Decizie nr. 119 din 30.10.2018

La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituțională pe 6 martie 2018, în baza articolelor 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 38 alin. (1) lit.g) din Codul jurisdicției constituționale, de către domnii deputați din Parlamentul Republicii Moldova Mihai Ghimpu, Lilian Carp, Petru Cosoi, Valerian Bejan, Roman Boțan, Ion Apostol, Ion Casian, Alina Zotea-Durnea și Ștefan Vlas, referitoare la controlul constituționalității articolului 4 alin. (1) lit. h 1 ) din Legea nr. 131 din 3 iulie 2015 privind achizițiile publice.

Autorii sesizării au susținut că dispozițiile contestate din Legea nr.131 din 3 iulie 2015 privind achizițiile publice, care prevăd excluderea unor contracte de la procedura de achiziții publice, sunt contrare articolelor 8, 9 și 126 din Constituție.

Prin decizia Curții Constituționale din 29 martie 2018, sesizarea a fost declarată admisibilă, fără a se prejudeca fondul cauzei.

În procesul examinării sesizării, Curtea Constituțională a solicitat opiniile Parlamentului, Președintelui Republicii Moldova, Guvernului și Consiliului Concurenței.

La ședința plenară publică a Curții, autorii sesizării nu s-au prezentat. Parlamentul a fost reprezentat de către dl Valeriu Kuciuk, șef al Serviciului reprezentare la Curtea Constituțională și organele de drept din cadrul Direcției generale juridice a Secretariatului Parlamentului. Guvernul a fost reprezentat de către dl Eduard Serbenco, secretar de stat în cadrul Ministerului Justiției, dl Sergiu Căinăreanu, șef al serviciului politici de reglementare a achizițiilor publice a Ministerului Finanțelor, și dl Gheorghe Zgherea, consultant principal în Direcția contencios și controlul legalității a Ministerului Finanțelor. ÎN FAPT

Pe 3 iulie 2015, Parlamentul a adoptat Legea nr. 131 privind achizițiile publice, care reglementează modul de efectuare a achizițiilor publice, precum și procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice.

Prin Legea nr. 231 din 10 noiembrie 2017 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, articolul 4 alin. (1) din Legea privind achizițiile publice a fost completat cu litera h 1 ).

Articolul 4 alin. (1) lit. h 1 ) din legea menționată stabilește că prevederile sale nu sunt aplicabile în cazul contractelor încheiate de către Agenția Servicii Publice care au ca obiect procurarea (contractarea) bunurilor, a serviciilor sau a lucrărilor în vederea creării centrelor multifuncționale (ghișeelor unice de prestare a serviciilor publice). Regulamentul privind modalitatea de încheiere a acestor contracte se aprobă de către fondatorul Agenției.

Prevederile relevante ale Legii nr. 131 din 3 iulie 2015 privind achizițiile publice sunt următoarele: În scopul transpunerii Directivei 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii, parțial a Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 94/65 din 28 martie 2014, și a Directivei 89/665/CCE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 395 din 30 decembrie 1989, Parlamentul adoptă prezenta lege organică. Articolul 4 Excepții „(1) Prevederile prezentei legi nu se aplică: [...] h 1 ) contractelor încheiate de către Agenția Servicii Publice care au ca obiect procurarea (contractarea) bunurilor, serviciilor sau a lucrărilor în vederea creării centrelor multifuncționale (ghișeelor unice de prestare a serviciilor publice). Regulamentul privind modalitatea de încheiere a contractelor respective se aprobă de fondatorul Agenției; [...]" ÎN DREPT A. Argumentele autorilor sesizării

În motivarea sesizării, autorii pretind că dispozițiile contestate, care prevăd excluderea de la procedurile de achiziții publice a contractelor încheiate de către Agenția Servicii Publice în vederea creării centrelor multifuncționale (ghișeelor unice de prestare a serviciilor publice), contravin principiilor economiei de piață și liberei concurențe, precum și acordurilor internaționale ratificate de către Republica Moldova în domeniul achizițiilor publice.

Autorii sesizării afirmă incidența principiului fundamental al concurenței loiale, garantat de articolul 9 din Constituție. Prin excluderea contractelor încheiate de către Agenția Servicii Publice de la procedurile de achiziții publice s-ar crea o situație privilegiată pentru o anumită categorie de agenți economici, care activează pe o piață ce ar trebui să fie deschisă pentru toți agenții economici.

De asemenea, autorii consideră că statul trebuie să asigure protecția concurenței loiale și crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producție. Statul trebuie să asigure proceduri transparente în domeniul achizițiilor publice.

Pe 15 octombrie 2018, autorii sesizării au depus o cerere cu privire la concretizarea cerințelor din sesizarea nr. 28a din 6 martie 2018 privind controlul constituționalității articolului 4 alin. (1) lit. h 1 ) din Legea nr. 131 din 3 iulie 2015 privind achizițiile publice.

În viziunea autorilor sesizării, în condițiile în care norma contestată a fost abrogată prin Legea nr. 169 pe 26 iulie 2018 pentru modificarea Legii nr. 131 din 3 iulie 2015 privind achizițiile publice, iar potrivit acestei legi, contractele în curs de executare și procedurile de atribuire în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentei legi se definitivează în baza prevederilor legale în vigoare la data inițierii acestora, controlul constituționalității prevederii contestate subzistă pentru înlăturarea oricăror efecte pe care le-ar putea produce în continuare actul abrogat. B. Argumentele autorităților

În opinia prezentată Curții, Președintele Republicii Moldova a menționat că Parlamentul este unica autoritate legislativă a statului și că acesta asigură unitatea reglementărilor legislative pe întreg teritoriul țării. Prevederile articolului 4 alin. (1) lit. h 1 ) din Legea nr. 131 din 3 iulie 2015 privind achizițiile publice au fost adoptate de către Parlament în conformitate cu atribuțiile constituționale.

În opinia trimisă Curții, Consiliul Concurenței a menționat că Agenția Servicii Publice, ca subiect de drept căruia Guvernul i-a acordat competența exclusivă de a presta servicii publice, în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 314 din 22 mai 2017, are obligația nelimitată în timp de a respecta principiul nediscriminării și al concurenței loiale, atunci când aceasta atribuie contracte de achiziții publice de bunuri către terți.

În concluzie, Consiliul Concurenței subliniază că acțiunile sau inacțiunile Agenției Servicii Publice, care este o instituție a administrației publice centrale, cad sub incidența prevederilor articolului 12 din Legea concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012, care interzic expres restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenței de către instituțiile publice.

În opinia prezentată Curții, Parlamentul a susținut că argumentul de bază care a servit drept justificare pentru includerea excepției în Legea cu privire la achizițiile publice a fost necesitatea stringentă ca Guvernul să presteze servicii publice calitative în termene scurte, prin crearea centrelor multifuncționale (ghișee unice de prestare a serviciilor), fără a genera tensiuni.

Astfel, având în vedere necesitatea realizării obiectivului strategic asumat de către Guvern al sporirii accesibilității și a calității serviciilor publice prin crearea rețelei universale de prestare a serviciilor publice, legislatorul a acționat în conformitate cu articolul 72 alin. (3) din Constituție și a considerat oportună adoptarea normei contestate.

Parlamentul a mai menționat că, fiind singura autoritate legislativă a statului, dispune de competențe exclusive pentru a adopta anumite măsuri legislative adecvate și conforme spiritului principiilor constituționale, având în vedere situațiile și împrejurările specifice.

În ședința plenară publică a Curții, reprezentantul Parlamentului a solicitat sistarea procesului pentru controlul constituționalității prevederilor 4 alin. (1) lit. h 1 ) din Legea nr. 131 din 3 iulie 2015 privind achizițiile publice, din motivul lipsei obiectului sesizării.

În motivarea cererii, reprezentantul Parlamentului a menționat că, pe 26 iulie 2018, Parlamentul a adoptat Legea nr. 169 pentru modificarea Legii nr. 131 din 3 iulie 2015 privind achizițiile publice. Prin această lege a fost abrogată lit. h 1 ) din alin. (1) al articolului 4 din Legea privind achizițiile publice. Astfel, în viziunea Parlamentului, excepția de neconstituționalitate a actului contestat a fost soluționată, iar potrivit prevederilor articolului 60 lit. d) din Codul jurisdicției constituționale, Curtea urmează să sisteze procesul. C. Aprecierea Curții

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a Legii nr. 131 din 3 iulie 2015 privind achizițiile publice, ține de competența Curții Constituționale.

De asemenea, articolele 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 38 alin. (1) lit. g) din Codul jurisdicției constituționale îi conferă deputatului din Parlamentul Republicii Moldova prerogativa sesizării Curții Constituționale.

Curtea menționează că sesizarea contestă dispozițiile articolului 4 alin. (1) lit. h 1 ) din Legea nr. 131 din 3 iulie 2015 privind achizițiile publice, care stabilesc excluderea de la procedurile de achiziții publice a contractelor încheiate de către Agenția Servicii Publice ce au ca obiect procurarea (contractarea) bunurilor, a serviciilor sau a lucrărilor în vederea creării centrelor multifuncționale (ghișeelor unice de prestare a serviciilor publice).

Curtea constată că, pe 26 iulie 2018, în procesul examinării sesizării, Parlamentul a adoptat Legea nr. 169 pentru modificarea Legii nr. 131 din 3 iulie 2015 privind achizițiile publice.

Potrivit articolului I pct. 6 al legii menționate, lit. h 1 ) din alin. (1) al articolului 4 din Legea privind achizițiile publice a fost abrogată.

Curtea reține că, prin abrogarea prevederii contestate din articolul 4 alin. (1) din Legea privind achizițiile publice, sesizarea a rămas fără obiect.

Având în vedere argumentele suplimentare ale autorilor sesizării, argumente care nu justifică exercitarea controlului de constituționalitate în privința unor prevederi legale abrogate, Curtea dispune sistarea procesului, în conformitate cu dispozițiile articolului 60 lit. d) din Codul jurisdicției constituționale. Din aceste motive, în baza articolelor 26 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 60 lit. d) 61 alin. (1) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională DECIDE: 1. Se sistează procesul pentru controlul constituționalității articolului 4 alin. (1) lit. h 1 ) din Legea nr. 131 din 3 iulie 2015 privind achizițiile publice. 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova . Președinte Mihai POALELUNGI Chișinău, 30 octombrie 2018 DCC nr.119 Dosarul nr. 28a/2018