Decizie nr. 100 din 28.07.2025

La originea cauzei se află sesizarea depusă de Consiliul Superior al Magistraturii la 5 septembrie 2024, în baza articolelor 135 alin. (1) lit. a) din Constituție și 25 lit. d 1 ) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, în vigoare la data depunerii acesteia.

Autorul sesizării îi solicită Curții să verifice constituționalitatea articolului 10 alin. (2) lit. c) liniuța a patra din Legea bugetului de stat pentru anul 2024 nr. 418 din 22 decembrie 2023.

Autorul sesizării consideră că legislatorul a stabilit un nivel mai mic de salarizare pentru funcționarii publici din cadrul puterii judecătorești, comparativ cu nivelul de salarizare a funcțiilor similare din cadrul puterii executive și celei legislative.

Astfel, autorul sesizării a comparat, pe de o parte, valoarea de referință în mărime de 2500 lei pentru personalul din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, al Curții Supreme de Justiție, al curților de apel și al judecătoriilor, cu excepția judecătorilor și a inspectorilor-judecători, iar pe de altă parte, valoarea de referință în mărime de 3000 lei pentru funcțiile similare din cadrul puterii executive, i.e. personalul, inclusiv din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică, din aparatele centrale ale ministerelor, ale trezoreriilor regionale ale Ministerului Finanțelor, ale Cancelariei de Stat, ale oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, cu excepția prim-viceprim-ministrului, a viceprim-ministrului, a ministrului, a Agentului guvernamental și a secretarului general al Guvernului. Autorul a ajuns la concluzia că valoarea de referință în cazul primei categorii este mai mică decât în cazul celei de-a doua categorii.

Autorul sesizării notează că salarizarea diferită a personalului din cadrul puterii judecătorești în comparație cu personalul puterii executive nu este justificată în mod obiectiv și rezonabil și, prin urmare, este discriminatorie. Autorul susține că, deși prin Hotărârea nr. 17 din 10 octombrie 2023 Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile legale care stabileau un nivel de salarizare mai mic pentru personalul puterii judecătorești în comparație cu personalul puterilor legislative și executive, legislatorul a adoptat Legea bugetului de stat pentru anul 2024 care a deviat de la raționamentele Curții din hotărârea menționată. Autorul susține că, potrivit Hotărârii Curții Constituționale nr. 17 din 10 octombrie 2023, legislatorul este obligat să asigure un nivel de salarizare egal pentru personalul puterilor executive, legislative și judecătorești.

În același timp, autorul sesizării a notat că diferența menționată afectează principiul separației puterilor în stat, deoarece prin stabilirea unui nivel mai mic de salarizare pentru personalul din cadrul puterii judecătorești legislatorul a admis că puterile statului funcționează pe baza unei ierarhii și că activitatea sistemului judecătoresc poate fi asigurată de funcționari publici mai puțin competenți.

Mai mult, autorul sesizării a menționat că dispozițiile contestate contravin Hotărârilor Curții Constituționale nr. 24 din 10 septembrie 2013 și nr. 25 din 6 noiembrie 2014, prin care au fost declarate neconstituționale prevederile legale care stabileau grade de salarizare diferențiate pentru funcționarii publici din cadrul puterii judecătorești comparativ cu funcțiile similare din cadrul puterii legislative și celei executive, pentru că acestea încălcau articolele 6 și 16 din Constituție.

În concluzie, autorul sesizării notează că dispozițiile contestate contravin articolelor 1 alin. (3), 6 și 16 din Constituție. II. Aprecierea Curții

Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea bugetului de stat pentru anul 2024, ține de competența Curții Constituționale.

În conformitate cu articolul 25 lit. d 1 ) din Legea cu privire la Curtea Constituțională nr. 317 din 13 decembrie 1994, în vigoare la data depunerii sesizării, Consiliul Superior al Magistraturii este abilitat cu prerogativa sesizării Curții Constituționale.

Obiect al sesizării îl constituie articolul 10 alin. (2) lit. c) liniuța a patra din Legea bugetului de stat pentru anul 2024, care stabilește valoarea de referință în mărime de 2500 lei pentru personalul, cu excepția judecătorilor și inspectorilor-judecători, din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, al Curții Supreme de Justiție, al curților de apel, al judecătoriilor.

În procesul examinării cauzei, ca urmare a votării, s-a înregistrat o paritate de voturi. Din aceste considerente, pe baza articolului 36 alin. (7) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, controlul constituționalității articolului 10 alin. (2) lit. c) liniuța a patra din Legea bugetului de stat pentru anul 2024 se sistează. Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) lit. a), 140 din Constituție, 36 alin. (7), 37 și 40 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, Curtea Constituțională D E C I D E: 1. Se sistează procesul privind controlul constituționalității articolului 10 alin. (2) lit. c) liniuța a patra din Legea bugetului de stat pentru anul 2024, la sesizarea depusă de Consiliul Superior al Magistraturii. 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Președinte de ședință Liuba ȘOVA Chișinău, 28 iulie 2025 DCC nr. 100 Dosarul nr. 178a/2024