Decizie nr. 33 din 16.03.2023

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolelor 245 alin. (1), 302 alin. (2), 305 alin. (8), 331 alin. (3), 336 alin. (1), 342 alin. (3) și a Capitolului IV, Secțiunea a 2-a, § 2 din Codul de procedură penală, ridicată de dl avocat Andrei Pîntea, în interesele „Victoriabank” S.A., în dosarul nr. 12r-18/2023, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de un complet de judecători de la Curtea de Apel Chișinău format din dnii Alexandru Gafton, Igor Chiroșca și Boris Talpă, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție. A. Circumstanțele litigiului principal

Pe rolul Curții de Apel Chișinău se află recursul formulat de dl avocat Gheorghe Malic, în interesele „Victoriabank” S.A., împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din 17 ianuarie 2023, privind aplicarea sechestrului asupra unor bunuri.

La 27 februarie 2023, în cadrul examinării recursului, dl avocat Andrei Pîntea a ridicat, în interesele „Victoriabank” S.A., excepția de neconstituționalitate a articolelor 245 alin. (1), 302 alin. (2), 305 alin. (8), 331 alin. (3), 336 alin. (1), 342 alin. (3) și a Capitolului IV, Secțiunea a 2-a, § 2 din Codul de procedură penală.

Printr-o încheiere din 27 februarie 2023, Curtea de Apel Chișinău a admis cererea privind ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia. B. Legislația pertinentă

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele: Articolul 4 Drepturile și libertățile omului „(1) Dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile omului se interpretează și se aplică în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte. (2) Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte și legile ei interne, prioritate au reglementările internaționale.” Articolul 20 Accesul liber la justiție „(1) Orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime. (2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiție.” Articolul 23 Dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle „(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică. (2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle. În acest scop statul publică și face accesibile toate legile și alte acte normative.” Articolul 26 Dreptul la apărare „(1) Dreptul la apărare este garantat. (2) Fiecare om are dreptul să reacționeze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor și libertăților sale. (3) În tot cursul procesului părțile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu. (4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepsește prin lege.” Articolul 54 Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți „(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile și libertățile fundamentale ale omului și cetățeanului. (2) Exercițiul drepturilor și libertăților nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internațional și sunt necesare în interesele securității naționale, integrității teritoriale, bunăstării economice a țării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă și infracțiunilor, protejării drepturilor, libertăților și demnității altor persoane, împiedicării divulgării informațiilor confidențiale sau garantării autorității și imparțialității justiției. (3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24. (4) Restrângerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și nu poate atinge existența dreptului sau a libertății.”

Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr. 122 din 14 martie 2003, sunt următoarele: Articolul 245 Înaintarea cererilor și demersurilor „(1) Cererile și demersurile pot fi depuse la orice etapă a desfășurării procesului penal. Persoana care depune cerere sau demers trebuie să indice în legătură cu care circumstanță solicită efectuarea acțiunii procesuale respective sau adoptarea hotărârii. Cererile și demersurile scrise se anexează la dosarul penal, iar cele orale se includ în procesul-verbal al acțiunii procesuale sau al ședinței de judecată. […].” Articolul 302 Măsurile procesuale de constrângere aplicate cu autorizarea judecătorului de instrucție „[…] (2) Hotărârea judecătorului de instrucție referitoare la autorizarea măsurilor procesuale de constrângere poate fi atacată cu recurs de către părți în instanța ierarhic superioară în termen de 3 zile. Recursul se examinează în condițiile art.311 și 312 .” Articolul 305 Modul de examinare a demersurilor referitoare la efectuarea acțiunilor de urmărire penală, măsurilor speciale de investigații sau la aplicarea măsurilor procesuale de constrângere „(1) Demersul referitor la efectuarea acțiunilor de urmărire penală, măsurilor speciale de investigații sau la aplicarea măsurilor procesuale de constrângere se examinează de către judecătorul de instrucție în ședință închisă, cu participarea procurorului și, după caz, a reprezentantului organului care exercită activitatea specială de investigații. […] (8) Încheierea judecătorului de instrucție adoptată în condițiile prezentului articol poate fi contestată cu recurs la curtea de apel .” Articolul 331 Amânarea ședinței de judecată „[…] (3) Hotărârea instanței privind amânarea ședinței se adoptă prin încheiere motivată, care se consemnează în procesul-verbal al ședinței .” Articolul 336 Procesul-verbal al ședinței de judecată „(1) La judecarea cauzei în primă instanță și în instanța de apel, desfășurarea ședinței de judecată se consemnează în procesul-verbal întocmit de grefier. Procesul-verbal se scrie la computer și se păstrează în modul stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii. În cazul în care nu este posibilă utilizarea computerului, procesul-verbal se scrie de mâna, fiind ulterior scris la computer . […].” Articolul 342 Încheierile instanței judecătorești „[…] (3) Încheierile instanței asupra celorlalte chestiuni se includ în procesul-verbal al ședinței de judecată .” Capitolul IV

Autorul excepției afirmă că, potrivit articolului 245 alin. (1) din Codul de procedură penală, cererile și demersurile formulate oral în timpul procesului se includ în procesul-verbal al acțiunii procesuale sau al ședinței de judecată. Totuși, în opinia sa, norma în discuție nu reglementează modul consemnării cererilor verbale formulate în ședințele de judecată în procedura recursului împotriva încheierilor, pentru că în aceste ședințe, potrivit unei practici viciate, nu se elaborează procese-verbale ale ședințelor de judecată.

Potrivit autorului excepției, articolul 302 alin. (2) din Codul de procedură penală conține o normă generală de trimitere și nu stabilește în mod expres obligația grefierului de a elabora procesul-verbal al ședinței de judecată în cazul contestării cu recurs a încheierilor judecătorului de instrucție referitoare la autorizarea măsurilor procesuale de constrângere.

Autorul excepției susține că articolul 305 alin. (8) din Codul de procedură penală este neconstituțional în măsura în care nu stabilește în mod clar care este termenul de recurs împotriva încheierilor referitoare la efectuarea acțiunilor de urmărire penală, a măsurilor speciale de investigații sau de aplicare a măsurilor procesuale de constrângere. Autorul susține că nu este clară procedura în care se va examina un astfel de recurs și nici dacă este obligatorie întocmirea de către grefier a procesului-verbal al ședinței de judecată.

Referitor la articolul 331 alin. (3) din Codul de procedură penală, autorul excepției susține că nu este reglementat modul consemnării încheierii privind amânarea ședinței de judecată în cazul în care nu se elaborează procesul-verbal al ședinței de judecată.

De asemenea, autorul excepției a susținut că articolul 336 alin. (1) din Codul de procedură penală nu reglementează obligația grefierului de a întocmi procesul-verbal al ședinței de judecată în procedura recursului împotriva încheierilor.

Autorul excepției a contestat și articolul 342 alin. (3) din Cod, susținând că nu este reglementat modul consemnării încheierilor protocolare în cazul în care nu se elaborează procesul-verbal al ședinței de judecată.

În opinia autorului excepției, Capitolul IV, Secțiunea a 2-a, § 2 din Codul de procedură penală omite să reglementeze obligativitatea elaborării procesului-verbal al ședinței de judecată în procedura recursului în cazul în care ședința este ținută cu prezența părților care fac declarații și formulează cereri.

În excepție, autorul susține pretinsa încălcare a articolelor 4, 20, 23, 26 și 54 din Constituție. B. Aprecierea Curții

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală, adoptat prin Legea nr. 122 din 14 martie 2003, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea reține că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reprezentantul unei părți din proces. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Curtea observă că obiectul excepției îl reprezintă articolele 245 alin. (1), 302 alin. (2), 305 alin. (8), 331 alin. (3), 336 alin. (1), 342 alin. (3) și Capitolul IV, Secțiunea a 2-a, § 2 din Codul de procedură penală. Prevederile contestate reglementează următoarele aspecte ale procesului penal: modul și termenul depunerii cererilor și demersurilor; modul contestării cu recurs a unor încheieri ale judecătorilor de instrucție; modul întocmirii procesului-verbal al ședinței de judecată; modul consemnării încheierilor protocolare și procedura examinării recursului împotriva hotărârilor judecătorești pentru care nu este prevăzută calea de atac apelul.

Curtea constată că prevederile în discuție au constituit obiectul unor sesizări la Curtea Constituțională, fiind invocate aceleași critici de neconstituționalitate (a se vedea DCC nr. 18 din 28 februarie 2023).

Curtea a reținut că, deși articolele contestate reglementează diverse aspecte ale procesului penal, argumentele autorului puteau fi rezumate la problema neîntocmirii proceselor-verbale ale ședințelor de judecată în cadrul examinării recursurilor formulate împotriva încheierilor judecătorilor de instrucție. Curtea a constatat că autorul excepției ridica o problemă de aplicare a legii procesual penale, menționând că, în practică, instanțele de judecată care judecă recursurile împotriva încheierilor judecătorilor de instrucție nu consemnează în procese-verbale desfășurarea ședințelor de judecată. Totuși, Curtea a reiterat că chestiunile legate de interpretarea normelor și de aplicarea lor nu țin de competența sa, ci țin de competența instanțelor de judecată (DCC nr. 18 din 28 februarie 2023, §§ 43, 44).

Astfel, Curtea reține că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate este una repetată și, de vreme ce nu au intervenit elemente noi care să provoace reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele menționate în Decizia nr. 18 din 28 februarie 2023 rămân valabile și în prezenta cauză.

Prin urmare, pe baza celor menționate supra , Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate în discuție nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond. Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională DECIDE: 1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolelor 245 alin. (1), 302 alin. (2), 305 alin. (8), 331 alin. (3), 336 alin. (1), 342 alin. (3) și a Capitolului IV, Secțiunea a 2-a, § 2 din Codul de procedură penală, ridicată de dl avocat Andrei Pîntea, în interesele „Victoriabank” S.A., în dosarul nr. 12r-18/2023, pendinte la Curtea de Apel Chișinău. 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Președinte de ședință Liuba ȘOVA Chișinău, 16 martie 2023 DCC nr. 33 Dosarul nr. 67g/2023