2ra-162/23 — constatarea calitătii de bună credintă, recunoasterea dreptului de proprietate în devălmăsie, atribuirea bunului în proprietate, s.a.

2ra-162/23 — constatarea calitătii de bună credintă, recunoasterea dreptului de proprietate în devălmăsie, atribuirea bunului în proprietate, s.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de

Nicolae Bortă, Galina Bortă, Filip Bortă, Eugenia Bortă, Gospodăria

Țărănească „Bortă Condra Nicolae” împotriva lui Serghei Ionaș, Anei Ionaș,

lui Ghenadie Ionaș, Tatianei Ionaș, lui Alexei Bortă și Mariei Bortă

(constatarea calității de bună-credință la construcția imobilului cu

recunoașterea dreptului de proprietate în devălmășie asupra bunului imobil,

atribuirea bunului imobil în proprietate cu încasarea sumei)

și cererea reconvențională depusă de

Serghei Ionaș și Ghenadie Ionaș împotriva lui Nicolae Bortă și Filip Bortă

(recunoașterea dreptului de proprietate asupra materialelor de construcție,

anularea procesului-verbal de recepție finală și evacuarea forțată din bunul

imobil)

împotriva deciziei din 10 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-162/23

NR. PIGD 2-17097230-01-2ra-28012023)

Recursul nu se încadrează în temeiul prevăzut la art. 432 din Codul de procedură civilă

(în vigoare până la 1 septembrie 2023). Dezacordul recurenților cu decizia contestată nu

constituie temei de casare a acesteia.

Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni (jud. V. Olărescu)

Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, I. Dutca, D. Băbălău)

6 august 2025

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de Nicolae

Bortă, Galina Bortă, Filip Bortă, Eugenia Bortă, Gospodăria Țărănească

„Bortă Condra Nicolae”, reprezentați de avocatul Victor Dodon,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Gospodăria Țărănească „Bortă Condra Nicolae” au depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Serghei Ionaș, Anei Ionaș, lui Ghenadie Ionaș, Tatianei

Ionaș, lui Alexei Bortă și Mariei Bortă cu privire la constatarea calității de bună-

credință la construcția imobilului cu recunoașterea dreptului de proprietate în

devălmășie asupra bunului imobil, atribuirea bunului imobil în proprietate cu

încasarea sumei.

vândut pârâților Serghei Ionaș, Ghenadie Ionaș și Alexei Bortă, potrivit

contractului de vânzare- cumpărare, imobilul ce le aparținea la prețul de 86 809

lei, situat raionul laloveni, satul Costești, extravilan ce constă din teren destinat

pentru construcție cu suprafața de xxxxx ha, cu numărul cadastral xxxxx și

construcția cu suprafața la sol de xxxxx cu numărul cadastral xxxxx, amplasată pe

acest teren. Contractul de vânzare-cumpărare a fost autentificat de notarul public

Dorina Ganța și înscris în Registrul actelor notariale cu nr. 1506.

absolută, acțiunea în constatare a nulității absolute fiind imprescriptibilă și poate

fi invocată de orice persoană care are un interes născut și actual. La încheierea

acestui contract nu s-a ținut cont de faptul că, pe terenul cu suprafața de xxxxx ha,

cu numărul cadastral xxxxx mai este amplasată o construcție cu numărul cadastral

xxxxx, construcție accesorie, depozit cu suprafața de xxxxx existentă la data

semnării contractului și care aparține lui Nicolae Bortă și Galinei Bortă, chiar dacă

nu este înscris în Registrul Bunurilor imobile. Construcția a fost ridicată de

reclamanți, din mijloacele bănești proprii, în anul 2011, potrivit certificatului de

urbanism nr. 22 din 27 decembrie 2010 și autorizației de construire nr. 09 din 21

martie 2011. Pe motiv că, întreaga suprafață de teren cu numărul cadastral xxxxx

a fost vândut pârâtului, care cuprinde și suprafața pe care este amplasată

construcția cu numărul cadastral xxxxx, practic sunt deposedați de acest bun

imobil.

1

construcției ce le aparține, motivând că, greșeala este a lor, iar terenul odată ce a

fost vândut lor în întregime, le aparțin și construcțiile amplasate pe el, inclusiv și

cea cu numărul cadastral xxxxx, chiar dacă nu au cumpărat-o de la reclamanți.

februarie 2014 este lovit de nulitate absolută, ceea ce rezultă și din faptul că,

imobilul înstrăinat constituie proprietate în devălmășie a soților pe cote-părți egale,

iar la încheierea contractului nu au luat parte toți coproprietarii, precum și lipsesc

semnăturile lor în contract, condiție obligatorie la încheierea unor asemenea

contracte, în cazul înstrăinării proprietății comune, pe cote-părți ideale, procedură

aplicată și la înstrăinarea proprietății în devălmășie. Lovit de nulitate absolută este

și contractul de vânzare-cumpărare nr. 2590 din 27 februarie 2017, încheiat între

Alexei Bortă, Maria Bortă în calitate de „vânzători” și Gheorghe Ionaș, Tatiana

Ionaș, Serghei Ionaș și Ana Ionaș în calitate de „cumpărători”, ca act juridic

subsecvent unui act juridic nul. Potrivit respectivului contract, pârâtul Alexei Bortă

a vândut lui Serghei Ionaș și Gheorghe Ionaș cotele sale părți ideale din imobil,

inducând în eroare notarul la data autentificării contractului, precum că, imobilul

nu formează obiect de litigiu, că este liber de vicii și nimeni nu pretinde la el. La

acel moment între părți deja persista conflictul și se negocia cu pârâții pe marginea

soluționării lui pe cale pașnică, fără adresare în instanța de judecată.

cumpărare nr. 1506 din 12 februarie 2014 și a contractului de vânzare-cumpărare

nr. 2590 din 27 februarie 2017.

Bortă, Filip Bortă și Eugenia Borta au majorat cuantumul pretențiilor și au solicitat

recunoașterea dreptul de proprietate în devălmășie a soților Nicolae Bortă și Galina

Bortă asupra imobilului – depozit frigorific pentru legume și fructe, amplasat în

extravilanul satului xxxxx, cu numărul cadastral xxxxx.

acțiune reconvențională împotriva lui Nicolae Bortă și Filip Borta, solicitând

recunoașterea materialelor de construcție din care este alcătuită construcția

accesorie depozit cu numărul cadastral xxxxx cu suprafața de xxxxx situată pe

terenul cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de xxxxx ha pentru construcții

situat în raionul Ialoveni, s. Costești - proprietatea privată a lui Serghei Ionaș și

Ghenadie Ionaș, atribuindu-le acestora câte ½ cotă-parte ideală din aceste

materiale, cu evacuarea forțată a lui Nicolae Bortă și Filip Borta împreună cu

membrii familiilor acestora și bunurile sale din construcția accesorie - depozit cu

numărul cadastral xxxxx cu suprafața de xxxxx situată pe terenul cu numărul

cadastral xxxxx, cu suprafața de xxxxx ha, pentru construcții, situat raionul xxxxx.

2

contractelor de vânzare - cumpărare nr.1506 din 14 februarie 2014 și nr. 2590 din

27 februarie 2017, Serghei Ionaș și Ghenadie Ionaș au devenit proprietarii

imobilului cu numărul cadastral xxxxx, compus din teren cu suprafața de xxxxx

ha și construcție agroindustrială cu suprafața de xxxxx. La moment aceștia dețin

câte ½ cotă-parte ideală din imobil, dreptul lor fiind înregistrat în modul

corespunzător în Registrul Bunurilor Imobile.

înstrăinat pârâților Serghei Ionaș, Ghenadie Ionaș și Elena Borta integral imobilul

cu numărul cadastral xxxxx contra prețului total de 70 000 de Euro. Conform

contractului a fost înstrăinat terenul cu suprafața de xxxxx ha și construcția

agroindustrială cu suprafața de xxxxx , însă în realitate reclamanții au înstrăinat

integral imobilul, inclusiv cu construcția nr. 02 (depozit), care era edificată pe

teren. Această construcție nu a fost reflectată în contractul încheiat între părți,

deoarece ea nu a fost recepționată în modul prevăzut de legislația în vigoare, iar

dreptul de proprietate nu a fost înregistrat în Registrul Bunurilor Imobile.

semnării contractului s-au obligat să elibereze construcția nr.02, care este un

depozit, însă cu rea-credință, până în momentul actual, se folosesc de această

construcție și refuză în mod benevol să părăsească construcția respectivă.

316 alin. (1) și (2), art.317, art. 329, art. 374 din Codul civil.

Ghenadie Ionaș au depus cerere de completare a temeiurilor și pretențiilor din

acțiune, solicitând suplimentar constatarea nulității absolute a procesului-verbal de

recepție finală nr. 4 din 28 februarie 2019 întocmit pe numele lui Nicolae Bortă

pentru recepționarea construcției - depozit frigorific cu numărul cadastral xxxxx.

din faptul, că în temeiul actelor de vânzare – cumpărare, Serghei Ionaș și Ghenadie

Ionaș au devenit proprietarii terenului cu suprafața de xxxxx ha cu numărul

cadastral xxxxx, dreptul lor fiind înregistrat în modul corespunzător în Registrul

Bunurilor Imobile, iar prin efectul legii au dobândit și dreptul de proprietate asupra

tuturor construcțiilor situate pe acest teren.

pârâți Nicolae Bortă și Filip Borta, a fost întocmit procesul-verbal de recepție

finală nr. 4, în care în calitate de investitor a fost indicat în mod eronat pârâtul

Nicolae Bortă, acest act juridic nefiind înregistrat în Registrul Bunurilor Imobile,

neavând la moment nici o valoare juridică și fiind lovit de nulitate absolută,

deoarece este un act care contravine normelor imperative a legii.

3

nr.22 din 27 decembrie 2010 s-a certificat elaborarea documentației de proiect

pentru proiectarea anexei frigiderului pentru legume și fructe situat în raionul

xxxxx. Prin autorizația de construire nr. 09 din 21 martie 2011 s-a autorizat

executarea lucrărilor de construire a anexei la frigider pentru legume și fructe din

raionul xxxxx cu condiția executării lucrărilor conform proiectului vizat spre

neschimbare. Potrivit Studiului privind formarea bunului imobil și Planului

cadastral (geometric), elaborate la data de 14 martie 2011, pe terenul cu numărul

cadastral xxxxx erau amplasate construcțiile cu suprafețele de xxxxx, cu numerele

cadastrale xxxxx și respectiv xxxxx. După formarea bunului imobil prin divizare,

a fost format un bun imobil separat - teren pentru construcții cu suprafața de xxxxx

ha și construcțiile cu suprafețele de xxxxx, cu numărul cadastral xxxxx și xxxxx

m2, cu numărul cadastral xxxxx, indicate în Planul cadastral (geometric) elaborat

la 28 martie 2011.

art. 317, art. 329. alin. (1), art. 374, alin. (1) din Codul civil, art. 2, 13, 19 din Legea

nr. 163 din 9 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, art.

22 alin. (1) din Legea nr. 721 din 2 februarie 1996 privind calitatea în construcții,

pct. 3, pct. 38 alin. (1) din Regulamentul de recepție a construcțiilor și instalațiilor

aferente, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.285 din 23 mai 1996.

imobilului întocmit la 14 martie 2011, pe terenul cu numărul cadastral xxxxx la

momentul efectuării inventarierii au fost identificate două construcții - construcția

de bază cu suprafața de xxxxx , cu numărul cadastral xxxxx și construcția depozit

cu suprafața de xxxxx, cu numărul cadastral xxxxx. Construcția cu numărul

cadastral xxxxx a fost edificată înainte de obținerea documentelor de urbanism,

deci a fost construită neautorizat. Certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 22

din 27 decembrie 2010 și Autorizația pentru construire nr. 09 din 21 martie 2011

au fost eliberate de către emitent pe construcția deja existentă, deci, în opinia

reclamanților, sunt eliberate contrar legii. Astfel, procesul-verbal de recepție finală

nr. 4 din 28 februarie 2019 a fost întocmit de către comisia de recepție în lipsa unui

proces-verbal la terminarea lucrărilor, deci a fost încălcată consecutivitatea

etapelor de recepție a construcției. Construcția cu numărul cadastral xxxxx

conform autorizației de construire nr. 09 din 21 martie 2011 este o anexă la

frigiderul pentru legume și fructe, are perete lateral comun cu construcția xxxxx,

prin urmare nu este o construcție separată și nu poate fi exploatată independent de

construcția de bază, iar un raport de expertiză că aceasta ar putea fi exploatată ca

bun separat nu există. Construcția cu numărul cadastral xxxxx este edificată pe

terenul ce aparține cu drept de proprietate lui Serghei Ionaș și Ghenadie Ionaș, iar

4

un contract de superficie sau arendă asupra terenului nu există, prin urmare comisia

de recepție nu putea să recepționeze construcția pe numele lui Nicolae Bortă.

Bortă, Filip Borta, Eugenia Borta și Gospodăria Țărănească „Bortă Condrat

Nicolae”, avocatul Victor Dodon a depus cerere de concretizare a pretențiilor din

acțiune și de completare a temeiurilor acțiunii, prin care a solicitat constatarea

calității de proprietar de bună-credință a lui Nicolae Bortă și a Gospodăriei

Țărănești „Bortă Condrat Nicolae” la construcția depozitului frigorific pentru

legume și fructe, cu suprafața xxxxx, cu numărul cadastral xxxxx, amplasat în

extravilanul xxxxx, pe terenul cu numărul cadastral xxxxx; recunoașterea dreptului

de proprietate în devălmășie asupra acestui imobil, cu atribuirea lui Serghei Ionaș

și Ghenadie Ionaș, proprietari ai terenului cu numărul cadastral xxxxx, în

proprietate depozitul frigorific pentru legume și fructe, cu suprafața de xxxxx, cu

numărul cadastral xxxxx, cu încasarea de la ultimii în folosul lui Nicolae Bortă și

Gospodăriei Țărănești „Bortă Condrat Nicolae” a prețului de piață a acestui imobil

în mărime de 1 049 831 de lei.

suprafața de xxxxx a fost construit de Nicolae Bortă din contul mijloacelor sale

proprii și pe munca sa proprie, dispunând de Certificat de urbanism nr.22 din 27

decembrie 2010 și Autorizația de construcție nr. 09 din 21 martie 2011, eliberate

de Organele competente pe numele lui Nicolae Bortă.

Bortă, cât și Gospodăria Țărănească „Bortă Condrat Nicolae” se folosesc de acest

imobil, cu bună-credință ca proprietate ce le aparține, folosindu-l spre destinația

menită, depozit frigorific pentru păstrarea fructelor și legumelor. A mai indicat că,

depozitul poate fi cedat doar pentru o dreaptă și prealabilă despăgubire, în alt mod,

ar constitui pentru pârâți o îmbogățire fără justă cauză, care ar duce la privarea

ilegală a acestora, de acest imobil ce le aparține, or, în condițiile legii proprietatea

este perpetuă și inviolabilă.

a acestui imobil este de 1 049 831 de lei și care cuprinde în sine totalitatea

cheltuielilor necesare pentru crearea lui în starea curentă, fapt menționat în pct. 21

al Raportului de expertiză.

avea loc numai prin împărțire, prin atribuirea întregului depozit pârâților Serghei

Ionaș și Ghenadie Ionaș, în schimbul unei sulte pe care aceștia urmează să o achite

lui Nicolae Bortă și Gospodăriei Țărănești „Bortă Condrat Nicolae”, reieșind din

prețul de piață a depozitului și care constituie suma de 1 049 831 de lei.

5

reprezentați de avocatul Victor Dodon au depus cerere privind renunțarea parțială

la acțiune și încetarea procesului, în privința pretenției de declararea a nulității

contractului de vânzare-cumpărare nr. 1506 din 12 februarie 2014 încheiat între

Nicolae Bortă și Filip Borta, în calitate de „vânzători” și Serghei Ionaș, Ghenadie

Ionaș și Alexei Borta în calitate de „cumpărători” și a contractului de vânzare-

cumpărare nr. 2590 din 27 februarie 2017 încheiat între Alexei Borta și Maria

Borta în calitate de „vânzători” și Serghei Ionaș, Ana Ionaș în calitate de

„cumpărători”.

Ialoveni a fost admis renunțul parțial al reclamanților Nicolae Bortă, Galina Bortă,

Filip Borta și Eugenia Borta la acțiune. Procesul civil în partea pretențiilor privind

declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare nr. 1506 din 12 februarie

2014 încheiat între Nicolae Bortă și Filip Borta „vânzători” și Serghei Ionaș,

Ghenadie Ionaș și Alexei Borta „cumpărători” și declararea nulității contractului

de vânzare - cumpărare nr. 2590 din 27 februarie 2017 încheiat între Alexei Borta

și Maria Borta „vânzători” și Sergehi Ionaș, Ana Ionaș „cumpărători” a fost încetat,

cu mențiunea că nu se admite o nouă adresare în judecată a reclamanților Nicolae

Bortă, Galina Bortă, Filip Borta și Eugenia Borta către același pârât, cu privire la

același obiect și pe aceleași temeiuri.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

corectată prin încheierea din aceeași dată, a fost admisă integral acțiunea inițială și

s-a respins ca neîntemeiată cererea reconvențională.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

avocatul Ilie Gîlca au declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând

casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii inițiale și de

admitere integrală a acțiunii reconvenționale.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Serghei Ionaș și Ghenadie Ionaș, reprezentați de avocatul Ilie

Gîlca, s-a casat integral hotărârea din 4 martie 2021 a Judecătoriei Hâncești, sediul

Ialoveni și s-a emis o hotărâre nouă, prin care: s-a respins integral ca neîntemeiată

cererea de chemare în judecată și s-a admis parțial cererea reconvențională depusă

de Serghei Ionaș și Ghenadie Ionaș împotriva lui Nicolae Bortă și lui Filip Borta

6

cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra materialelor de

construcție, anularea procesului-verbal de recepție finală și evacuarea forțată din

bunul imobil. S-a constatat nulitatea absolută a procesului-verbal de recepție finală

nr. 4 din 28 februarie 2019, întocmit pe numele lui Nicolae Bortă. S-a evacuat

Nicolae Bortă și Filip Borta împreună cu membrii familiei și bunurile acestora din

construcția accesorie cu suprafața de xxxxx, cu suprafața de xxxxx, pentru

construcții, situat în raionul xxxxx. S-a încasat de la Nicolae Bortă, Galina Bortă,

Filip Borta, Eugenia Borta și Gospodăria Țărănească ,,Bortă Condrat Nicolae”, în

mod solidar, cheltuielile de judecată suportate în instanța de fond și de apel în sumă

totală de 21 900 de lei. În rest cererea reconvențională s-a respins ca neîntemeiată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE RECURS

admis recursul declarat de Gospodăria Țărănească ,,Bortă Condrat Nicolae”,

Nicolae Bortă, Ghenadie Bortă, Filip Borta și Eugenia Borta, reprezentați de

avocatul Victor Dodon, s-a casat decizia din 22 februarie 2022 a Curții de Apel

Chișinău și s-a trimis cauza spre rejudecare în instanța apel, la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL LA REJUDECARE

apelul declarat de Serghei Ionaș și Ghenadie Ionaș, reprezentați de avocatul Ilie

Gîlca, s-a casat hotărârea din 4 martie 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni

și s-a emis o nouă hotărâre, prin care: s-a respins integral ca neîntemeiată cererea

de chemare în judecată depusă de Nicolae Bortă, Galina Bortă, Filip Bortă,

Eugenia Bortă, Gospodăria Țărănească „Bortă Condra Nicolae” și s-a admis parțial

cererea reconvențională depusă Serghei Ionaș și Ghenadie Ionaș. S-a constatat

nulitatea absolută a procesului-verbal de recepție finală nr. 4 din 28 februarie 2019

întocmit pe numele lui Bortă Nicolae pentru recepționarea construcției cu numărul

cadastral xxxxx. S-a evacuat Nicolae Bortă și Filip Bortă împreună cu membrii

familiei și bunurile acestora din construcția accesorie cu suprafața de xxxxx situată

pe terenul cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de xxxxx ha pentru construcții,

situat în raionul xxxxx. S-a încasat de la Nicolae Bortă, Galina Bortă, Filip Borta,

Eugenia Bortă, Gospodăria Țărănească „Bortă Condrat Nicolae”, în mod solidar

cheltuielile de judecată suportate în instanța de fond și de apel în sumă totală de

21 900 de lei. În rest, cererea reconvențională s-a respins ca neîntemeiată. S-a

anulat măsurile de asigurare a acțiunii aplicate prin încheierea din 14 iunie 2017 a

Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni.

apelanții/pârâții Ghenadie Ionaș, Tatiana Ionaș, Serghei Ionaș, Ana Ionaș și Alexei

7

Bortă, au devenit proprietari ai terenului destinat pentru construcție cu suprafața

de xxxxx, cu numărul cadastral xxxxx, în temeiul contractului de vânzare-

cumpărare nr. 1506 din 12 februarie 2014 și în temeiul contractului de vânzare-

cumpărare nr. 2590 din 27 februarie 2017, la data înstrăinării construcția cu

numărul cadastral xxxxx existentă, nu a fost atribuită unui alt regim de proprietate

(bun viitor, înregistrarea unui grad de finalizare a construcției, notare în favoarea

intimaților) condiții în care reținerea accesiunii imobiliare artificiale este

neîntemeiată speței și nu poate constitui temei de recunoaștere a dreptului de

proprietate în acest sens.

vizează construcția cu numărul cadastral xxxxx, care este un bun imobil în raport

cu care nu a fost intabulat un drept din partea intimaților. Regimul juridic al

construcției cu numărul cadastral xxxxx este cel a unei construcții neautorizate, or,

potrivit autorizației de construire eliberate lui Nicolae Bortă la 21 martie 2011,

termenul de începere a lucrărilor de construire a Anexei la frigider pentru legume

și fructe a fost stabilit de 6 luni de la data eliberării acesteia, durata lucrărilor

neputând depăși 24 de luni din momentul începerii lor. Prin urmare, reieșind din

faptul că la data eliberării autorizației de construire Anexa la frigider pentru

legume și fructe (construcția accesorie (depozit), cu suprafața de xxxxx) exista,

autorizația de construire poate fi considerată valabilă pentru toată durata executării

lucrărilor, neputând însă depăși data de 21 martie 2013, durata executării lucrărilor

nefiind prelungită.

suprafața de xxxxx existentă la data înstrăinării bunului nu a constituit obiectul

contractului de încetare a proprietății comune nr. 3213 din 6 aprilie 2011, or, în

proprietatea lui Filip Borta și Nicolae Bortă a trecut din imobilul situat în raionul

Ialoveni, satul Costești, extravilan, cu numărul cadastral xxxxx, ce constă numai

din teren destinat pentru construcție cu suprafața de xxxxx ha și construcția

agricolă, agroindustrială, cu suprafața la sol de xxxxx m2 cu numărul cadastral

xxxxx. Respectiv, raportând lipsa existenței unui drept înregistrat în Registrul

Bunurilor Imobile asupra construcției accesorie (depozit), cu suprafața de xxxxx

m2 cu numărul cadastral convențional xxxxx precum și a faptului că după

edificarea depozitului și până la încheierea contractelor de vânzare-cumpărare nr.

1506 din 12 februarie 2014 și nr. 2590 din 27 februarie 2017, Nicolae Bortă și

Gospodăria Țărănească ,,Bortă Condrat Nicolae”, nu au finalizat recepția finală a

acestuia, instanța de apel a reținut lipsa unui regim de proprietate comună

devălmașă ce ar aparține intimaților/reclamanți.

de apel a notat că, extrasul din Registrul Bunurilor Imobile confirmă faptul că,

proprietari a terenului destinat pentru construcție cu suprafața de xxxxx ha, cu

8

numărul cadastral xxxxx și construcției cu suprafața la sol de xxxxx cu numărul

cadastral xxxxx, situate în raionul xxxxx, extravilan, sunt Ghenadie Ionaș și

Tatiana Ionaș asupra 1/3 cotă-parte din acesta, în temeiul contractului de vânzare-

cumpărare nr. 1506 din data de 12 februarie 2014, drept înregistrat la 12 februarie

2014 și asupra 1/6 cotă-parte din acesta, în temeiul contractului de vânzare-

cumpărare nr. 2590 din data de 27 februarie 2017, drept înregistrat la 28 februarie

2017 și Serghei Ionaș și Ana Ionaș, la fel, asupra 1/3 cotă parte din acesta, în

temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. 1506 din 12 februarie 2014, drept

înregistrat la data de 12 februarie 2014 și asupra 1/6 cotă-parte din acesta, în

temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. 2590 din 27 februarie 2017, drept

înregistrat la 28 februarie 2017.

bunurilor imobile se dobândește din momentul înscrierii în registrul bunurilor

imobile, prin care se asigură recunoașterea dreptului de proprietate și a altor

drepturi patrimoniale asupra bunurilor imobile, precum și ocrotirea de către stat a

acestor drepturi. În consecință, drepturile reale asupra bunurilor reale vor fi

opozabile terților doar dacă au fost înregistrate în registrul bunurilor imobile.

a unui constructor prin prisma temeiul invocat de accesiune imobiliară, actele

administrative indicate în acțiune cu privire la inițierea construcției și anume

certificatul de urbanism din 27 decembrie 2010, autorizația de construcție din 21

martie 2011, proiectul de execuție din 2011, contractele de credit bancar, gaj și

fidejusiune – nu pot fi reținute în sensul indicat, ori la data înstrăinării în temeiul

contractului de vânzare-cumpărare nr. 1506 din 12 februarie 2014, drept înregistrat

la 12 februarie 2014 și asupra 1/6 cotă-parte din acesta, în temeiul contractului de

vânzare-cumpărare nr. 2590 din 27 februarie 2017, drept înregistrat la data de 28

februarie 2017, construcția cu numărul cadastral xxxxx deși a existat în natură

bunul careva grevări sau sarcini nu au fost atribuite în favoarea intimaților.

(2), coroborat cu art. 404 alin. (2) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543

din 25 februarie 1998, cerințele reclamanților/intimați sunt contradictorii

circumstanțelor de fapt, or, construcția litigioasă a căreia se solicită constatarea

calității de bună-credință, reprezintă obiect al înregistrării de stat după proprietarii

Serghei Ionaș și Ghenadie Ionaș, nefiind supusă înregistrării de stat de către părțile

adverse, conform rigorilor legale la momentul încheierii contractului de vânzare-

cumpărare. Drept urmare, instanța de apel a apreciat critic cerințele

reclamanților/intimați privind atribuirea bunului imobil în proprietate cu încasarea

sultei, în sensul în care, s-a stabilit lipsa temeiului juridic de recunoaștere a

dreptului de proprietate a intimaților/reclamanți asupra bunului imobil litigios,

reținându-se netemeinicia pretenției date, or, aceasta din urmă reprezentând în sine

9

cerință care derivă din pretenția inițială, și ar prezuma deposedarea sau anularea

dreptului de proprietate a lui Serghei Ionaș și Ghenadie Ionaș care sunt proprietarii

bunului imobil, prin efectul legii.

dreptului de proprietate în privința apelanților Serghei Ionaș și Ghenadie Ionaș

asupra materialelor de construcție din care a fost construită construcția auxiliară

(depozit), cu suprafața de xxxxx, instanța de apel a conchis că este una

neîntemeiată și bazată pe un temei de dobândire a dreptului în afara unor

circumstanțe de drept care să ateste un asemenea temei, totodată prin admiterea

unei asemenea solicitări, instanța a reținut că ar substitui competența

administrativă cu privire la recepționarea construcțiilor în condițiile operate de

lege.

împreună cu membrii familiei și bunurile acestora din construcția accesorie cu

suprafața de xxxxx, situată pe terenul cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de

xxxxx ha pentru construcții, situat în raionul xxxxx, instanța de apel a notat, că

drept consecință a stabilirii faptului netemeinicii solicitării formulate de către

Nicolae Bortă, Galina Bortă, Filip Bortă, Eugenia Bortă, Gospodăria Țărănească

„Bortă Condra Nicolae” privind recunoașterea proprietății în temeiul accesiunii

imobiliare artificiale precum și existența unei proprietăți devălmașe, instanța

urmează a admite solicitarea de evacuare a lui Nicolae Bortă și Filip Bortă

împreună cu membrii familiei și bunurile acestora din construcția accesorie cu

suprafața de xxxxx, situată pe terenul cu numărul cadastra xxxxx, cu suprafața de

xxxxx ha pentru construcții, situat în raionul xxxxx în condițiile în care dreptul de

proprietate asupra terenului aparține apelanților.

cu referire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra materialelor de

construcție din care a fost construită construcția auxiliară (depozit), cu suprafața

de xxxxx nu vine în contradicție cu cerința de evacuare a intimaților și a bunurilor

acestora, or, Serghei Ionaș și Ghenadie Ionaș fiind proprietari la etapa dată asupra

terenului cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de xxxxx ha pentru construcții

sunt în drept de a solicita în lumina prevederilor art. 374 alin. (1) din Codul civil

revendicarea bunurilor aflate în posesiunea nelegitimă a intimaților. Astfel, prin

prisma art. 315, 374 din Codul civil, reținând, la caz, că dreptul de proprietate se

extinde și asupra tot ce se unește bunul, apelanții Serghei Ionaș și Ghenadie Ionaș

sunt în drept de a cere evacuarea intimaților, care le creează impedimente în

exercitarea dreptului de posesiune, de folosință și dispoziție asupra terenului cu

numărul cadastral xxxxx.

10

cumpărare nr. 1506, vânzătorii Bortă Filip și Bortă Nicolae au declarat că, imobilul

se vinde liber de orice sarcini și au garantat împotriva oricărei evicțiuni totale sau

parțiale, precum și renunță la dreptul de răscumpărare a imobilului. Acestea fiind

reținute, instanța de apel a apreciat critic poziția intimaților Filip Borta și Nicolae

Bortă, precum că, construcția auxiliară (depozit), cu suprafața de xxxxx nu a fost

vândută în condițiile descrise supra, concomitent cu terenul, or, aceștia nu au

prezentat nici o probă ce ar fi confirmat că au fost în imposibilitatea înregistrării

dreptului de proprietate asupra depozitului în modul prevăzut de lege la momentul

încheierii contractului de vânzare cumpărare nr. 1506 din 12 februarie 2014, mai

mult că, valabilitatea autorizației de construire a Anexei la frigider pentru legume

și fructe (construcția accesorie (depozit), cu suprafața de xxxxx) a expirat la 21

martie 2013, înaintea încheierii contractului.

apelanților/reclamanți din acțiunea reconvențională privind constatarea nulității

absolute a procesului-verbal de recepție finală nr. 4 din 28 februarie 2019. Or, prin

prisma normelor de drept – art. 216 alin. (1), 217 alin. (1), 220 alin. (1) din Codul

civil (în vigoare la data stingerii situației juridice), pct. 431-434din Regulamentul

de recepție a construcțiilor și instalațiilor aferente aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 285 din 23 mai 1996. raportate la circumstanțele de fapt ale cauzei,

o condiție esențială a valabilității procesului-verbal de recepție finală nr. 4 din 28

februarie 2019 reprezintă respectarea tuturor condițiilor stipulate în actele

normative privind recepția lucrărilor de construcție și a instalațiilor aferente

acestora, iar, nerespectarea acestor norme duc inevitabil la declararea nulă a

actului.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Bortă, Gospodăria Țărănească „Bortă Condra Nicolae”, reprezentați de avocatul

Victor Dodon au depus recurs împotriva deciziei din 10 noiembrie 2022 a Curții

de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

cu menținerea hotărârii instanței de fond și compensarea cheltuielilor de judecată

(taxa de stat la depunerea recursului), or, cu remiterea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel.

expuse anterior, recurenții au indicat că consideră decizia instanței de apel

neîntemeiată și ilegală, drept temei de anulare invocând prevederile art. 432 alin.

(1), alin. (2) lit. a), c) din Codul de procedură civilă – încălcarea esențială, aplicarea

eronată a normelor de drept material; nu a fost aplicată legea care trebuia să fie

11

aplicată; s-a interpretat eronat legea; alin. (4) lit. d) instanța a soluționat problema

unor persoane care nu au fost implicate în proces.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție):

„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursurilor”.

„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).”

septembrie 2023):

„Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.”

septembrie 2023):

„Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul

în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o

lege care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia

dreptului.”

septembrie 2023):

„Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate

regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema

drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-

verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale.”

septembrie 2023):

12

„Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare

a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

(1) din Codul de procedură civilă sus-citat, instanța de recurs reține că Curtea de

Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 10 noiembrie 2022 și a expediat-o

participanților la proces prin intermediul oficiului poștal la 22 decembrie 2022.

Date privind recepționarea acesteia, la materialele cauzei lipsesc. Prin urmare,

recursul declarat la 24 ianuarie 2023 a fost depus în termen.

Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost

operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 1

septembrie 2023.

existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de procedură

civilă, în vigoare la momentul depunerii recursului, la caz, 24 ianuarie 2023.

Eugenia Bortă, Gospodăria Țărănească „Bortă Condra Nicolae”, reprezentați de

avocatul Victor Dodon rezultă că drept temei de declarare a recursului s-a invocat

prevederile art. 432 alin. (1), alin. (2) lit. a), c) din Codul de procedură civilă, în

redacția legii în vigoare până la 1 septembrie 2023. Din conținutul recursului

rezultă că recurenții invocă încălcarea normelor de drept material, interpretarea

eronată, soluționarea problemei unor persoane care nu au fost implicate în proces,

erori comise ce au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului în special a dreptului la un proces echitabil.

recurenților cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Chișinău și nu relevă

interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau

procedural, prin urmare nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

depus de Nicolae Bortă, Galina Bortă, Filip Bortă, Eugenia Bortă, Gospodăria

Țărănească „Bortă Condra Nicolae”, reprezentați de avocatul Victor Dodon,

conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse anterior care au fost

analizate de către instanța de apel, fiind apreciate în mod corespunzător.

13

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare

a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste

critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor.

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

atestă că recursul declarat de către Nicolae Bortă, Galina Bortă, Filip Bortă,

Eugenia Bortă, Gospodăria Țărănească „Bortă Condra Nicolae”, reprezentanți de

avocatul Victor Dodon, nu se încadrează în temeiurile de drept pentru declararea

recursului prevăzute la art.432 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, în

vigoare până la 1 septembrie 2023. Or, verificând legalitatea și temeinicia deciziei

contestate prin prisma argumentelor recursului, nu s-a stabilit că soluția instanței

de apel este contrară legii sau cu interpretarea eronată a legii. Contrar, decizia a

fost emisă cu respectarea prevederilor legale, bazată pe o cercetare

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din

dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-

a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care

14

conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe

pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de către Nicolae Bortă, Galina

Bortă, Filip Bortă, Eugenia Bortă, Gospodăria Țărănească „Bortă Condra

Nicolae”, reprezentați de avocatul Victor Dodon, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare

la data depunerii recursului și drept urmare, este inadmisibil.

art.440 alin.(1), (2) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibil recursul declarat de Nicolae Bortă, Galina Bortă, Filip

Bortă, Eugenia Bortă, Gospodăria Țărănească „Bortă Condra Nicolae”,

reprezentați de avocatul Victor Dodon, împotriva deciziei din 10 noiembrie 2022

a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

15