3rh-9/23 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- revizuirea depusa in temeiul art. 449 lit. b CPC
3rh-9/23 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la respingerea ca inadmisibilă a cererii de revizuire depuse de Maria
Iachim, reprezentată de avocatul Iulian Cașu,
în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată
depusă de Maria Iachim împotriva Inspectoratului de Stat al Muncii și Societății cu
Răspundere Limitată „Maol Investment” cu privire la anularea procesului-verbal
privind cercetarea accidentului de muncă, recunoașterea vinovăției societății în
accidentul de muncă produs, încasarea indemnizației unice în legătură cu decesul
salariatului, încasarea despăgubirii pentru pierderea întreținătorului pentru fiecare copil
minor până la atingerea majoratului, repararea prejudiciului moral și încasarea
cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 23 noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție,
(Dosarul nr. 3rh-9/23
nr. PIGD 2-20016021-01-3rh-02022023)
Cererea de revizuire nu se încadrează în temeiul art. 449 alin. b) din Codul de procedură civilă.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Chisilița)
Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Clima, E. Palanciuc)
Curtea Supremă de Justiție (T. Chișca-Doneva, A. Miron, A. Cobăneanu, N. Craiu, Iu. Bejenaru)
17 decembrie 2025
Textul corespunde originalului
1
Examinând în lipsa părților cererea de revizuire depusă de Maria Iachim,
reprezentată de avocatul Iulian Cașu
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 05 februarie 2020 Maria Iachim a depus cerere de chemare în judecată, în
procedura contenciosului administrativ împotriva Inspectoratului de Stat al Muncii și
SRL ,,Energotehcomplet” (succesor în drepturi S.R.L. „Maol Investment”) cu privire la
anularea procesului-verbal privind cercetarea accidentului de muncă, recunoașterea
vinovăției societății în accidentul de muncă produs, încasarea indemnizației unice în
legătură cu decesul salariatului în mărime de 2486673,73 de lei, încasarea despăgubirii
pentru pierderea întreținătorului pentru fiecare copil minor în sumă de 1937 de lei/lunar
începând cu 31 ianuarie 2019 până la atingerea majoratului, repararea prejudiciului
moral cauzat în sumă de 100000 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată în mărime
de 5000 de lei.
În motivarea acțiunii reclamanta a menționat că la 31 ianuarie 2019, pe adresa
mun. Chișinău, str. Nicolae Testemițanu nr. 3, a avut loc accidentul de muncă, soldat cu
decesul lui Ivan Iachim, angajat al SC ,,Energotehcomplet” SRL (succesor în drepturi
S.R.L. „Maol Investment”) cu sediul juridic în mun. Chișinău, str. Armenească nr. 44/2.
A indicat reclamanta că la 12 martie 2019 de către Inspectoratul de Stat al
Muncii a fost întocmit procesul-verbal nr. ISM-2019-PVA-19 privind cercetarea
accidentului de muncă mortal.
Reclamanta nu este de acord cu procesul-verbal nr. ISM-2019 -PVA-19 privind
cercetarea accidentului de muncă mortal din 12 martie 2019, deoarece din procesul-
verbal menționat, precum și din înscrisurile anexate, salariatul Ivan Iachim a fost angajat
în calitate de fierar - betonist, însă accidentul de muncă a avut loc în legătură cu
efectuarea lucrărilor de montare a cofrajului la grinzile și la planșeul de la etajul 15,
activitate care urma să fie executată de către montori, dar nu de către Ivan Iachim, fiind
fierar - betonist.
Consideră reclamanta că Ivan Iachim a fost impus de către angajator să presteze
o muncă care nu era inclusă în fișa de post și pentru care nu avea pregătirea și calificarea
necesară, mai mult salariatul Ivan Iachim, nu avea pregătirea profesională și calificarea
necesară prestării muncii nici în calitate de fierar - betonist, acesta nu avea careva studii
în domeniul construcțiilor, iar aceste circumstanțe nu au fost verificate de inspectorul
de muncă.
A notat reclamanta că la pct. 3.7 și 3.7.1 din procesul-verbal privind cercetarea
accidentului de muncă mortal din 12 martie 2019, este indicat faptul că instruirea și
instruirea suplimentară în domeniul protecției muncii nu este necesară.
Însă, reclamanta a considerat că aceste mențiuni din procesul-verbal privind
cercetarea accidentului de muncă mortal din 12 martie 2019 sunt ilegale, ori, prestarea
muncii în domeniul construcțiilor, la înălțime, este o activitate legată de un izvor de
2
pericol sporit pentru lumea înconjurătoare și persoanele care prestează o asemenea
muncă urmează să fie instruite obligatoriu în domeniul protecției muncii.
Reclamanta a susținut că, în cadrul cercetării accidentului de muncă, urmau a fi
verificate toate aspectele privind respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă
de către SC „Energotehcomplet” SRL, inclusiv: modul de organizare a activității
muncitorului necalificat Ivan Iachim, existența instrucțiunilor de protecția muncii și
instruirea corespunzătoare a acestuia, conformitatea blocului locativ în construcție cu
regulile de securitate, identificarea persoanelor responsabile cu protecția muncii,
stabilirea eventualelor încălcări și cauzelor producerii accidentului, precum și
verificarea legăturii cauzale dintre abaterile constatate și consecințele survenite.
A indicat reclamanta că aceste aspecte au fost ignorate de către inspectorul de
muncă, fiind indicat greșit că vinovat de accidentul de muncă se face salariatul Ivan
Iachim, motiv pentru care procesul-verbal nr. ISM-2019-PVA-19 privind cercetarea
accidentului de muncă mortal din 12 martie 2019 în partea ce ține de persoanele care au
încălcat prevederile actelor normative din domeniul muncii, urmează a fi anulat.
A notat reclamanta că conform pct.1) din Regulamentul cu privire la plata de
către întreprinderi, organizații și instituții a indemnizației unice pentru pierderea
capacității de muncă sau decesul angajatului în urma unui accident de muncă sau unei
afecțiuni profesionale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 513 din 11 august 1993,
întreprinderile, organizațiile și instituțiile, indiferent de formele lor de proprietate și de
activitate economică, în conformitate cu legislația Republicii Moldova poartă
răspundere materială pentru prejudiciile cauzate angajaților de accidentele de muncă sau
afecțiunile profesionale. În afară de despăgubire, care se efectuează în modul stabilit de
Lege întreprinderea este obligată, conform art. 18 al Legii securității și sănătății în
muncă nr.186-XVI din 10 iulie 2008, să plătească o indemnizație unică.
În acest sens, reclamanta a menționat că, din informația cu privire la veniturile
încasate sub formă de salariu de la SRL ,,Energotehcomplet”, Ivan Iachim a încasat
pentru anul 2017 un salariu de 67752,74 de lei, iar pentru anul 2018 un salariu de
103742,00 de lei. Salariul mediu anual al salariatului pentru perioada de decontare de
doi ani anteriori decesului, a constituit suma de 85747,37 de lei, conform următorului
calcul: (103742,00 de lei + 67752,74 de lei)/2 ani. Numărul de ani compleți pe care
salariatul Ivan Iachim, nu i-a supraviețuit până la vârsta de șaizeci și doi ani constituie
29 ani (62 ani - 33 ani). Angajatorul SRL ,,Energotehcomple” urmând să achite o
indemnizație unică în legătură cu decesul salariatului Ivan Iachim, în mărime de
2486673,73 de lei, conform calcului: 85747,37 de lei x 29 ani.
A mai indicat reclamanta că după decesul lui Ivan Iachim, la întreținerea sa au
rămas copiii minori Eugen Iachim și Laura Iachim.
Cu referire la prevederile art. 75 alin. (1) din Codul familiei, reclamanta a
afirmat că, anterior decesului, Ivan Iachim avea un salariu lunar de 31622 de lei, iar 1/3
din salariu constituie 3874 de lei, iar fiecărui copil minor revenindu-i câte 1937 de lei/
lunar.
Astfel, a considerat reclamanta că angajatorul SRL ,,Energotehcomplet”
urmează să-i achite despăgubire pentru pierderea întreținătorului pentru copii minori
Iachim Eugen și Iachim Laura, a câte 1937 de lei/lunar, începând cu 31 ianuarie 2019 și
până la atingerea majoratului de către copii.
A invocat reclamanta că decesul lui Ivan Iachim, a survenit în urma unui
accident de muncă și în legătură cu efectuarea unei activități legate de un izvor de pericol
3
sporit, potrivit art. 1410 din Codul civil, prejudiciul cauzat nu se datorează unei forțe
majore și nu s-a produs din intenția persoanei vătămate.
Mai mult, a indicat reclamanta că în vederea soluționării pe cale amiabilă a
litigiului, la 16 august 2019, a expediat în adresa juridică a pârâtului o cerere prealabilă,
însă plicul poștal a fost restituit cu mențiunea ,,plecat”. Ulterior, reprezentanții pârâtului
i-au comunicat telefonic o altă adresă la care a expediat repetat cererea prealabilă care
a fost recepționată de pârât la 11 septembrie 2019, fapt confirmat prin avizul de recepție,
iar prin răspunsul din 25 septembrie 2019, pârâtul a refuzat soluționarea pe cale amiabilă
a litigiului.
În acest sens, reclamanta a menționat că la 06 decembrie 2019, a adresat o
cerere prealabilă în adresa Inspectoratului de Stat al Muncii, prin care a solicitat
cercetarea suplimentară a accidentului de muncă în cauză, anularea procesului-verbal
nr. ISM-2019-PVA-19 privind cercetarea accidentului de muncă mortal din 12 martie
2019 în partea ce ține de persoanele care au încălcat prevederile actelor normative din
domeniul muncii și recunoașterea SRL ,,Energotehcomplet” (succesor în drepturi SRL
„Maol Investment”) vinovată de producerea accidentului de muncă din 31 ianuarie 2019
soldat cu decesul salariatului Ivan Iachim, însă nu a primit nici un răspuns.
Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 26
noiembrie 2020, SRL ,,Energotehcomplet” a fost substituit cu succesorul în drepturi
SRL „Maol Investment” (f.d. 103, vol. I).
Prin încheierea din 21 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-
a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Maria Iachim
în partea pretențiilor cu privire la anularea procesului-verbal nr. ISM-2019-PVA-19
privind cercetarea accidentului de muncă mortal din 12 martie 2019 și recunoașterea
vinovăției societății în producerea accidentului de muncă din 31 ianuarie 2019 soldat cu
decesul salariatului Ivan Iachim. S-a explicat reclamantei Maria Iachim că, declararea
acțiunii ca inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2), lit. d) din Codul administrativ,
exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant, cu aceeași
acțiune (f.d.3-14, vol. II).
Prin hotărârea din 21 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a
respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Maria Iachim împotriva Inspectoratului de
Stat al Muncii și SRL „Maol Investment” cu privire la încasarea indemnizației unice în
legătură cu decesul salariatului Ivan Iachim, încasarea despăgubirii pentru pierderea
întreținătorului pentru copii minori, repararea prejudiciului moral și încasarea
cheltuielilor de judecată (f.d.30-51, vol. II)
La 29 aprilie 2021 Maria Iachim a depus recurs împotriva încheierii din 21
aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea recursului,
casarea încheierii primei instanței cu remiterea cauzei la rejudecare în primă instanță
(f.d.17-20, vol. II).
Tot la aceiași dată, manifestând dezacordul cu hotărârea primei instanțe, Maria
Iachim a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 21 aprilie 2021 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei
instanței și pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
Prin decizia din 01 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins
apelul depus de către Iachim Maria. A fost menținută hotărârea din 21 aprilie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a fost respinsă acțiunea depusă de Maria
Iachim împotriva Inspectoratului de Stat al Muncii și Societății cu Răspundere Limitată
„Maol Investment” cu privire la încasarea indemnizației unice în legătură cu decesul
4
salariatului, încasarea despăgubirii pentru pierderea întreținătorului pentru fiecare copil
minor până la atingerea majoratului, repararea prejudiciului moral și încasarea
cheltuielilor de judecată.
Prin decizia suplimentară din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-
a respins recursul depus de Maria Iachim împotriva încheierii din 21 aprilie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea în
partea pretențiilor înaintate de Maria Iachim cu privire la anularea procesului -verbal și
recunoașterea vinovăției societății în producerea accidentului de muncă.
La 08 decembrie 2021 Maria Iachim depus recurs împotriva deciziei din 01
decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a deciziei cu
emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.
La 08 februarie 2022 Maria Iachim a depus recurs împotriva deciziei
suplimentare din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău
La 11 februarie 2022 Maria Iachim a depus recurs suplimentar împotriva
deciziei din 01 decembrie 2021 și a deciziei suplimentare din 15 decembrie 2021 a Curții
de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a deciziei și a deciziei suplimentare a
instanței de apel cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.
Prin decizia din 23 noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție s-a respins
recursul depus de Maria Iachim și s-a menținut decizia din 01 decembrie 2021 a Curții
de Apel Chișinău.
Prin decizia din 23 noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție s-a declarat
inadmisibil recursul depus de Maria Iachim împotriva deciziei suplimentare din 15
decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins recursul declarat de
Maria Iachim împotriva încheierii din 21 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani.
La 02 februarie 2023 Iachim Maria, reprezentată de avocatul Cașu Iulian, a
depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 23 noiembrie 2022 a Curții Supreme de
Justiție, solicitând admiterea revizuirii cu rejudecarea cauzei, admiterea recursului,
casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.
În motivarea cererii de revizuire revizuenta, invocând prevederile art. 449 lit.
b) CPC, a indicat că după rămânerea irevocabilă a deciziei CSJ din 23 noiembrie 2022,
la data de 07 decembrie 2022 de către procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiu
Botanica, i-a fost comunicat raportul de expertiză judiciară nr. 2323-2328 din 21
noiembrie 2022, care demonstrează incontestabil vinovăția angajatorului în producerea
accidentului de muncă soldat cu decesul lui Iachim Ivan.
Astfel, conform raportul de expertiză judiciară menționat s-a concluzionat că:
-organizarea și efectuarea lucrărilor de montare a cofrajelor la data de 31.01.2019
de la nivelul 115 al blocului nr. 10 la șantierul de construcții a SRL „Energotehcomplet”
din mun. Chișinău, str. N. Testemițanu, 3 nu corespunde cerințelor normelor de
securitate și sănătate în muncă prevăzute de Codul muncii;
- nu erau elaborate și aprobate mai multe acte obligatorii, aferente domeniului de
siguranță ocupațională, printre care registrul de acordare a echipamentelor individuale
de protecție;
- efectuarea lucrărilor de montarea a cofrajelor la data de 31.01.2019 nu a fost
organizată corespunzător necorespunderea fiind determinată prin lipsa măsurilor de
protecție colectivă – îngrădiri, balustrade, registrului de acordare a echipamentului
individual de protecție, nemijlocit acordarea centurii de siguranță.
5
În aceste circumstanțe, revizuienta consideră că angajatorul SRL
„Energotehcomplet” urmează să-i achite indemnizația unică în legătură cu decesul
salariatului Iachim Ivan, precum și despăgubirea pentru pierderea întreținătorului pentru
copii minori.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 195 Cod administrativ:
„procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului
cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–
171”.
Art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă:
„revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale
ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins
toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei”
Art. 450 lit. b) Cod de procedură civilă
„cererea de revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat
cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i fie
cunoscute anterior, dar nu mai tîrziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau
deciziei – în cazul prevăzut la art. 449 lit. b)”.
Art.451 alin.(1) Codul de procedură civilă
„cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicîndu-se în mod
obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexîndu-se probele ce le confirmă”.
Art.452 alin.(11) Codul de procedură civilă:
„dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a
instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care
examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune
înștiințarea lor.
Art.453 alin.(1) lit. a) Codul de procedură civilă,:
„după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de
revizuire ca fiind inadmisibilă”.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Analizând materialele cauzei deduse judecății, în coroborare cu cadrul normativ
pertinent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de
revizuire depusă de Iachim Maria urmează a fi respinsă, ca fiind inadmisibilă, din
considerentele ce succed.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
posibilitatea revizuirii prevăzute de Capitolul XXXIX din Codul de procedură civilă
reprezintă o procedură excepțională. Prin urmare, cererile de revizuire a hotărârilor
judecătorești trebuie supuse unei analize stricte.
Completul notează că motivele revizuirii sânt prevăzute limitativ de art. 449
CPC, hotărârea atacată prin intermediul revizuirii nu poate fi criticată în raport de
materialele dosarului existente la data pronunțării acelei hotărâri, ci numai în baza unor
împrejurări noi, necunoscute de instanță la data pronunțării. Deci, pe calea revizuirii nu
se pune problema realizării unui control judiciar, ci a unei noi judecăți, pe temeiul unor
6
elemente ce au format obiectul judecății finalizată cu pronunțarea hotărârii a cărei
revizuire se solicită.
Instanța de revizuire atestă că, Iachim Maria solicită revizuirea deciziei din 23
noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, invocând temeiul de revizuire prevăzut la
art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, menționând că după rămânerea irevocabilă
a deciziei CSJ din 23 noiembrie 2022, la data de 07 decembrie 2022 de către procurorul
în Procuratura mun. Chișinău, oficiu Botanica , i-a fost comunicat raportul de expertiză
judiciară nr. 2323-2328 din 21 noiembrie 2022, care demonstrează incontestabil
vinovăția angajatorului în producerea accidentului de muncă soldat cu decesul lui
Iachim Ivan.
Examinând temeinicia motivelor de revizuire în raport cu dispozițiile art. 449
lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța constată că temeiurile invocate de
revizuentă nu sunt convingătoare și rezultă dintr-o interpretare eronată a normei legale
invocate.
În sensul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, temei de desființare a
unei hotărâri judecătorești irevocabile poate constitui faptul că au devenit cunoscute
unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi
cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a
afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.
În acest context, se impune precizarea că împrejurările invocate de revizuent
trebuie să fi existat în mod obiectiv la momentul examinării cauzei, adică anterior
pronunțării deciziei irevocabile de către Curtea Supremă de Justiție, însă, din cauza unor
circumstanțe independente de voința revizuentului, aceste împrejurări nu au fost
cunoscute și nu puteau fi cunoscute de către acesta, în pofida unei diligențe rezonabile.
Această condiție stabilită de legiuitor reflectă natura excepțională a căii de
atac prin revizuire și justifică redeschiderea procesului doar în măsura în care apariția
sau identificarea ulterioară a unor împrejurări esențiale a fost determinată de factori
obiectivi, străini voinței părții interesate. Astfel, revizuirea nu poate fi utilizată ca un
mijloc de a reitera apărări sau dovezi care, în mod rezonabil, ar fi putut fi prezentate în
cadrul procesului inițial, ci doar ca o cale de remediere a unei imposibilități reale și
justificate de valorificare a unor circumstanțe relevante pentru soluționarea cauzei.
Referitor la raportul de expertiză anexat la cererea de revizuire, Colegiul
constată că revizuenta, chiar dacă a considerat încă de la început întemeiate pretențiile
din acțiune și a susținut că angajatorul poartă vina pentru producerea accidentului de
muncă soldat cu decesul lui Iachim Ivan, nu era exonerată de obligația procesuală de a
solicita, în fazele anterioare ale judecății, administrarea unor asemenea probe. De altfel,
deși întrebări privind eventuala vinovăție a angajatorului au fost ridicate de către
reclamantă în cererea de apel și de recurs, acestea au fost formulate fără ca aceasta să
întreprindă vreun demers concret pentru administrarea probelor necesare, nefiind
depusă nicio solicitare către instituțiile abilitate în vederea efectuării unei expertize ori
obținerii unor clarificări tehnice care să susțină afirmațiile sale. Prin urmare, revizuenta
avea posibilitatea legală de a obține o expertiză tehnică sau de specialitate în cursul
examinării cauzei atât în prima instanță, cât și în instanța de apel, iar nevalorificarea
acestei posibilități nu poate fi calificată drept o împrejurare care să-i fi împiedicat,
independent de voința sa, să prezinte aceste probe în procesul inițial. În aceste condiții,
raportul de expertiză depus ulterior nu poate fi considerat un mijloc de probă preexistent
soluționării cauzei și neadministrat din motive obiective, astfel încât să constituie o
circumstanță nou-descoperită în sensul art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă.
7
Astfel, completul Curții Supreme de Justiție consideră că circumstanța
prezentată ca temei de revizuire, nu poate fi considerată, în sensul art. 449 lit. b) CPC,
ca temei de admitere a revizuirii.
Prin urmare, Completul de judecată reține că Raportul de expertiză judiciară
nr. 2323-2328 din 21 noiembrie 2022 nu întrunește condiția prevăzută la art. 449 lit. b)
din Codul de procedură civilă, motiv pentru care nu poate fi considerat un temei valabil
de revizuire a deciziei din 23 noirmebrie 2022 a Curții Supreme de Justiție.
Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează că cererea de revizuire depusă de Maria Iachim, reprezentată de
avocatul Iulian Cașu, împotriva deciziei din 23 noiembrie 2022 a Curții Supreme de
Justiție, urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.
În conformitate cu art. 269-270, art. 446 și art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul
de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Maria Iachim,
reprezentată de avocatul Iulian Cașu, împotriva deciziei din 23 noiembrie 2022 a Curții
Supreme de Justiție.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
8