3rh-9/23 — anularea actului administrativ

La 05 februarie 2020 Maria Iachim a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ împotriva Inspectoratului de Stat al Muncii și SRL ,,Energotehcomplet” (succesor în drepturi S.R.L. „Maol Investment”) cu privire la anularea procesului-verbal privind cercetarea accidentului de muncă, recunoașterea vinovăției societății în accidentul de muncă produs, încasarea indemnizației unice în legătură cu decesul salariatului în mărime de 2486673,73 de lei, încasarea despăgubirii pentru pierderea întreținătorului pentru fiecare copil minor în sumă de 1937 de lei/lunar începând cu 31 ianuarie 2019 până la atingerea majoratului, repararea prejudiciului moral cauzat în sumă de 100000 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 5000 de lei.

În motivarea acțiunii reclamanta a menționat că la 31 ianuarie 2019, pe adresa mun. Chișinău, str. Nicolae Testemițanu nr. 3, a avut loc accidentul de muncă, soldat cu decesul lui Ivan Iachim, angajat al SC ,,Energotehcomplet” SRL (succesor în drepturi S.R.L. „Maol Investment”) cu sediul juridic în mun. Chișinău, str. Armenească nr. 44/2.

A indicat reclamanta că la 12 martie 2019 de către Inspectoratul de Stat al Muncii a fost întocmit procesul-verbal nr. ISM-2019-PVA-19 privind cercetarea accidentului de muncă mortal.

Reclamanta nu este de acord cu procesul-verbal nr. ISM-2019 -PVA-19 privind cercetarea accidentului de muncă mortal din 12 martie 2019, deoarece din procesul- verbal menționat, precum și din înscrisurile anexate, salariatul Ivan Iachim a fost angajat în calitate de fierar - betonist, însă accidentul de muncă a avut loc în legătură cu efectuarea lucrărilor de montare a cofrajului la grinzile și la planșeul de la etajul 15, activitate care urma să fie executată de către montori, dar nu de către Ivan Iachim, fiind fierar - betonist.

Consideră reclamanta că Ivan Iachim a fost impus de către angajator să presteze o muncă care nu era inclusă în fișa de post și pentru care nu avea pregătirea și calificarea necesară, mai mult salariatul Ivan Iachim, nu avea pregătirea profesională și calificarea necesară prestării muncii nici în calitate de fierar - betonist, acesta nu avea careva studii în domeniul construcțiilor, iar aceste circumstanțe nu au fost verificate de inspectorul de muncă.

A notat reclamanta că la pct. 3.7 și 3.7.1 din procesul-verbal privind cercetarea accidentului de muncă mortal din 12 martie 2019, este indicat faptul că instruirea și instruirea suplimentară în domeniul protecției muncii nu este necesară.

Însă, reclamanta a considerat că aceste mențiuni din procesul-verbal privind cercetarea accidentului de muncă mortal din 12 martie 2019 sunt ilegale, ori, prestarea muncii în domeniul construcțiilor, la înălțime, este o activitate legată de un izvor de 2 pericol sporit pentru lumea înconjurătoare și persoanele care prestează o asemenea muncă urmează să fie instruite obligatoriu în domeniul protecției muncii.

Reclamanta a susținut că, în cadrul cercetării accidentului de muncă, urmau a fi verificate toate aspectele privind respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă de către SC „Energotehcomplet” SRL, inclusiv: modul de organizare a activității muncitorului necalificat Ivan Iachim, existența instrucțiunilor de protecția muncii și instruirea corespunzătoare a acestuia, conformitatea blocului locativ în construcție cu regulile de securitate, identificarea persoanelor responsabile cu protecția muncii, stabilirea eventualelor încălcări și cauzelor producerii accidentului, precum și verificarea legăturii cauzale dintre abaterile constatate și consecințele survenite.

A indicat reclamanta că aceste aspecte au fost ignorate de către inspectorul de muncă, fiind indicat greșit că vinovat de accidentul de muncă se face salariatul Ivan Iachim, motiv pentru care procesul-verbal nr. ISM-2019-PVA-19 privind cercetarea accidentului de muncă mortal din 12 martie 2019 în partea ce ține de persoanele care au încălcat prevederile actelor normative din domeniul muncii, urmează a fi anulat.

A notat reclamanta că conform pct.1) din Regulamentul cu privire la plata de către întreprinderi, organizații și instituții a indemnizației unice pentru pierderea capacității de muncă sau decesul angajatului în urma unui accident de muncă sau unei afecțiuni profesionale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 513 din 11 august 1993, întreprinderile, organizațiile și instituțiile, indiferent de formele lor de proprietate și de activitate economică, în conformitate cu legislația Republicii Moldova poartă răspundere materială pentru prejudiciile cauzate angajaților de accidentele de muncă sau afecțiunile profesionale. În afară de despăgubire, care se efectuează în modul stabilit de Lege întreprinderea este obligată, conform art. 18 al Legii securității și sănătății în muncă nr.186-XVI din 10 iulie 2008, să plătească o indemnizație unică.

În acest sens, reclamanta a menționat că, din informația cu privire la veniturile încasate sub formă de salariu de la SRL ,,Energotehcomplet”, Ivan Iachim a încasat pentru anul 2017 un salariu de 67752,74 de lei, iar pentru anul 2018 un salariu de 103742,00 de lei. Salariul mediu anual al salariatului pentru perioada de decontare de doi ani anteriori decesului, a constituit suma de 85747,37 de lei, conform următorului calcul: (103742,00 de lei + 67752,74 de lei)/2 ani. Numărul de ani compleți pe care salariatul Ivan Iachim, nu i-a supraviețuit până la vârsta de șaizeci și doi ani constituie 29 ani (62 ani - 33 ani). Angajatorul SRL ,,Energotehcomple” urmând să achite o indemnizație unică în legătură cu decesul salariatului Ivan Iachim, în mărime de 2486673,73 de lei, conform calcului: 85747,37 de lei x 29 ani.

A mai indicat reclamanta că după decesul lui Ivan Iachim, la întreținerea sa au rămas copiii minori Eugen Iachim și Laura Iachim.

Cu referire la prevederile art. 75 alin. (1) din Codul familiei, reclamanta a afirmat că, anterior decesului, Ivan Iachim avea un salariu lunar de 31622 de lei, iar 1/3 din salariu constituie 3874 de lei, iar fiecărui copil minor revenindu-i câte 1937 de lei/ lunar.

Astfel, a considerat reclamanta că angajatorul SRL ,,Energotehcomplet” urmează să-i achite despăgubire pentru pierderea întreținătorului pentru copii minori Iachim Eugen și Iachim Laura, a câte 1937 de lei/lunar, începând cu 31 ianuarie 2019 și până la atingerea majoratului de către copii.

A invocat reclamanta că decesul lui Ivan Iachim, a survenit în urma unui accident de muncă și în legătură cu efectuarea unei activități legate de un izvor de pericol 3 sporit, potrivit art. 1410 din Codul civil, prejudiciul cauzat nu se datorează unei forțe majore și nu s-a produs din intenția persoanei vătămate.

Mai mult, a indicat reclamanta că în vederea soluționării pe cale amiabilă a litigiului, la 16 august 2019, a expediat în adresa juridică a pârâtului o cerere prealabilă, însă plicul poștal a fost restituit cu mențiunea ,,plecat”. Ulterior, reprezentanții pârâtului i-au comunicat telefonic o altă adresă la care a expediat repetat cererea prealabilă care a fost recepționată de pârât la 11 septembrie 2019, fapt confirmat prin avizul de recepție, iar prin răspunsul din 25 septembrie 2019, pârâtul a refuzat soluționarea pe cale amiabilă a litigiului.

În acest sens, reclamanta a menționat că la 06 decembrie 2019, a adresat o cerere prealabilă în adresa Inspectoratului de Stat al Muncii, prin care a solicitat cercetarea suplimentară a accidentului de muncă în cauză, anularea procesului-verbal nr. ISM-2019-PVA-19 privind cercetarea accidentului de muncă mortal din 12 martie 2019 în partea ce ține de persoanele care au încălcat prevederile actelor normative din domeniul muncii și recunoașterea SRL ,,Energotehcomplet” (succesor în drepturi SRL „Maol Investment”) vinovată de producerea accidentului de muncă din 31 ianuarie 2019 soldat cu decesul salariatului Ivan Iachim, însă nu a primit nici un răspuns.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 26 noiembrie 2020, SRL ,,Energotehcomplet” a fost substituit cu succesorul în drepturi SRL „Maol Investment” (f.d. 103, vol. I).

Prin încheierea din 21 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s- a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Maria Iachim în partea pretențiilor cu privire la anularea procesului-verbal nr. ISM-2019-PVA-19 privind cercetarea accidentului de muncă mortal din 12 martie 2019 și recunoașterea vinovăției societății în producerea accidentului de muncă din 31 ianuarie 2019 soldat cu decesul salariatului Ivan Iachim. S-a explicat reclamantei Maria Iachim că, declararea acțiunii ca inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2), lit. d) din Codul administrativ, exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant, cu aceeași acțiune (f.d.3-14, vol. II).

Prin hotărârea din 21 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Maria Iachim împotriva Inspectoratului de Stat al Muncii și SRL „Maol Investment” cu privire la încasarea indemnizației unice în legătură cu decesul salariatului Ivan Iachim, încasarea despăgubirii pentru pierderea întreținătorului pentru copii minori, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d.30-51, vol. II)

La 29 aprilie 2021 Maria Iachim a depus recurs împotriva încheierii din 21 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii primei instanței cu remiterea cauzei la rejudecare în primă instanță (f.d.17-20, vol. II).

Tot la aceiași dată, manifestând dezacordul cu hotărârea primei instanțe, Maria Iachim a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 21 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanței și pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 01 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus de către Iachim Maria. A fost menținută hotărârea din 21 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a fost respinsă acțiunea depusă de Maria Iachim împotriva Inspectoratului de Stat al Muncii și Societății cu Răspundere Limitată „Maol Investment” cu privire la încasarea indemnizației unice în legătură cu decesul 4 salariatului, încasarea despăgubirii pentru pierderea întreținătorului pentru fiecare copil minor până la atingerea majoratului, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin decizia suplimentară din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s- a respins recursul depus de Maria Iachim împotriva încheierii din 21 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea în partea pretențiilor înaintate de Maria Iachim cu privire la anularea procesului -verbal și recunoașterea vinovăției societății în producerea accidentului de muncă.

La 08 decembrie 2021 Maria Iachim depus recurs împotriva deciziei din 01 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a deciziei cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

La 08 februarie 2022 Maria Iachim a depus recurs împotriva deciziei suplimentare din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău

La 11 februarie 2022 Maria Iachim a depus recurs suplimentar împotriva deciziei din 01 decembrie 2021 și a deciziei suplimentare din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a deciziei și a deciziei suplimentare a instanței de apel cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 23 noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție s-a respins recursul depus de Maria Iachim și s-a menținut decizia din 01 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Prin decizia din 23 noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție s-a declarat inadmisibil recursul depus de Maria Iachim împotriva deciziei suplimentare din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins recursul declarat de Maria Iachim împotriva încheierii din 21 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La 02 februarie 2023 Iachim Maria, reprezentată de avocatul Cașu Iulian, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 23 noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea revizuirii cu rejudecarea cauzei, admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

În motivarea cererii de revizuire revizuenta, invocând prevederile art. 449 lit. b) CPC, a indicat că după rămânerea irevocabilă a deciziei CSJ din 23 noiembrie 2022, la data de 07 decembrie 2022 de către procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiu Botanica, i-a fost comunicat raportul de expertiză judiciară nr. 2323-2328 din 21 noiembrie 2022, care demonstrează incontestabil vinovăția angajatorului în producerea accidentului de muncă soldat cu decesul lui Iachim Ivan.

Astfel, conform raportul de expertiză judiciară menționat s-a concluzionat că: -organizarea și efectuarea lucrărilor de montare a cofrajelor la data de 31.01.2019 de la nivelul 115 al blocului nr. 10 la șantierul de construcții a SRL „Energotehcomplet” din mun. Chișinău, str. N. Testemițanu, 3 nu corespunde cerințelor normelor de securitate și sănătate în muncă prevăzute de Codul muncii; - nu erau elaborate și aprobate mai multe acte obligatorii, aferente domeniului de siguranță ocupațională, printre care registrul de acordare a echipamentelor individuale de protecție; - efectuarea lucrărilor de montarea a cofrajelor la data de 31.01.2019 nu a fost organizată corespunzător necorespunderea fiind determinată prin lipsa măsurilor de protecție colectivă – îngrădiri, balustrade, registrului de acordare a echipamentului individual de protecție, nemijlocit acordarea centurii de siguranță. 5

În aceste circumstanțe, revizuienta consideră că angajatorul SRL „Energotehcomplet” urmează să-i achite indemnizația unică în legătură cu decesul salariatului Iachim Ivan, precum și despăgubirea pentru pierderea întreținătorului pentru copii minori.

Art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă: „revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei”

Art. 450 lit. b) Cod de procedură civilă „cererea de revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai tîrziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art. 449 lit. b)”.

Art.451 alin.(1) Codul de procedură civilă „cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexîndu-se probele ce le confirmă”.

Art.452 alin.(11) Codul de procedură civilă: „dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Art.453 alin.(1) lit. a) Codul de procedură civilă,: „după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă”.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că posibilitatea revizuirii prevăzute de Capitolul XXXIX din Codul de procedură civilă reprezintă o procedură excepțională. Prin urmare, cererile de revizuire a hotărârilor judecătorești trebuie supuse unei analize stricte.

Completul notează că motivele revizuirii sânt prevăzute limitativ de art. 449 CPC, hotărârea atacată prin intermediul revizuirii nu poate fi criticată în raport de materialele dosarului existente la data pronunțării acelei hotărâri, ci numai în baza unor împrejurări noi, necunoscute de instanță la data pronunțării. Deci, pe calea revizuirii nu se pune problema realizării unui control judiciar, ci a unei noi judecăți, pe temeiul unor 6 elemente ce au format obiectul judecății finalizată cu pronunțarea hotărârii a cărei revizuire se solicită.

Instanța de revizuire atestă că, Iachim Maria solicită revizuirea deciziei din 23 noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, invocând temeiul de revizuire prevăzut la art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, menționând că după rămânerea irevocabilă a deciziei CSJ din 23 noiembrie 2022, la data de 07 decembrie 2022 de către procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiu Botanica , i-a fost comunicat raportul de expertiză judiciară nr. 2323-2328 din 21 noiembrie 2022, care demonstrează incontestabil vinovăția angajatorului în producerea accidentului de muncă soldat cu decesul lui Iachim Ivan.

Examinând temeinicia motivelor de revizuire în raport cu dispozițiile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța constată că temeiurile invocate de revizuentă nu sunt convingătoare și rezultă dintr-o interpretare eronată a normei legale invocate.

În sensul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, temei de desființare a unei hotărâri judecătorești irevocabile poate constitui faptul că au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

În acest context, se impune precizarea că împrejurările invocate de revizuent trebuie să fi existat în mod obiectiv la momentul examinării cauzei, adică anterior pronunțării deciziei irevocabile de către Curtea Supremă de Justiție, însă, din cauza unor circumstanțe independente de voința revizuentului, aceste împrejurări nu au fost cunoscute și nu puteau fi cunoscute de către acesta, în pofida unei diligențe rezonabile.

Această condiție stabilită de legiuitor reflectă natura excepțională a căii de atac prin revizuire și justifică redeschiderea procesului doar în măsura în care apariția sau identificarea ulterioară a unor împrejurări esențiale a fost determinată de factori obiectivi, străini voinței părții interesate. Astfel, revizuirea nu poate fi utilizată ca un mijloc de a reitera apărări sau dovezi care, în mod rezonabil, ar fi putut fi prezentate în cadrul procesului inițial, ci doar ca o cale de remediere a unei imposibilități reale și justificate de valorificare a unor circumstanțe relevante pentru soluționarea cauzei.

Referitor la raportul de expertiză anexat la cererea de revizuire, Colegiul constată că revizuenta, chiar dacă a considerat încă de la început întemeiate pretențiile din acțiune și a susținut că angajatorul poartă vina pentru producerea accidentului de muncă soldat cu decesul lui Iachim Ivan, nu era exonerată de obligația procesuală de a solicita, în fazele anterioare ale judecății, administrarea unor asemenea probe. De altfel, deși întrebări privind eventuala vinovăție a angajatorului au fost ridicate de către reclamantă în cererea de apel și de recurs, acestea au fost formulate fără ca aceasta să întreprindă vreun demers concret pentru administrarea probelor necesare, nefiind depusă nicio solicitare către instituțiile abilitate în vederea efectuării unei expertize ori obținerii unor clarificări tehnice care să susțină afirmațiile sale. Prin urmare, revizuenta avea posibilitatea legală de a obține o expertiză tehnică sau de specialitate în cursul examinării cauzei atât în prima instanță, cât și în instanța de apel, iar nevalorificarea acestei posibilități nu poate fi calificată drept o împrejurare care să-i fi împiedicat, independent de voința sa, să prezinte aceste probe în procesul inițial. În aceste condiții, raportul de expertiză depus ulterior nu poate fi considerat un mijloc de probă preexistent soluționării cauzei și neadministrat din motive obiective, astfel încât să constituie o circumstanță nou-descoperită în sensul art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă. 7

Astfel, completul Curții Supreme de Justiție consideră că circumstanța prezentată ca temei de revizuire, nu poate fi considerată, în sensul art. 449 lit. b) CPC, ca temei de admitere a revizuirii.

Prin urmare, Completul de judecată reține că Raportul de expertiză judiciară nr. 2323-2328 din 21 noiembrie 2022 nu întrunește condiția prevăzută la art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, motiv pentru care nu poate fi considerat un temei valabil de revizuire a deciziei din 23 noirmebrie 2022 a Curții Supreme de Justiție.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că cererea de revizuire depusă de Maria Iachim, reprezentată de avocatul Iulian Cașu, împotriva deciziei din 23 noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 446 și art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Maria Iachim, reprezentată de avocatul Iulian Cașu, împotriva deciziei din 23 noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 8