DECIZIE A SEGUNDEI DECIZIE A Curții Europene a Drepturilor Omului (A secțiunea II), care așeză la 19 mai 2022 în calitate de comitet compus din: Jovan Ilievski, președinte, Gilberto Felici, Diana Sârcu, judecători și Viktoriya Maradudina, grefierul adjunct al secțiunii interioare, având în vedere cererea depusă la 18 august 2015, Având în vedere declarația depusă de Guvernul contestat care solicită Curții să elimine cererea din lista cazurilor, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDIU Detaliile reclamantului sunt prezentate în tabelul anexat. Reclamantul a fost reprezentat de D. Vujošević, un avocat practicant în Gornji Milanovac. Plângerile reclamantului în temeiul articolelor 6 § 1 și 8 din Convenție privind durata procedurilor civile și dreptul la respectarea vieții sale de familie au fost comunicate guvernului sârb („Guvernul”). DREPTUL Guvernul a informat Curții că au propus să facă o declarație unilaterală în vederea soluționării problemelor formulate de aceste plângeri și a solicitat în continuare Curții să elimine cererea în conformitate cu art. 37 din Convenție. Guvernul a recunoscut încălcarea drepturilor reclamantului în temeiul articolelor 6 și 8 din Convenție și a oferit reclamantului să plătească sumele detaliate în tabelul adăugat și a invitat Curtea să scoată cererea din lista cazurilor în conformitate cu art. 37 § litera (c) din Convenția. Sumele ar fi convertite în moneda statului interesat la rata aplicabilă la data plății și ar fi plătite în termen de trei luni de la data notificării hotărârii Curții. În cazul în care nu s-au plătit aceste sume în termenul de trei luni menționat anterior, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pentru acestea, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului. Reclamantul a fost trimis termenii declarației unilaterale ale Guvernului cu câteva săptămâni înainte de data prezentei decizii. Curtea nu a primit un răspuns din partea reclamantului care acceptă termenii declarației. Curtea remarcă că art. 37 §§ §§ c) îi permite să scoată un caz din lista sa dacă: „... din orice alt motiv stabilit de Curte, nu mai este justificat să continue examinarea cererii”. Astfel, aceasta poate elimina cererile în temeiul articolului 37 § 1 litera (c) pe baza unei declarații unilaterale de către un guvern contestat, chiar dacă reclamantul dorește să continue examinarea cazului (a se vedea, în special, Tahsin Acar c. Turcia) Hotărârea (obiecții preliminare) [GC], nr. 26307/95, §§ 77, CEDO 2003-VI). Curtea a stabilit o jurisprudență clară și extensă privind plângerile referitoare la durata procedurii civile și dreptul de a respecta viața de familie (a se vedea, de exemplu, V.A.M. c. Serbia , nr. 39177/05, §§ 98-111 și 145-46, 13 martie 2007). Remarcarea admiterilor conținute în declarația Guvernului, precum și cuantumul compensației propus – care este în conformitate cu sumele acordate în cazuri similare – consideră că nu mai este justificat continuarea examinării cererii (art. 37 § litera (c)). Având în vedere considerentele de mai sus, Curtea este convinsă că respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenție și în Protocolurile sale, nu impune ca aceasta să continue examinarea cererii (articolul amenzii În sfârșit, Curtea subliniază că, în cazul în care guvernul nu respectă termenii declarației lor unilaterale, cererea poate fi restaurată pe listă în conformitate cu art. 37 § 2 din Convenție (a se vedea Josipović c. Serbia (dec.), nr. 18369/07, 4 martie 2008). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din lista. Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, ia act de termenii declarației guvernului contestat și de modalitățile de asigurare a respectării întreprinderilor menționate în respectiva listă; hotărăște să scoată aplicarea din lista sa de cazuri în conformitate cu art. 37 § litera (c) din Convenție. Adoptată în limba engleză și notificată în scris la 9 iunie 2022. Viktoriya Maradudina Jovan Ilievski Președintele adjunct al grefierului interimar APENSĂ Cererea de ridicare a plângerilor în temeiul articolelor 6 și 8 din Convenție (lungățimea procedurilor civile și dreptul la viața de familie) Cerere nr. Data introducerii Numele reclamantului Anul nașterii Data primirii declarației guvernamentale Data primirii observațiilor reclamantului Suport acordat pentru prejudiciu moral (în euro) [1] [2] Sumele acordate pentru costurile și cheltuielile (în euro) [3] 42650/15 18/08/2015 Dejan RISTOVIδ 1981 14/01/2022 28/01/2022 6000 500 [1] Plus orice impozit care poate fi taxabil reclamantului [2] Mai puțin orice sume care ar fi putut fi deja plătite în acest sens la nivel intern. [3] Plus orice impozit care poate fi taxabil reclamantului
Application no. 42650/15
Dejan RISTOVIĆ
against Serbia
(see appended table)
The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on 19
May 2022 as a Committee composed of:
Jovan Ilievski,
President,
Gilberto Felici,
Diana Sârcu,
judges,
and Viktoriya Maradudina,
Acting Deputy Section Registrar,
Having regard to the above application lodged on 18
August 2015,
Having regard to the declaration submitted by the respondent Government requesting the Court to strike the application out of the list of cases,
Having deliberated, decides as follows:
FACTS AND PROCEDURE
The applicant’s details are set out in the appended table.
The applicant was represented by Mr
a lawyer practising in Gornji Milanovac.
The applicant’s complaints under Articles 6 § 1 and 8 of the Convention concerning the length of civil proceedings and the right to respect for his family life were communicated to the Serbian Government (“the Government”).
The Government informed the Court that they proposed to make a unilateral declaration with a view to resolving the issues raised by these complaints. They further requested the Court to strike out the application in accordance with Article
37 of the Convention.
The Government acknowledged the violation of the applicant’s rights under Articles 6 and 8 of the Convention. They offered to pay the applicant the amounts detailed in the appended table and invited the Court to strike the application out of the list of cases in accordance with Article
37 §
1
(c) of the Convention. The amounts would be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable on the date of payment and would be payable within three months from the date of notification of the Court’s decision. In the event of failure to pay these amounts within the above-mentioned three-month period, the Government undertook to pay simple interest on them, from the expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.
The payment will constitute the final resolution of the case.
The applicant was sent the terms of the Government’s unilateral declaration several weeks before the date of this decision. The Court has not received a response from the applicant accepting the terms of the declaration.
The Court observes that Article
37 §
1
(c) enables it to strike a case out of its list if:
“... for any other reason established by the Court, it is no longer justified to continue the examination of the application”.
Thus, it may strike out applications under Article
37 §
1 (c) on the basis of a unilateral declaration by a respondent Government even if the applicant wishes the examination of the case to be continued (see, in particular, the
Tahsin Acar v.
Turkey
judgment (preliminary objections) [GC], no.
26307/95, §§
75
‑
The Court has established clear and extensive case-law concerning complaints relating to the length of civil proceedings and the right to respect for family life (see, for example,
V.A.M. v. Serbia
, no. 39177/05, §§ 98-111 and 145-46, 13 March 2007).
Noting the admissions contained in the Government’s declaration as well as the amount of compensation proposed – which is consistent with the amounts awarded in similar cases – the Court considers that it is no longer justified to continue the examination of the application (Article
37 §
1
(c)).
In the light of the above considerations, the Court is satisfied that respect for human rights as defined in the Convention and the Protocols thereto does not require it to continue the examination of the application (Article
37
§
1
in
fine
).
Finally, the Court emphasises that, should the Government fail to comply with the terms of their unilateral declaration, the application may be restored to the list in accordance with Article
37 §
2 of the Convention (see
Josipović v.
Serbia
(dec.), no.
18369/07, 4
March 2008).
In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.
For these reasons, the Court, unanimously,
Takes note
of the terms of the respondent Government’s declaration and of the arrangements for ensuring compliance with the undertakings referred to therein;
Decides
to strike the application out of its list of cases in accordance with Article
37 §
1
(c) of the Convention.
Done in English and notified in writing on 9 June 2022.
Viktoriya Maradudina
Jovan Ilievski
Acting Deputy Registrar
President
Application raising complaints under Articles 6 and 8 of the Convention
(length of civil proceedings and right to family life)
Application no.
Date of introduction
Applicant’s name
Year of birth
Date of receipt of Government’s declaration
Date of receipt of applicant’s comments
Amount awarded for non-pecuniary damage
(in euros)
[1]
[2]
Amount awarded for costs and expenses
(in euros)
[3]
42650/15
18/08/2015
Dejan RISTOVIĆ
1981
14/01/2022
28/01/2022
6,000
500
[1]
Plus any tax that may be chargeable to the applicant
[2]
Less any amounts which may have already been paid in that regard at the domestic level.
[3]
Plus any tax that may be chargeable to the applicant