții civile, al părții civilmente responsabile și al martorilor;
f) desfășoară activitate de fiduciar;
g) desfășoară activități de investigare independentă.
(2) Acordarea asistenței juridice calificate prevăzute la alin.(1) lit. c) și e) de către o persoană fizică sau juridică care nu are calitatea de avocat se pedepsește, dacă legea nu prevede altfel.
(3) Avocații acordă persoanelor fizice și juridice și alte genuri de asistență juridică, neinterzise de lege, atît în cazul unor delegații unice, cât și în cazul delegațiilor pe termen lung.
(4)
În procedura de acordare a asistenței juridice, avocatul poate adeveri copii și extrase din acte și poate certifica semnăturile de pe actele necesare pentru acordarea asistenței juridice, inclusiv cele de pe mandatul semnat cu semnătură electronică calificată. Avocatul nu poate efectua aceste acțiuni pentru sine, pentru membrii familiei sale, pentru rude sau afini
.
(5) Acțiunile specificate la alin.(4) se certifică prin semnătura și ștampila avocatului, în cazul în care dispune de aceasta, cu indicarea datei și menționarea corespunderii cu originalul."
Articolul 11
Incompatibilități
„[...]
(3) Nu se admite acordarea de către avocat a asistenței juridice de reprezentare a intereselor în instanțele de judecată în alt temei decât în baza contractului de asistență juridică înregistrat la cabinetul avocatului sau la biroul asociat de avocați. Excepție fac cazurile de reprezentare a intereselor soțului/soției și ale rudelor până la gradul al patrulea inclusiv."
Prevederile relevante ale Codului de procedură civilă, adoptat prin Legea nr. 225 din 30 mai 2003, sunt următoarele:
Articolul 75
Reprezentarea în instanță judecătorească
„(1) În proces civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea avocat.
(1
1
) Persoanele fizice pot fi reprezentate în instanța de judecată de către soț/soție, părinți, copii, frați, surori, bunei, nepoți dacă aceștia sunt licențiați în drept și sunt împuterniciți printr-o procură autentificată notarial."
Articolul 167
Actele care se anexează la cererea de chemare în judecată
„(1) La cererea de chemare în judecată se anexează:
a) copiile de pe cererea de chemare în judecată și de pe înscrisuri, certificate de către parte, pe proprie răspundere, într-un număr egal cu numărul de pârâți și de intervenienți, dacă ei nu dispun de aceste acte, plus un rând de copii pentru instanță. Copiile vor fi certificate de către parte pentru conformitate cu originalul. Dacă înscrisurile și cererea de chemare în judecată sunt făcute într-o limbă străină, instanța dispune prezentarea traducerii lor în modul stabilit de lege;
[...]"
ÎN DREPT
A. Argumentele autorului excepției
Autorul excepției susține că, deși articolul 11 alin. (3) teza a II-a din Legea cu privire la avocatură le permite avocaților să le acorde asistență juridică membrilor familiilor lor, norma contestată le interzice să certifice copii, extrase din acte și semnături de pe actele necesare pentru acordarea asistenței juridice.
În acest sens, autorul menționează că în cazul formulării unei cereri de chemare în judecată, certificarea copiilor și a înscrisurilor reprezintă o condiție legală stabilită de articolul 167 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă. În cazul nerespectării acestei condiții, articolul 171 alin. (1) din Codul de procedură civilă obligă instanța de judecată să nu dea curs cererii. Din acest motiv, autorul susține că interdicția certificării actelor în numele membrilor familiei îl împiedică să exercite dreptul la apărare.
De asemenea, autorul afirmă că activitatea de acordare a asistenței juridice implică un spectru larg de activități procesuale, iar interdicția certificării actelor limitează în mod nejustificat posibilitatea reprezentării rudelor în fața instanțelor de judecată. Interdicția certificării actelor în numele membrilor familiei nu are în vedere circumstanțele particulare ale cauzelor în care membrul familiei reprezentat se poate afla în imposibilitatea obiectivă de a certifica înscrisurile. Într-o asemenea situație, avocatul nu o va putea apăra.
Interdicția contestată nu urmărește realizarea vreunui scop legitim permis de articolul 54 alin. (2) din Constituție. De asemenea, autorul menționează că eventuala lipsă de încredere în înscrisurile certificate de avocat în numele său sau în numele membrilor familiei poate fi remediată pe baza articolului 310 alin. (1) din Codul penal, care incriminează falsificarea probelor în procesul civil de către un participant la proces sau de către reprezentantul acestuia.
Potrivit autorului excepției, norma contestată contravine articolelor 20, 26 și 54 din Constituție.
B. Aprecierea Curții
Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.
În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002.
Sesizarea a fost formulată de o parte în proces. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.
Deși în sesizare autorul contestă articolul 8 alin. (4) din Legea cu privire la avocatură în integralitatea sa, Curtea reține spre examinare doar textul „avocatul nu poate efectua aceste acțiuni pentru [...] membrii familiei sale [...]" din teza a II-a din norma menționată, de vreme ce prin argumentele sale autorul critică doar acest text din norma contestată. Prevederea contestată nu a făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate.
Curtea notează că, potrivit articolului 36 alin. (3) din Legea nr. 74 din 10 aprilie 2025 cu privire la Curtea Constituțională, actele Curții Constituționale se adoptă cu votul majorității judecătorilor.
Totodată, articolul 36 alin. (7) din aceeași Lege prevede că în cazul în care la adoptarea hotărârii privind constituționalitatea actului normativ se înregistrează o paritate de voturi, actul normativ se prezumă constituțional, iar cauza se sistează. În alte cazuri de paritate a voturilor se consideră că hotărârea, decizia sau avizul nu au fost adoptate, iar examinarea cauzei se sistează, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. d)-f) și h), când examinarea cauzei se amână.
În acest sens, Curtea menționează că la examinarea admisibilității excepției de neconstituționalitate în discuție s-a înregistrat o paritate de voturi. Din acest motiv, Curtea a decis sistarea procesului de control al constituționalității articolului 8 alin. (4) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002.
Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) și g), 140 din Constituție, 36 alin. (7), 37 și 40 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, Curtea Constituțională
DECIDE
:
1.
Se sistează procesul
privind excepția de neconstituționalitate a textului „avocatul nu poate efectua aceste acțiuni pentru [...] membrii familiei sale [...]" din articolul 8 alin. (4) teza a II-a din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002.
Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Președinte Domnica MANOLE
Chișinău, 6 noiembrie 2025
DCC nr. 164
Dosarul nr. 157g/2024
[1]
https://uam.md/wp-content/uploads/2023/10/skmbt_22322031411310_2208738.pdf