2ra-875/23 — incasarea datoriei

2ra-875/23 — incasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

privind inadmisibilitatea recursului

în cauza civilă

Semion Rîmbu împotirva lui Ghenadie Josanu

(încasarea datoriei)

împotriva deciziei din 21 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-875/23

NR. PIGD 2-22011573-01-2ra-23062023)

Lacunele în probatoriu nu pot fi înlocuite cu presupuneri referitoare la conținutul și

întinderea drepturilor și obligațiilor într-un raport juridic dintre părți.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. V. Pîslariuc)

Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Pahopol, R. Pulbere, A. Malîi)

8 octombrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul declarat de către Semion Rîmbu,

reprezentat de avocatul Vladislav Pantaz,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Pantaz, a depus o cerere de chemare în judecată împotirva lui Ghenadie Josanu

privind încasarea datoriei.

în proprietate pârâtului în calitate de cumpărător puieți de cătină albă. Restanța de

plată în urma relațiilor de vânzare-cumpărare a puieților de cătină altă ar constitui

3600 euro. În acest sens, reclamantul a indicat că la 14 decembrie 2019 a fost

încheiat în formă scrisă un contract de vânzare-cumpărare sub formă de recipisă cu

textul „500 $ + 500 E Victor. La data de 14.12.2019 restanță de 3 600 euro pentru

puieți de cătină Albă”

reclamantului privind achitarea datoriei, pârâtul nu ar fi reacționat. Acesta mai

susține că ar fi îndreptățit la încasarea și a dobânzii de întârziere.

împrumut în mărime de 3600 euro, a dobânzii de întârziere în mărime de 200,02

euro și cheltuielile de judecată.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

2022, a fost depusă o cerere de apel împotriva hotărârii din 19 iulie 2022 prin care

a solicitat admiterea apelului și casarea integrală a acesteia cu emiterea unei noi

hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.

1

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

cererea de apel și menținută hotărârea Judecătoriei Orhei sediul Central din 19 iulie

2022.

rezultă că în 2016, între SRL „Ghejomun” în calitate de cumpărător și SRL

„Narsim” în calitate de vânzător a fost încheiat contratul de vânzare-cumpărare nr.

3 din 15 ianuarie 2016, obiectul contratului constituind suma de 3200 bucați de

puieți de cătină albă la prețul de 20 lei/buc. Ca urmare, SRL „Ghejomun” a pregătit

setul de acte necesare pentru înființare a plantației însă după încheierea contractului,

SRL „Narsim” nu a livrat puieții de cătină albă. Ulterior, în anul 2019 Rîmbu

Semion care era administratorul SRL „Narsim” i-a comunicat că urmează să importe

puieții de cătină, însă pentru a fi asigurat că SRL „Ghejomun” își va executa

obligațiile de plată, a solicitat administratorului Josanu Ghenadie întocmirea

recipise anexate de reclamant. Însă din materialul probator al cauzei nu ar rezulta că

SRL „Narsim” a livrat puieții de cătină albă. Respectiv, Curtea de Apel Chișinău a

indicat că Josanu Ghenadie în calitate de persoană fizică nu a avut niciun raport

juridic de vânzare-cumpărare cu Rîmbu Semion și nu a procurat de la el puieți de

cătină, iar contractul de vânzare-cumpărare nr. 3 din 15 noiembrie 2016 încheiat

între SRL „Ghejomun” și SRL „Narsim” nu a fost executat, deoarece nu au fost

livrați puieții de cătină albă.

de vânzare-cumpărare nu duce la nulitatea acestuia, dar face părțile să decadă din

dreptul de a cere în caz de litigiu proba cu martori pentru dovedirea actului juridic.

potrivit căreia în recipisa prezentată de către Semion Rîmbu nu sunt indicate părțile,

esența și condițiile tranzacției. Prin urmare, din conținutul recipisei nu s-ar putea

stabili clauzele esențiale ale unui contract de vânzare-cumpărare.

3 din 15 noiembrie 2016 între SRL „Narsim” și SRL „Ghejomun” nu a fost executat.

Astfel, la materialele dosarului ar lipsi probe pertinente și admisibile care ar

demonstra existența raportului de vânzare-cumpărare, între apelantul Rîmbu Simion

în calitate de persoană fizică și pârâtul/intimatul Ghenadie Josanu în calitate de

persoană fizică. Or, simpla semnare a unei recipise nu ar demonstra existența

raporturilor juridice de vânzare-cumpărare între părți, care ar conchide asupra

admiterii acțiunii în sensul formulat.

2

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

recurs împotriva deciziei din 21 februarie 2023 prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei și emiterea unei noi hotărâri prin care să se admită

cererea de chemare în judecată.

corespunde cerințelor art. 316 și 321 din Codul civil, dând naștere la drepturi și

obligații civile și producând efecte juridice.

argumentele invocate de către Semion Rîmbu cu referire la restanța datoriei în sumă

de 3600 euro în urma vânzării puieților de cătină albă în anul 2019. Raportul juridic

de vânzare-cumpărare ar fi confirmat prin recipisă. Recipisa ar constitui și dovada

primirii puieților de Cătină Albă de către cumpărătorul Ghenadie Josanu.

contestată de către intimatul Ghenadie Josanu.

apreciere declaraților lui Ghenadie Josanu în ședința de judecată referitoare la faptul

că recipisa anexată la dosar a fost întocmită în vederea confirmării că SRL

„Ghejomun” își va executa obligațiile de plată, aceasta fiind necesară pentru

importul puieților de cătină. Aceste declarații nu ar fi fost probate, în viziunea

recurentului.

coroborare cu recipisa întocmită pe aceeași foaie din 21 martie 2016 în care se face

trimitere la părțile raportului juridic. În a doua parte a recipisei din 14 decembrie

2019 s-ar indica esența și condițiile tranzacției.

administratorului Rîmbu Simion în 1 iulie 2014 a procurat 110000 de puieți de

cătină. Din anul 2014 până în 2019 pe terenurile din Republica Moldova deținute de

Rîmbu Semion au crescut deja puieți noi și au fost vândute de acestea lui Josanu

Ghenadie în anul 2019, fapt confirmat prin recipisa scrisă și semnată olograf de

ultimul.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

3

acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție):

„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor”.

2023):

„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).”

septembrie 2023):

,,Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.”

septembrie 2023):

„Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul

în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o

lege care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia

dreptului.”

septembrie 2023):

„Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate

regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema

drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul

verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale.”

septembrie 2023):

„Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise

au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

septembrie 2023):

4

„(1) Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în

limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii

atacate, fără a administra noi dovezi.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei în ședință

publică la 21 februarie 2023 (f.d. 160-161).

motivată a Curții de Apel Chișinău din 21 februarie 2023 (f.d. 172).

recursul declarat la 9 iunie 2023 de către Semion Rîmbu, reprezentat de avocatul

Vladislav Pantaz, a fost declarat în termenul stabilit de art. 434 din Codul de

procedură civilă.

Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate

modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 1 septembrie

2023.

existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de procedură civilă,

în vigoare la momentul depunerii recursului.

oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (3) din Codul de procedură

civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023), nu a stabilit încălcarea de către instanța

de apel a acestor circumstanțe. Cu atât mai mult cu cât recurentul nu indică în mod

concret încălcări de ordin procedural care ar putea influența soluția instanței de apel.

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

instanța de apel corect a determinat faptul că efectul nerespectării formei scrise a

actului juridic al cărui obiect este mai mare de 1000 lei nu este nulitatea acestuia dar

decăderea din proba cu martori a faptului încheierii actului juridic. Prin urmare, în

mod corect a purces la analiza conținutului raportului juridic. Astfel, instanța de apel

5

a examinat în ansamblu materialul probator de la dosar cercetând recipisa din 14

decembrie 2019 cu celelalte probe de la dosar și cu circumstanțele faptice invocate

de participanții la proces (a se vedea comparativ decizia nr. 2rac-46/23, §65).

aderă la concluzia instanțelor inferioare în prezenta cauză potrivit căruia, simplul

fapt al semnării recipisei nu este suficient în cazul concret pentru a demonstra

întinderea drepturilor și obligațiilor părților. În această ordine de idei,

recurentul/reclamant nu a reușit să probeze faptul livrării cătinii albe, care l-ar

îndreptăți a pretinde existența unei restanțe din partea intimatului Josanu Ghenadie.

transmiterii puieților de cătină, în contextul în care intimatul neagă acest fapt, urma

a fi suplinit cu alte probe. Or, în jurisprudența Curții Supreme de Justiție (decizia

nr. 2rac-32/23, §48; decizia nr. 2ra-489/23, §51) s-a accentuat că lacunele în

probatoriu nu pot fi înlocuite cu presupuneri referitoare la conținutul și întinderea

drepturilor și obligațiilor într-un raport juridic dintre părți.

să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și

obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Pe de altă parte, art. 131 alin. (4) din

Codul de procedură civilă, prevede că partea la proces este degrevată de obligația

dovedirii circumstanțelor pe care le invocă doar dacă cealaltă parte le recunoaște.

anumit fapt – livrarea efectivă a cătinii albe, a avut loc, acesta urmând a prezenta

probe convingătoare care să confirme afirmațiile făcute. Însă, în susținerea acestei

afirmații, el s-a limitat la prezentarea unei recipise, care nu reflectă în mod clar

conținutul concret al obligațiilor dintre părți. Acea recipisă este, în esență, un înscris

cu valoare limitată, mai ales în condițiile în care pârâtul contestă ferm livrarea

bunurilor.

sarcina probațiunii, în sensul de a impune pârâtului obligația de a demonstra

inexistența livrării bunurilor. În mod evident, nu se poate aștepta de la pârât să

probeze un fapt negativ – și anume că nu a primit puieții de cătină – în condițiile în

care reclamantul este cel care pretinde livrarea și, în consecință, îi revine sarcina

exclusivă de a dovedi acest fapt.

probei nu poate fi transferată pârâtului doar pentru că reclamantul nu și-a îndeplinit

obligația procesuală. Această teză este cu atât mai valabilă cu cât obiectul

probațiunii pus în discuție (probațiunea faptului livrării puieților de cătină) nu poate

fi suplinit cu ușurință (pentru comparație a se vedea decizia nr. 2ra-214/23, §69).

6

instanțele inferioare au procedat la o examinare detaliată a pretențiilor formulate de

reclamant, analizând în mod riguros toate mijloacele de probă administrate în cauză.

Deși probatoriul prezentat de reclamant a fost restrâns, instanțele au valorificat

fiecare element disponibil, inclusiv recipisa din 14 decembrie 2019, confruntând-o

cu declarațiile părților, alte înscrisuri prezentate și circumstanțele concrete ale

speței.

dezacord cu concluziile Curții de Apel Chișinău.

principal, că prevederile Codului de procedură civilă indică nu doar asupra

caracterului nedevolutiv al recursului, dar și asupra unui standard de seriozitate a

din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material, capabile să răstoarne deciziile instanțelor de apel contestate. Astfel, pentru

a trece testul de admisibilitate, cererile de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată și raportată la decizia instanței de apel.

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul lui Semion Rîmbu din

motiv că recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă în vigoare la data declarării acestuia.

Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1)

și (2) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibil recursul declarat de Semion Rîmbu, reprezentat de

avocatul Vladislav Pantaz.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

7