Decizie nr. 43 din 11.04.2023

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolelor 10 alin. (5), 12 alin. (2) și 15 alin. (1) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, ridicată de dl Aureliu Postică, parte în dosarul nr. 3-17/2023, pendinte la Curtea Supremă de Justiție.

Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituțională de un complet de judecători de la Curtea Supremă de Justiție format din doamnele Tamara Chișca-Doneva, Maria Ghervas și Mariana Pitic , pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție. ÎN FAPT A. Circumstanțele litigiului principal

Dl Aureliu Postică, judecător în cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, a candidat pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

La 6 aprilie 2022, Consiliul a transmis lista candidaților Comisiei de evaluare, iar Comisia a început procedura de evaluare în privința candidaților înscriși.

După ce a răspuns în scris la întrebările Comisiei de evaluare, dl judecător Aureliu Postică a participat la audieri în ședința publică a Comisiei de evaluare[1].

Prin Decizia nr. 23 din 27 ianuarie 2022, Comisia de evaluare a decis că dl judecător Aureliu Postică nu întrunește criteriile de integritate, deoarece au fost constatate dubii serioase cu privire la conformitatea candidatului cu criteriile de integritate etică și financiară și, prin urmare, nu promovează evaluarea[2].

La 13 februarie 2023, dl judecător Aureliu Postică a contestat Decizia Comisiei de Evaluare nr. 23 din 27 ianuarie 2022 la Curtea Supremă.

La 30 martie 2023, dl Aureliu Postică a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolelor 10 alin. (5), 12 alin. (2) și 15 alin. (1) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Printr-o încheiere din 30 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a sesizat Curtea Constituțională. B. Legislația pertinentă

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele: Articolul 4 Drepturile și libertățile omului „(1) Dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile omului se interpretează și se aplică în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte. (2) Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte și legile ei interne, prioritate au reglementările internaționale.” Articolul 16 Egalitatea „(1) Respectarea și ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului. (2) Toți cetățenii Republicii Moldova sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără deosebire de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere sau de origine socială.” Articolul 28 Viața intimă, familială și privată „Statul respectă și ocrotește viața intimă, familială și privată.” Articolul 43 Dreptul la muncă și la protecția muncii „(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiții echitabile și satisfăcătoare de muncă, precum și la protecția împotriva șomajului. […].” Articolul 54 Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți „(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile și libertățile fundamentale ale omului și cetățeanului. (2) Exercițiul drepturilor și libertăților nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internațional și sunt necesare în interesele securității naționale, integrității teritoriale, bunăstării economice a țării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă și infracțiunilor, protejării drepturilor, libertăților și demnității altor persoane, împiedicării divulgării informațiilor confidențiale sau garantării autorității și imparțialității justiției. (3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24. (4) Restrângerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și nu poate atinge existența dreptului sau a libertății.

Prevederile relevante ale Legii nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor sunt următoarele: Articolul 10 Acumularea informației și aprecierea acesteia „[…] (5) Prin derogare de la prevederile Legii nr.133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal, prelucrarea datelor cu caracter personal ale candidaților și ale persoanelor specificate la art.2 alin.(2) este admisă pe perioada desfășurării activității de către Comisia de evaluare și secretariatul acesteia. Dreptul de acces al candidatului la aceste date va fi asigurat de secretariatul Comisiei de evaluare. Candidatul are obligația să păstreze confidențialitatea datelor cu caracter personal din materialele evaluării prezentate de Comisia de evaluare. […].” Articolul 12 Audierea candidaților „[…] (2) Audierile au loc în ședință publică, ce se înregistrează prin mijloace audio/video. Comisia de evaluare poate decide să desfășoare audierile sau o parte din ele în ședință închisă dacă se aduce atingere intereselor ce țin de ordinea publică, viața privată sau moralitate. În cazul în care Comisia de evaluare respinge solicitarea candidatului de a desfășura audierile sau o parte din ele în ședință închisă, acesta poate anunța imediat comisia despre retragerea sa din concurs. […].” Articolul 15 Dispoziții finale „(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și se aplică până la 30 iunie 2023. În perioada de aplicare a prezentei legi, normele altor acte normative cu forță juridică egală sau inferioară se aplică în măsura în care nu contravin prevederilor acesteia. […].” ÎN DREPT A. Argumentele autorului excepției

Autorul excepției susține că Legea nr. 133 din 8 iulie 2011 reprezintă o lege-cadru în materia protecției datelor cu caracter personal. În opinia sa, Legea nr. 133 din 8 iulie 2011 implementează Convenția Consiliului Europei nr. 108 pentru protejarea persoanelor față de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal.

Potrivit articolului 10 alin. (5) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, prin derogare de la prevederile Legii nr. 133 din 8 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal, prelucrarea datelor cu caracter personal ale candidaților și ale persoanelor apropiate acestora este permisă în perioada desfășurării activității de către Comisia de evaluare și secretariatul acesteia. Potrivit autorului, norma în discuție a invalidat toate prevederile stabilite în Legea nr. 133 din 8 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal, fapt contrar Constituției și Convenției Consiliului Europei nr. 108.

Astfel, autorul excepției susține că prevederile contestate sunt contrare articolelor 4, 16, 28, 43 și 54 din Constituție. B. Aprecierea Curții

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea observă că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.

Curtea observă că autorul excepției a contestat articolele 10 alin. (5), 12 alin. (2) și 15 alin. (1) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022. Totuși, în textul sesizării, autorul excepției a motivat doar pretinsa neconstituționalitate a primei teze din articolul 10 alin. (5) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, potrivit căreia, prin derogare de la prevederile Legii 133 din 8 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal, prelucrarea datelor cu caracter personal ale candidaților și ale persoanelor apropiate acestora este admisă în perioada desfășurării activității de către Comisia de evaluare și secretariatul acesteia.

În acest sens, Curtea reiterează că excepția de neconstituționalitate trebuie să cuprindă trei elemente obligatorii: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității (prevederea legală), textul de referință pretins a fi încălcat (prevederea constituțională) și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate dintre cele două texte, adică motivarea neconstituționalității textului criticat. Simpla enumerare a unor articole din Constituție în lipsa unei argumentări proprii nu reprezintă critici veritabile de neconstituționalitate (a se vedea DCC nr. 117 din 8 septembrie 2022, §§ 14, 15). Din acest motiv, pentru analiza următoarelor criterii de admisibilitate, Curtea reține spre examinare doar prima teză a articolului 10 alin. (5) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022

Curtea observă că prevederile legale în discuție au constituit anterior obiectul unei sesizări (a se vedea sesizarea care a stat la baza Hotărârii nr. 9 din 7 aprilie 2022). Totuși, în Hotărârea menționată, Curtea a constatat că în raport cu normele legale în discuție, autorul nu a îndeplinit condiția motivării sesizării, stabilită la articolele 24 alin. (2) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 39 din Codul jurisdicției constituționale (HCC nr. 9 din 7 aprilie 2022, § 30). De principiu, această situație nu poate să reprezinte un impediment pentru a solicita controlul de constituționalitate al unor prevederi legale.

Excepția a fost ridicată într-o cauză care are ca obiect o contestație formulată împotriva unei decizii a Comisiei de evaluare. Prin această decizie, s-a constatat că reclamantul nu a promovat evaluarea candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, iar în procesul evaluării, Comisia a prelucrat datele cu caracter personal ale reclamantului, pe baza prevederilor contestate din articolul 10 alin. (5) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022. Astfel, Curtea admite că instanța de judecată ar putea aplica aceste prevederi la soluționarea cauzei.

Autorul excepției a motivat că, pe baza primei teze a articolului 10 alin. (5) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, legislatorul i-a oferit Comisiei de evaluare posibilitatea să prelucreze datele cu caracter personal ale candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu o derogare absolută de la legea-cadru în materia protecției datelor cu caracter personal (Legea nr. 133 din 8 iulie 2011), fapt contrar articolelor 4, 16, 28, 43 și 54 din Constituție și Convenției Consiliului Europei nr. 108 pentru protejarea persoanelor față de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal.

Totuși, Curtea observă că, sub aparența unor critici de neconstituționalitate, autorul excepției abordează o problemă de interpretare a legii. De altfel, prima teză a articolului 10 alin. (5) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 stabilește că: „[p]rin derogare de la prevederile Legii nr.133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal, prelucrarea datelor cu caracter personal ale candidaților și ale persoanelor specificate la art. 2 alin.(2) este admisă pe perioada desfășurării activității de către Comisia de evaluare și secretariatul acesteia". Textul normei nu invalidează toate prevederile stabilite în Legea privind protecția datelor cu caracter personal, astfel cum afirmă autorul excepției, ci doar stabilește că este permisă prelucrarea datelor cu caracter personal ale candidaților și ale persoanelor apropiate acestora de către Comisia de evaluare și secretariatul acesteia. Cu alte cuvinte, derogarea menționată în dispozițiile contestate se referă la permisiunea Comisiei de evaluare și a secretariatului acesteia de a prelucra datele cu caracter personal ale candidaților și ale persoanelor apropiate acestora, însă nu și la garanțiile reglementate de legea-cadru (păstrarea confidențialității, informarea subiectului datelor cu caracter personal, dreptul de acces la datele proprii etc.).

Așadar, pentru că autorul excepției ridică o problemă de interpretare a legii, Curtea constată că sesizarea nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond (a se vedea DCC nr. 30 din 16 martie 2023, §§ 22, 27). Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională DECIDE 1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolelor 10 alin. (5), 12 alin. (2) și 15 alin. (1) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, ridicată de dl Aureliu Postică, parte în dosarul nr. 3-17/2023, pendinte la Curtea Supremă de Justiție. 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Președinte Domnica MANOLE Chișinău, 11 aprilie 2023 DCC nr. 43 Dosarul nr. 100g/2023 [1] https://vetting.md/audierea-publica-a-judecatorului-aureliu-postica/ [2] Decizia Comisiei de Evaluare nu a fost publicată.