2ra-208/23 — revocarea contractului de doantie, restituirea bunurilor si incasarea prejudiciului moral si material

2ra-208/23 — revocarea contractului de doantie, restituirea bunurilor si incasarea prejudiciului moral si material (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-208/2023

2-19000626-01-2ra-06022023

Prima instanță: Judecătoria Cimișlia, sediul Central (V. Potlog)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (G. Colev, A. Curdov, Ș. Starciuc)

Î N C H E I E R E

02 august 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

judecători Aliona Miron

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului declarat de Pleșca Constantin, reprezentat

de avocatul Stănescu Valeriu,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Pleșca

Constantin împotriva Mariei Ciobanu cu privire la revocare contractului de donație,

restituirea bunurilor, repararea prejudiciului material și moral

împotriva deciziei din 04 octombrie 2022 a Curții de Apel Comrat,

c o n s t a t ă :

La 12 februarie 2019, avocatul Valeriu Stănescu acționând în interesele lui

Pleșca Constantin a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Mariei Ciobanu

cu privire la revocarea contractului de donație, restituirea bunurilor, încasarea

prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată s-a invocat că, Pleșca Constantin

fiind celibatar la data de 21 iulie 2000, a procurat bunuri imobile amplasate în sat.

Hîrtop, r-nul Cimișlia, compuse din: teren pentru construcții nr. cadastral XXXX cu

suprafața de 0,1487 ha, la prețul de 1 801 de lei; casă de locuit individuală nr. cadastral

XXXXXX, cu suprafața de 140,6 m.p., la prețul de 32 204 de lei și construcție

accesorie nr. cadastral XXXXXX, cu suprafața de 39,3 m.p., la prețul de 6 228 de lei.

A relatat că, în anul 2006 Pleșca Constantin a înregistrat căsătoria cu Ciobanu

Maria. După înregistrarea căsătoriei Ciobanu Maria a păstrat familia Ciobanu. În

perioada anilor 1999 - 2010 Pleșca Constantin s-a aflat la muncă în Portugalia. Din

anul 2011 până la depunerea acțiunii în judecată, Pleșca Constantin s-a aflat la muncă

în Germania. La data de 03 octombrie 2016 a venit în vacanță acasă din Germania. Pe

la începutul lunii decembrie 2016 Ciobanu Maria i-a comunicat lui Pleșca Constantin

că aceasta dorește să plece peste hotarele țării la muncă și anume în Republica Italiană.

Iar, dacă Pleșca Constantin ține la familie și dorește să păstreze familia, urma să

înregistreze bunurile imobile din sat. Hîrtop pe numele Mariei Ciobanu, ceea ce

Pleșca Constantin a și făcut, deoarece pentru el familia era un lucru sfânt.

A indicat că la 12 decembrie 2016 Pleșca Constantin în calitate de donator și

1

Ciobanu Maria în calitate de donatar, au semnat contractul de donație cu nr. 8371, în

sensul art. 827 Cod civil, asupra bunurilor imobile amplasate în sat. Hârtop, r-nul

Cimișlia. Ulterior, la 26 decembrie 2016 Ciobanu Maria a plecat la muncă în

Republica Italiană. În luna august 2018 Ciobanu Maria a venit în vacanță în R.

Moldova și la data de 24 august 2018 a sustras o parte din bunuri, fapt confirmat prin

înscrierea video efectuată de fiul Pleșca Octavian și procesul-verbal de cercetare la

fata locului din 12 noiembrie 2018, întocmit de colaboratorii IP Cimișlia.

A notat că, la data de 10 noiembrie 2018, Pleșca Constantin a sosit acasă din

Germania și a constatat că în casă sunt deteriorate o bună parte din bunuri. Astfel, la

data de 12 noiembrie 2018, a sesizat poliția, care a înregistrat informația și în aceeași

zi a efectuat cercetarea la fața locului, întocmind planșa fotografică cu imaginile

bunurilor deteriorate. De asemenea, la data de 18 noiembrie 2018, Pleșca Constantin

a constatat că, salonul automobilul de model PASSAT, n/î CLAG 032 în spate era

deteriorat, și anume covorul și izolarea fonică.

A menționat reclamantul că, acțiunile ilicite ale Mariei Ciobanu, i-au

dezechilibrat starea emoțională, l-au făcut ușor iritabil și foarte sensibil la tot ce e

legat de psihicul său. Periodic acuză dureri de cap, reacții psihic emoționale sub formă

de neliniște, neîncredere în forțele proprii, nesiguranță, reactivitate afectivă care

perturbă calmul, are permanent o stare de disconfort sufletesc, este mereu cu psihicul

încordat la maximum. Nu poate lucra în regim normal ca mai înainte, fapt ce îl

deranjează foarte mult.

În cadrul examinării cauzei au fost depuse mai multe cereri de concretizare și în

final avocatul Valeriu Stănescu acționând în interesele lui Pleșca Constantin a solicitat

revocarea contractului de donație nr. 8371 din 12 decembrie 2016 încheiat între Pleșca

Constantin și Ciobanu Maria, restituirea bunurilor primite prin contractul de donație

nr. 8371 din 12 decembrie 2016 în sumă de 38 412 de lei și anume: teren pentru

construcții, suprafața de 0,1487 ha, nr. cadastral XXXXla prețul de 1 801 de lei; casa

de locuit individuală, suprafața de 140,6 m.p., nr. cadastral XXXXX, la prețul de 32

204 de lei; construcție accesorie cu suprafața de 39,3 m.p., nr. cadastral XXXXX, la

prețul de 6 208 de lei, încasarea prejudiciului material în sumă de 13 468,73 de lei, a

prejudiciului moral în suma de 15 000 de lei, a taxei de stat în sumă de 1 931,98 de

lei, cheltuieli de asistență juridică în sumă de 5 000 de lei și cheltuieli pentru

efectuarea expertizei în sumă de 1 500 de lei.

Prin hotărârea din 12 noiembrie 2020 a judecătoriei Cimișlia, sediul Central,

cererea de chemare în judecată înaintată de avocatul Stănescu Valeriu în interesele

lui Pleșca Constantin, a fost admisă parțial.

S-a revocat contractul de donație cu nr. 8371 încheiat la data de 12 decembrie

2016 între donatorul Pleșca Constantin și donatarul Ciobanu Maria asupra

următoarelor bunuri: - teren pentru construcție cu suprafața de 0.1487 ha, nr. cadastral

XXXXX, casa de locuit cu suprafața de 140, 6 m.p. cu nr cadastral XXXXXX situat

în sat. Hîrtop, r-nul Cimișlia.

S-a încasat de la Ciobanu Maria în beneficiul lui Pleșca Constantin prejudiciul

moral în sumă de 3 000 de lei.

S-a încasat de la Ciobanu Maria în beneficiul lui Pleșca Constantin cheltuielile

de judecată în sumă 1 931,98 de lei și cheltuieli pentru asistența juridică suma de 5

000 de lei.

În rest, cerințele lui Pleșca Constantin au fost respinse, ca fiind neîntemeiate

2

(f.d.179, vol.1).

La 12 noiembrie 2020, avocatul Aramă Zinaida în interesele Mariei Ciobanu a

depus cerere de apel împotriva hotărârii judecătoriei Cimișlia sediul Central din 12

noiembrie 2020, solicitând casarea integrală a hotărârii instanței de fond, cu emiterea

unei noi hotărâri potrivit regulilor stabilite de prima instanță, prin care pretențiile

reclamantului să fie respinse integral.

Prin decizia din 21 octombrie 2021 a Curții de Apel Comrat, cererea de apel

declarată de avocatul Aramă Zinaida în interesele Mariei Ciobanu, a fost respinsă ca

neîntemeiată și a fost menținută hotărârea instanței de fond (f.d.37, 38-45, vol 2).

Prin decizia din 01 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul

declarat de către Ciobanu Maria, casată integral decizia din 21 octombrie 2021 a

Curții de Apel Comrat, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Comrat,

în alt complet de judecată (f.d. 90-95, vol 2).

Prin decizia din 04 octombrie 2022 a Curții de Apel Comrat, a fost admisă

cererea de apel depusă de avocatul Aramă Zinaida în interesele Mariei Ciobanu,

casată parțial hotărârea din 12 noiembrie 2020 a judecătoriei Cimișlia, sediul Central,

în partea admiterii acțiunii și încasării cheltuielilor de judecată și pronunțată o

hotărâre nouă prin care.

S-a respins cererea de chemare în judecată cu privire la revocarea contractului

de donație nr. 8371 din 12 decembrie 2016 și încasarea prejudiciului moral.

În rest dispozițiile hotărârii instanței de fond se menținute.

S-a încasat de la Pleșca Constantin în beneficiul Mariei Ciobanu cheltuielile

judiciare legate de asistență juridică în sumă de 3 000 de lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, donația poate fi revocată

dacă donatarul a atentat la viața donatorului sau a unei rude apropiate a acestuia, dacă

se face vinovat de o altă faptă ilicită față de donator sau față de o rudă apropiată a

acestuia, situații care atestă o ingratitudine gravă, sau dacă refuză fără motive

întemeiate să acorde donatorului întreținerea datorată. Dacă donația este revocată, se

poate cere restituirea bunului donat. Revocarea donației poate fi făcută doar în

decursul unui an din momentul în care cel îndreptățit să revoce a luat cunoștință de

motivul de revocare.

A menționat că, conform încheierii IP Cimișlia din 15 noiembrie 2018 pe

rezultatul controlului petiției nr. 3573 din 12 noiembrie 2018, organele de politie,

verificând informația, în baza petiției nominalizate, au stabilit că din spusele cet.

Pleșca Constantin, când acesta a revenit acasă de peste hotarele țării a depistat că de

la domiciliu lipsește un monitor de la calculator și un televizor, fiind distrusă tapeta

de pe pereți, vesela, oglinda și teracota, iar semne de pătrundere forțată în domiciliu

nu au fost și cheile de la domiciliu se aflau la soția acestuia, Ciobanu Maria.

A reținut că instanța de fond în motivarea soluției sale de admitere parțială a

acțiunii, a constatat cu certitudine faptul că Ciobanu Maria în perioada 21 august

2018-30 august 2018 a comis acțiuni ilicite față de reclamant, deteriorând bunurile

ce-i aparțin reclamantului din casa de locuit din sat. Hîrtop.

Curtea de apel Comrat consideră eronată această concluzie, or, din probele

anexate la materialele cauzei civile se atestă contrariul. Potrivit certificatului eliberat

de IP Agenția Servicii Publice, Serviciul cadastral teritorial Cimișlia, proprietar al

bunului imobil cu nr. cadastral XXXXXXX, cu cota parte 1.0, este Ciobanu Maria

Mihail, în temeiul contractului de donație nr. 8371 din 12 decembrie 2016. Conform

3

art. 22 alin. (1) din Codul familiei bunurile care au aparținut fiecăruia dintre soți pînă

la încheierea căsătoriei și bunurile primite în dar, obținute prin moștenire sau în baza

altor convenții gratuite de către unul dintre soți în timpul căsătoriei, sînt proprietate

personală a fiecăruia dintre soți.

Astfel, în sensul legii menționate și a probelor cercetate, instanța de apel a stabilit

că constatările privind deteriorare bunurilor din domiciliul lui Pleșca Constantin, sunt

eronate, or bunul imobil menționat, nu-i aparține lui Pleșca Constantin, prin urmare

toate constatările stabilite a fi produse în acel domiciliu, nu atentează în nici un mod

la viața și proprietățile reclamantului. Referitor la proba privind comiterea

contravenției de către Ciobanu Maria prevăzută de art. 104 Cod contravențional, pe

acțiuni de deteriorare a automobilului ce aparține lui Pleșca Constantin, un act de

stabilire a vinovăției acesteia și de sancționare a acesteia conform prevederilor legale,

la materialele cauzei, nu a fost prezentat.

Cu referire la încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 3 000 de lei, instanța

de apel a indicat că la materialele cauzei este anexat bonul de plată seria DAA nr.

21728599 din 01 septembrie 2021, în sumă de 3 000 de lei, achitat de către Ciobanu

Maria pentru serviciile avocațiale prestate de avocatul Aramă Zinaida.

La 23 ianuarie 2023, Pleșca Constantin, reprezentat de avocatul Stănescu

Valeriu, a declarat recurs împotriva deciziei din 04 octombrie 2022 a Curții de Apel

Comrat, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel,

cu menținerea în vigoare a hotărârii instanței de fond (vol. II, f.d. 148-152). Totodată

a mai solicitat și examinarea cauzei cu citarea și participarea părților în ședință

publică.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel a interpretat în mod eronat

legea, normele dreptului procedural și normele dreptului material prevăzute la art. 835

din Codul civil (în vigoare de până la 01 martie 2019).

A mai invocat recurentul că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie

aplicată, aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată și erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului garantate de CEDO.

A mai relatat că concluziile instanței de judecată sunt incorecte și instanța s-a

abținut de a da un răspuns explicit la cele mai importante întrebări.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a decis respingerea cererii

înaintate de Pleșca Constantin, reprezentat de avocatul Stănescu Valeriu și

examinarea cererii de recurs fără participarea părților la proces, fiind inoportună

invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate

cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează

că Curtea de Apel Comrat a emis dispozitivul deciziei la 04 octombrie 2022.

La 08 decembrie 2022, Curtea de Apel Comrat, a expediat, în adresa

participanților la proces decizia motivată (f.d. 140, vol.2).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, recursul

depus de Pleșca Constantin, reprezentat de avocatul Stănescu Valeriu, la data de 23

ianuarie 2023, se consideră depus în termenul stabilit de lege.

4

La 07 februarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

copia cererii de recurs, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce

se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d. 156

vol.2).

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Examinând temeiurile recursului Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține că, examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că

argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de

norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate or,

motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra

căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit

regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă,

instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond

și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de

recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei

(MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură

în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, p. 85).

5

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v. Norway,

hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 §

1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Pleșca Constantin,

reprezentat de avocatul Stănescu Valeriu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și drept urmare, este

inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Pleșca Constantin, reprezentat de

avocatul Stănescu Valeriu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecător Tamara Chișca-Doneva

judecători Aliona Miron

Ion Malanciuc

6