2ra-245/23 — recunoașterea dreptului de proprietate asupra terenului pentru construcții și a casei de locuit, partajarea averii comune

2ra-245/23 — recunoașterea dreptului de proprietate asupra terenului pentru construcții și a casei de locuit, partajarea averii comune (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-245/23

2-17170583-01-2ra-10022023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. L. Ciubotaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. O. Cojocaru, M. Anton, A. Panov)

DECIZIE

14 iunie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecători Aliona Miron

Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Petru Accibaș,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Anastasia Graur

împotriva lui Petru Accibaș cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra

terenului pentru construcții și a casei de locuit nefinisate, partajarea averii comune,

împotriva deciziei din 17 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de Anastasia Graur, a fost casată hotărârea din 18 noiembrie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost emisă o nouă hotărâre, prin care

acțiunea a fost admisă parțial,

constată:

La data de 05 iunie 2017, Anastasia Graur a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Petru Accibaș cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra

terenului pentru construcții și a casei de locuit nefinisate, partajarea averii comune.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că se cunoaște cu pârâtul din anul 1985.

În anul 2000 împreună că Petru Accibaș și alte șase persoane au fondat SRL

„Mondograu”, unde în perioada de la 10 aprilie 2001 până la 25 februarie 2009 a activat

în funcția de director și director adjunct.

A menționat că în anul 1996 Petru Accibaș a divorțat, iar ea în anul 2004 a depus

la Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău cerere privind desfacerea căsătoriei cu fostul soț

Nicolae Graur și din anul 2005 a început să locuiască împreună cu pârâtul, fiind decisă

să formeze cu acesta o familie.

Reclamanta a susținut că, deoarece nu aveau niciunul bun imobil, au decis să

locuiască împreună în chirie, iar toate cheltuielile erau suportate împreună. În momentul

1

când au decis să formeze o familie, ambii aveau diferite afaceri, Petru Accibaș era

director la ÎI „Accibaș&C”, iar ea cu fostul soț dispuneau de mai multe depozite pe care

le gestionau.

A afirmat că pentru o mai bună gestionare a afacerii, au decis de comun acord cu

Petru Accibaș să procure cotele-părți ale celorlalți cofondatori ai SRL „Mondograu”,

iar din anul 2006 practic ei gestionau întreprinderea, ea fiind director și pârâtul fondator.

În anul 2005 au decis să construiască o casă de locuit și au căutat un lot potrivit,

identificând două variante posibile: unul pe str. XXXXX și altul în sectorul Rîșcani.

Împreună cu pârâtul au văzut ambele loturi de pământ și acestuia i-a plăcut mai mult

lotul situat în mun. Chișinău, str. XXXXX. Deoarece încă nu finalizase procedura de

divorț, de comun acord au decis să înregistreze bunul imobil doar pe numele lui Petru

Accibaș, prețul imobilului fiind achitat de către ea personal.

Anastasia Graur a relatat că, tot în anul 2005, împreună cu pârâtul au decis să

investească în agricultură, ambii fiind specialiști în domeniu și dețineau depozite

frigorifice pentru păstrarea fructelor și legumelor, iar o cunoștință a acestuia a propus

să investească în terenurile situat în extravilanul s. Topala, raionul Cimișlia, procurând

terenuri de la cotași, inițial le procura pârâtul ca persoană fizică, ulterior se procura atât

pe persoană fizică Petru Accibaș, cât și pe SRL „Accibaș&C”.

A notat că în anul 2006 s-a finisat procedura de divorț și a primit certificatul de

divorț. Tot în același an au schimbat chiria și s-au mutat cu traiul pe adresa str. XXXXX,

mun. Chișinău, iar ulterior au locuit până în anul 2009 pe str. XXXXX, mun. Chișinău.

Reclamanta a precizat că în anul 2007 au început construcția casei, care a fost

finisată în anul 2009 și împreună cu soțul Petru Accibaș, fiica sa Valentina Accibaș și

fiica ei Tatiana Graur, au trecut cu traiul pe adresa mun. Chișinău, str. XXXXX. În vara

anului 2009, înainte de a trece cu traiul în casă, au înregistrat cununia religioasă la

biserica Sf. Teodor de la Sihla. În anul 2010 fiica ei a trecut cu traiul la chirie, iar ei au

rămas să locuiască împreună cu fiica pârâtului Valentina.

A menționat că ambii au fost angajați în câmpul munci, au avut venituri pe care

le-au învestit în casa de locuit pentru a o finisa și mobila, precum și a investi în proiecte

comune. Toate lucrările de construcție le-au făcut împreună, la fel împreună au procurat

terenurile agricole în s. Topala, raionul Cimișlia, unde au plantat viță-de-vie.

Anastasia Graur a indicat că la 12 iulie 2015, a plecat în vizită la fiica ei și când a

revenit lacătele de la casă erau schimbate, iar în casă au rămas toate lucrurile personale,

fiindu-i permis să ia doar câteva lucruri. A încercat să se împace cu pârâtul, însă fără

succes.

Pe parcursul vieții în comun au procurat terenul pentru construcții situat în mun.

Chișinău, str. XXXXX, nr. cadastral XXXXX pe care este amplasată o casă de locuit

nefinisată, precum și alte bunuri.

Reclamanta a afirmat că la moment, din cauza că pârâtul a dat-o afară din casa în

care au locuit, este nevoită să închirieze un apartament împreună cu fiica Tatiana Gunea

și nepoții minori. Fiica nu este angajată în câmpul muncii, deoarece copii sunt gemeni,

mici și nu pot frecventa grădinița, iar ea activează în funcție de administrator al SRL

2

„Tanica Plus”, a investit toate economiile în imobilul în litigiu și la moment a rămas pe

drumuri.

A solicitat recunoașterea bunului imobil – teren pentru construcții situat în mun.

Chișinău, str. XXXXX, nr. cadastral XXXXX și casa de locuit nefinisată situată pe acest

teren, ca proprietate comună pe cote-părți, partajarea averii comune în natură a câte 1/2

cotă-parte din aceste bunuri imobile.

Prin hotărârea din 18 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

acțiunea depusă de Anastasia Graur.

La data de 30 noiembrie 2020 Anastasia Graur, reprezentată de avocatul Tocan

Rodion, a declarat apel împotriva hotărârii din 18 noiembrie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii și remiterea

cauzei spre rejudecare.

La data de 10 noiembrie 2022 Anastasia Graur, reprezentată de avocatul Tocan

Rodion, a depus cerere de apel suplimentară, solicitând admiterea acesteia, casarea

hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei hotărâri noi, prin care să fie recunoscut

bunul imobil – teren pentru construcții situat în mun. Chișinău, str. XXXXX, nr.

cadastral XXXXX, casa de locuit nefinisată situată pe acest teren, ca proprietate

comună pe cote-părți, cu atribuirea Anastasiei Graur a 1/2 cotă-parte din aceste bunuri;

vânzarea bunului la licitație și distribuirea prețului către coproprietari proporțional

cotei-părți a fiecăruia dintre ei; încasarea cheltuielilor de judecată din contul intimatului.

Prin decizia din 17 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

declarat de Anastasia Graur și a fost casată hotărârea din 18 noiembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, fiind emisă o nouă hotărâre de admitere parțială a

acțiunii. S-a constituit dreptul de proprietate a câte 1/2 cotă parte din bunul imobil

construcție edificată pe terenul din mun. Chișinău, str. XXXXX, cu numărul cadastral

XXXXX. În rest, acțiunea a fost respinsă. S-a încasat de la Petru Accibaș în beneficiul

statului suma de 12 121,52 de lei cu titlu de taxă de stat pentru examinarea cererii de

chemare în judecată și suma de 9375 lei, cu titlu de taxă de stat pentru examinarea cererii

de apel, de la care a fost scutită Anastasia Graur, în total suma de 21 496,52 de lei. S-a

încasat de la Petru Accibaș în beneficiul Anastasiei Graur suma de 9375 de lei cu titlu

de taxă de stat achitată la depunerea cererii de apel.

La 07 decembrie 2022 Petru Accibaș a declarat recurs, iar la data de 20 martie

2023 a depus recurs suplimentar împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărâri primei

instanțe.

În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel a aplicat eronat prevederile

art. 366 din Codul civil, care nu sunt aplicabile raportului juridic litigios și nu a aplicat

legea care trebuia să fie aplicată și anume art. 346 din Codul civil.

Recurentul a susținut că instanța de apel greșit a constatat precum că părțile s-au

aflat în relații de căsătorie, fiind cununați religios, deoarece această concluzie

contravine art. 2 din Codul familiei, potrivit căruia numai căsătoria încheiată la organele

de stat de stare civilă generează drepturilor și obligațiile de soți, iar înregistrarea

cununiei religioase nu produce relațiile de căsătorie.

3

A menționat că instanța de apel a interpretat în mod eronat Hotărârea Plenului

Curții Supreme de Justiție nr. 2 din 27 martie 2006, cu privire la aplicarea unor

dispoziții ale Codului civil și ale altor acte normative referitoare la dreptul de proprietate

privată asupra imobilelor, inclusiv asupra construcțiilor anexe, or, intimata nu a

prezentat probe care să confirme existența între părți a unui acord de activitate comună

în scopul dobândirii de bunuri.

Totodată, recurentul a invocat că instanța de apel a aplicat arbitrar în speță

prezumția legală privind egalitatea contribuției părților, prevăzută de art. 1342 alin. (1)

din Codul civil, în lipsa unor criterii clare privind evaluarea contribuțiilor fiecărei părți

la edificarea bunului imobil - casa de locuit nefinisată.

A mai indicat că instanța de apel a depășit limitele pretențiilor înaintate de

Anastasia Graur, or, intimata solicită recunoașterea bunului imobil ca proprietate pe

cote-părți, însă, instanța a reținut în decizia contestată că Anastasia Graur nu pretinde

la dreptul de proprietate în privința unei cote ideale din bun, motiv din care a

concluzionat că pretențiile în sensul formulat în acțiune, urmează a fi analizate prin

prisma dreptului de proprietate comună în devălmășie.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 17 noiembrie

2022.

Materialele cauzei atestă că la 07 februarie 2023, decizia motivată a instanței de

apel a fost expediată la adresa electronică a avocatului recurentului Natalia Samburskaia

(f.d. 245, volumul III).

Astfel, recursul declarat la 07 decembrie 2022 și recursul suplimentar declarat la

20 martie 2023, sunt în termen.

La 10 februarie 2023 și 21 martie 2023, copia recursului și a recursului

suplimentar a fost expediată în adresa intimatei Anastasia Graur, cu înștiințarea despre

depunerea referinței (f.d. 11, 25, 28, 36-37, volumul IV).

Intimata nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 31 mai 2023 a considerat recursul admisibil și a dispus

examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

Conform art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursul

declarat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

urmează a fi admis, cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și menținerea

hotărârii primei instanțe, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de

apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

4

Din suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că aproximativ în

perioada anilor 2005 – 2015 Anastasia Graur s-a aflat în relații de concubinaj cu Petru

Accibaș.

La data de 15 aprilie 2005 Petru Accibaș a încheiat cu Eudochia Chicu contractul

de vânzare-cumpărare nr. 1416, potrivit căruia primul a cumpărat lotul de pământ situat

în mun. Chișinău, str. XXXXX, cu suprafața de 0,05 ha, trecut în Registrul cadastral

deținătorilor de terenuri la nr. 1297 din 27 ianuarie 1999 (f.d. 8, volumul I).

Potrivit recipisei din 15 aprilie 2005, Eudochia Chicu a primit de la Petru Accibaș

suma de 19 000 de dolari SUA cu titlu de preț al lotului de teren situat în mun. Chișinău,

str. XXXXX (f.d. 136, volumul I).

Prin certificatul de urbanism nr. 1761i/05 din 14 septembrie 2005, ca urmare a

cererii adresate de Petru Accibaș, a fost certificată proiectarea unei case de locuit pe

terenul cu suprafața de 500,0 m.p., proprietate privată a lui Petru Accibaș, conform

contractului de vânzare-cumpărare nr. 1416 din 15 aprilie 2005, înregistrat la Organul

Cadastral Teritorial Chișinău cu nr. XXXXX (f.d. 10, volumul I).

Potrivit contractului de antrepriză din 06 februarie 2007, Petru Accibaș în calitate

de beneficiar și SRL „Constiur-L” în calitate de antreprenor au convenit că beneficiarul

comandă, iar antreprenorul preia asupra sa efectuarea lucrărilor de construcție-montaj a

cutiei clădirii conform proiectului de execuție pe str. XXXXX, mun. Chișinău (f.d. 138,

volumul I).

Conform anexei nr. 1 la contractul de antrepriză, costul lucrărilor de construcții a

fost stabilit în sumă de 21 400 de euro (f.d. 139, volumul I).

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Anastasia Graur a solicitat

recunoașterea bunului imobil – teren pentru construcții situat în mun. Chișinău, str.

XXXXX, nr. cadastral XXXXX și casa de locuit nefinisată situată pe acest teren, ca

proprietate comună pe cote-părți, partajarea averii comune în natură a câte 1/2 cotă-

parte din aceste bunuri imobile.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia

netemeiniciei acțiunii și a respins-o integral.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de

Anastasia Graur, a ajuns la concluzia temeiniciei acestuia și a casat hotărârea primei

instanțe, fiind emisă o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii. S-a constituit

dreptul de proprietate a câte 1/2 cotă parte din bunul imobil construcție edificată pe

terenul din mun. Chișinău, str. XXXXX, cu numărul cadastral XXXXX, în rest acțiunea

fiind respinsă. Totodată, s-a încasat de la Petru Accibaș în beneficiul statului suma de

12 121,52 de lei cu titlu de taxă de stat pentru examinarea cererii de chemare în judecată

și suma de 9375 lei, cu titlu de taxă de stat pentru examinarea cererii de apel, de la care

a fost scutită Anastasia Graur, în total suma de 21 496,52 de lei. La fel, s-a încasat de la

Petru Accibaș în beneficiul Anastasiei Graur suma de 9375 de lei cu titlu de taxă de stat

achitată la depunerea cererii de apel.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că Anastasia Graur nu a demonstrat

participarea sa la achiziționarea lotului de teren cu nr. XXXXX, însă, cât privește casa

de locuit cu nr. cadastral XXXXX, instanța de fond eronat a dispus respingerea acțiunii

5

în această parte, deoarece la materialele cauzei sunt prezentate înscrisuri, prin care se

atestă aportul Anastasiei Graur la edificarea împreună cu intimatul a casei de locuit, în

virtutea raporturilor de concubinaj, fiind anexate facturi fiscale, chitanțe, contracte.

Verificând legalitatea deciziei atacate prin prisma argumentelor invocate în recurs,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că instanța de apel a

apreciat eronat circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei și a

pronunțat o soluție greșită.

În conformitate cu art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea

judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea

numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în

ședință de judecată.

Potrivit art. 240 alin. (1) din Codul de procedură civilă, la deliberarea hotărârii,

instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au importanță

pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic

dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea acțiunii.

Conform art. 344 din Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019), proprietatea

este comună în cazul în care asupra unui bun au drept de proprietate doi sau mai mulți

titulari. Proprietatea comună poate apărea în temeiul legii sau în baza unui act juridic.

Prevederile art. 345 alin. (1) și (2) din Codul civil (în redacția până la 01 martie

2019) stipulează că proprietatea comună poate fi caracterizată prin delimitarea cotei

fiecărui proprietar (proprietate pe cote-părți) sau prin nedelimitarea cotelor-părți

(proprietate în devălmășie). Dacă bunul este comun, proprietatea pe cote-părți se

prezumă pînă la proba contrară.

Din sensul normelor de drept citate rezultă că temei de apariție a dreptului de

proprietate comună poate servi atât legea, cât și actul juridic civil. Dreptul de proprietate

comună pe cote-părți apare în baza actului juridic civil, iar în cazul proprietății comune

în devălmășie - în baza legii.

În speță, deși intimata Anastasia Graur nu a invocat expres temeiul apariției

proprietății comune la care pretinde, din conținutul pretențiilor sale se poate deduce că

acesta îl constituie aflarea în relații de concubinaj cu recurentul Petru Accibaș după

desfacerea căsătoriei, precum și procurarea și construirea în comun a bunurilor în

litigiu.

Potrivit art. 346 din Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019), fiecare

coproprietar este proprietarul exclusiv al unei cote-părți ideale din bunul comun.

Cotele-părți sunt prezumate a fi egale până la probă contrară. Dacă bunul a fost dobândit

printr-un act juridic, nu se va putea face probă contrară decât prin înscrisuri.

Coproprietarul care a făcut din contul său, cu acordul celorlalți coproprietari, bunului

comun îmbunătățiri inseparabile are dreptul să ceară modificarea respectivă a cotelor-

părți sau compensarea cheltuielilor.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că nu poate constitui

temei de dobândire a dreptului de proprietate relația de fapt a concubinajului.

Concubinajul nu constituie temei de apariție a proprietății comune pe cote-părți a

cărei recunoaștere o solicită intimata Anastasia Graur, iar invocarea faptului precum că

6

personal a achitat prețul lotului de teren și a construit în comun casa de locuit nefinisată

situată pe terenul aferent, la fel nu poate fi reținut ca temei de recunoaștere a dreptului

de proprietate și partajarea pe cote-părți egale.

Potrivit actelor anexate la dosar, recurentul Petru Accibaș a cumpărat terenul pentru

construcție în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 1416 din 15 aprilie 2005 și a

achitat prețul de 19 000 de dolari SUA, fapt confirmat prin recipisa eliberată de vânzător

(f.d. 135-136, volumul I).

Căsătoria între Anastasia Graur și fostul soț Nicolae Graur a fost desfăcută prin

hotărârea din 24 decembrie 2005 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, ulterior

cumpărării de către Petru Accibaș a terenului din str. Mircea Eliade, 38/2 (f.d.150,

volumul I).

Conform art. 39 alin. (1) din Codul familiei, în cazul desfacerii căsătoriei la organul

de stare civilă, la notar, aceasta încetează din ziua înregistrării divorțului, iar în cazul

desfacerii căsătoriei pe cale judecătorească – din ziua când hotărârea instanței

judecătorești a rămas definitivă.

Respectiv, în momentul înregistrării dreptului de proprietate asupra terenului,

bunul aparținea doar lui Petru Accibaș în temeiul contractului de vînzare-cumpărare nr.

1416 din 15 aprilie 2005, adică în perioada aflării Anastasiei Graur în căsătorie cu

Nicolae Graur, fapt care exclude atribuirea unui regim acestei proprietăți.

Prin urmare, instanțele ierarhic inferioare just au ajuns la concluzia de a respinge

capătul de cerere cu privire la recunoașterea bunului imobil - terenul pentru construcții

situat în mun. Chișinău, str. XXXXX, nr. cadastral XXXXX, ca proprietate comună pe

cote-părți și partajarea bunului dat, însă, instanța de apel greșit a concluzionat precum

că este demonstrat aportul Anastasiei Graur la edificarea împreună cu Petru Accibaș a

casei de locuit, în virtutea raporturilor de concubinaj.

Or, deși la materialele cauzei se regăsesc facturi fiscale, deviz de cheltuieli,

chitanțe, contracte etc. prin care se atestă cheltuielile suportate pentru construcția și

amenajarea casei de locuit situată pe terenul aferent din str. Mircea Eliade, 38/2, mun.

Chișinău, în perioada când părțile se aflau în relație de concubinaj, totuși, aceste

înscrisuri nu servesc temei legal de a recunoaște ca proprietate comună pe cote-părți a

casei de locuit, deoarece relația de concubinaj nu constituite temei de a considera că

bunurile dobândite pe parcursul perioadei de concubinaj sunt comune.

Totodată, se reține că participarea unei persoane la construcția, reconstrucția,

reutilarea imobilului locativ, proprietate a unei alte persoane, nu constituie temei de

recunoaștere a dreptului de proprietate asupra unei cote-părți din acesta, dacă nu s-a

stabilit altfel printr-un acord, conform art. 545 alin. (1) din Codul civil, dar constituie

temei de încasare a unei compensații bănești, echivalentă cu munca sau materialele de

construcție cu care a contribuit intimata.

Astfel, dacă proprietatea comună a fost dobândită în temeiul unui act juridic,

Anastasia Graur, în calitate de concubină, este obligată să dovedească că între părți a

avut loc un acord cu privire la constituirea proprietății comune pe cote-părți, fiind

admisibile orice mijloace de probă pertinente.

Specific relației de concubinaj este faptul că regimul juridic al bunurilor dobândite

7

în timpul acestui tip de conviețuire poate fi de proprietate comună doar în cazul

existenței unui acord și doar atunci când se probează acest fapt. Dacă unul dintre

concubini nu va putea proba contribuția sa la achiziționarea bunului sau sporirea

simțitoare a valorii acestuia, are riscul să investească timp, bani și efort în tot ce se va

obține în concubinaj, fără ca să devină proprietar al bunurilor obținute din gospodărirea

comună.

În speță, intimata Anastasia Graur, deși a invocat că din mijloace comune a

construit împreună cu Petru Accibaș imobilul din str. XXXXX, mun. Chișinău, totuși,

nu a prezentat în acest sens niciun acord de activitate comună încheiat cu intimatul în

scopul dobândirii casei de locuit nefinisată în comun și nu a prezentat probe care a fost

aportul la construcția acestei case.

Prin urmare, instanța de fond just a reținut că declarațiile martorilor Iurie Leanca,

Serghei Doroșenco, Boris Pîrgaru și Iurie Malcov, audiați în ședința de judecată,

confirmă faptul că Petru Accibaș s-a ocupat de construcția și amenajarea casei de locuit,

a încheiat contracte cu persoane care să îndeplinească lucrări, a procurat materiale și a

achitat munca, însă, chiar și în situația în care declarațiile martorilor ar spune contrariul,

acestea nu ar putea fi reținute, întrucât dreptul de proprietate se dobândește doar în

temeiul legii și a actului juridic.

În acest context, instanța de judecată întemeiat a indicat că, în cazul în care

imobilul a fost dobândit de către unul dintre concubini, dar pe parcursul acestei relații

au fost efectuate de către concubini anumite reconstrucții, reparații capitale,

reamenajări etc., concubinul neproprietar va dispune doar de dreptul de a solicita plata

unei compensații egală cu contribuția adusă la îmbunătățirea imobilului, în baza

principiului îmbogățirii fără justă cauză, nedispunând de dreptul de recunoaștere a

proprietății asupra unei părți din imobilul locativ.

Date fiind cele relevate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

conchide că instanța de fond just a respins integral acțiunea depusă de Anastasia Graur,

ca fiind neîntemeiată, deoarece bunurile litigioase nu fac parte din proprietatea comună

pe cote-părți și respectiv, nu pot fi împărțite.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că hotărârea primei

instanțe este legală și întemeiată, decizia instanței de apel fiind emisă cu aprecierea

eronată a circumstanțelor cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa integral decizia instanței de apel și a

menține hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Petru Accibaș.

Se casează integral decizia din 17 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și se

menține hotărârea din 18 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Anastasia Graur împotriva lui

8

Petru Accibaș cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra terenului

pentru construcții și a casei de locuit nefinisate, partajarea averii comune.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecători Aliona Miron

Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

Mariana Pitic

9