Decizie nr. 126 din 27.10.2020

La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolul 54 din Codul familiei și articolul 8 alin. (2) din Legea nr. 338 din 15 decembrie 1994 privind drepturile copilului, ridicată de dl avocat Alexandru Macar, în interesele dnei Cristina Dutcovschi, parte în dosarul nr. 2a-3880/19, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de un complet al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ de la Curtea de Apel Chișinău (dnii judecători Marina Anton, Angela Bostan și Vitalie Cotorobai), în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Pe 28 noiembrie 2018, dna Cristina Dutcovschi a depus o cerere de chemare în judecată împotriva dlui Alexandru Dutcovschi, intervenient accesoriu Direcția de Asistență Socială și Protecție a Familiei Hâncești, solicitând stabilirea domiciliului copilului minor C.D. cu mama, încasarea pensiei de întreținere a copilului minor din momentul adresării în judecată până la atingerea majoratului de către copil și încasarea cheltuielilor de judecată.

Pe 19 martie 2019, dl Alexandru Dutcovschi a înaintat o acțiune reconvențională împotriva dnei Cristina Dutcovschi, intervenient accesoriu Direcția de Asistență Socială și Protecție a Familiei Hâncești, solicitând stabilirea domiciliului copilului minor C.D. cu tata.

Prin Hotărârea Judecătoriei Hâncești, sediul central, din 12 septembrie 2019, acțiunea depusă de dna Cristina Dutcovschi a fost admisă parțial, s-a stabilit domiciliul copilului minor cu mama și s-a încasat de la dl Alexandru Dutcovschi în beneficiul dnei Cristina Dutcovschi pensia de întreținere a copilului minor, în rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pe 9 octombrie 2019, dl Alexandru Dutcovschi a formulat un apel împotriva Hotărârii Judecătoriei Hâncești, sediul central, din 12 septembrie 2019, solicitând casarea acesteia, cu emiterea unei noi soluții de respingere a cererii de chemare în judecată depuse de dna Cristina Dutcovschi și admiterea acțiunii reconvenționale depuse de dl Alexandru Dutcovschi. Prin Încheierea Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău din 3 decembrie 2019 cererea de apel a fost acceptată pentru examinare, cu intentarea procedurii în apel.

În cadrul ședinței din 9 iulie 2020, dl avocat Alexandru Macar, acționând în interesele dnei Cristina Dutcovschi, a solicitat audierea copilului minor, pentru ca acesta să-și expună opinia privitor la stabilirea domiciliului. Demersul respectiv a fost respins prin încheiere protocolară, parte a procesului verbal, deoarece nu întrunește condițiile articolului 54 din Codul familiei. Prin urmare, în cadrul aceleiași ședințe dl avocat Alexandru Macar, acționând în interesele dnei Cristina Dutcovschi, a ridicat excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolul 54 din Codul familiei și articolul 8 alin. (2) din Legea nr. 338 din 15 decembrie 1994 privind drepturile copilului.

Prin Încheierea din 9 iulie 2020, Curtea de Apel Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a sesizat, în acest sens, Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

Prevederile relevante ale Codului familiei, adoptat prin Legea nr. 1316 din 26 octombrie 2000, sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Legii nr. 338 din 15 decembrie 1994 privind drepturile copilului sunt următoarele:

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile articolului 54 din Codul familiei și articolului 8 alin. (2) din Legea nr. 338 din 15 decembrie 1994 privind drepturile copilului, care prevăd că se va ține cont în mod obligatoriu

De asemenea, autorul sesizării menționează că prin textul de lege criticat legiuitorul neîntemeiat a instituit o prezumție cu privire la vârsta de la care se poate considera că un copil are discernământ. Autorul excepției pretinde că declarația minorului care are discernământ ar trebui luată în considerare în funcție de vârstă și de gradul de maturitate și coroborată cu celelalte probe administrate în cauză, chiar dacă copilul nu a împlinit vârsta de 10 ani. În opinia sa, prevederile contestate sunt contrare articolelor 4, 28, 32, 48, 49 și 50

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul familiei și din Legea nr. 338 din 15 decembrie 1994 privind drepturile copilului, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate, ridicată de dl avocat Alexandru Macar, în interesele dnei Cristina Dutcovschi, în dosarul nr. 2a-3880/19, pendinte la Curtea de Apel Chișinău, este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, așa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie unele prevederi ale articolului 54 din Codul familiei și articolului 8 alin. (2) din Legea nr. 338 din 15 decembrie 1994 privind drepturile copilului,

Curtea admite că normele contestate ar putea fi aplicate la soluționarea cauzei pendinte la Curtea de Apel Chișinău, fiindcă demersul prin care s-a solicitat audierea copilului minor pentru a-și expune opinia privitor la stabilirea domiciliului său a fost respins pe motiv că nu întrunește condițiile articolului 54 din Codul familiei.

Curtea constată că normele contestate nu au mai făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate.

Autorul sesizării a invocat incidența articolelor 4 [

Pe 9 iulie 2020, în procesul examinării admisibilității sesizării privind excepția de neconstituționalitate de către Curtea Constituțională, Parlamentul a adoptat Legea nr. 112 pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 205-211 din 14 august 2020. Potrivit Art. I pct. 3 al legii menționate, la articolul 54 din Codul familiei, teza II a fost modificată cu următorul cuprins: „De opinia copilului se ține cont în mod obligatoriu, în conformitate cu vârsta și gradul său de maturitate, dacă aceasta nu contravine intereselor copilului.”

Curtea reține că prin modificarea prevederii contestate din articolul 54 din Codul familiei, în vigoare din 14 august 2020, excepția de neconstituționalitate a fost rezolvată și pentru acest motiv, în conformitate cu dispozițiile articolului 60 lit. d) din Codul jurisdicției constituționale, dispune sistarea procesului.

Cu referire la prevederile contestate de la articolul 8 alin. (2) din Legea nr. 338 din 15 decembrie 1994 privind drepturile copilului, Parlamentul, în opinia scrisă, a menționat că fiind modificată norma generală, care specifica expres aceleași prevederi incluse în legea menționată

În prezenta cauză, Curtea notează că nu posedă competența de a rezolva conflictul de norme infraconstituționale, acest conflict fiind de resortul judecătorilor de drept comun.

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.