2ra-1039/22 — incasarea datoriei, constatarea nulitatii clauzelor contractuale, restituirea prejudiciului, a penalitatii
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea datoriei, constatarea nulitatii clauzelor contractuale, restituirea prejudiciului, a penalitatii
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilitatii recursului
2ra-1039/22 — incasarea datoriei, constatarea nulitatii clauzelor contractuale, restituirea prejudiciului, a penalitatii (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 2ra-1039/2022
2-20027927-01-2ra-02082022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (V. Gîrleanu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Iu. Cotruță, I. Țurcan, A. Malîi)
Î N C H E I E R E
01 februarie 2023 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari
judecători Galina Stratulat
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului declarat de Organizația de Creditare
Nebancară „Credit Auto” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul
Călin Bobuțac,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă Organizația de
Creditare Nebancară „Credit Auto” Societate cu Răspundere Limitată împotriva
Alexandrei Chele și Sergiu Postolachi (Musteață) privind încasarea în mod solidar a
datoriei și,
acțiunea reconvențională depusă de Chele Alexandra și Musteață (Postolachi)
Sergiu împotriva Organizației de Creditare Nebancară „Credit Auto” Societate cu
Răspundere Limitată privind constatarea nulității clauzelor contractuale, restituirea
prejudiciului cauzat și penalității, obligarea emiterii confirmării privind lipsa
pretențiilor pecuniare,
împotriva deciziei din 12 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 26 februarie 2020, OCN „Credit Auto” SRL a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Alexandrei Chele și Sergiu Postolachi, solicitând încasarea în mod
solidar a datoriei în baza contractului de împrumut în sumă de 5000 euro, dobânzii
lunare în mărime de 1785 euro, penalității în sumă de 1800 euro și cheltuielilor de
asistență juridică în sumă de 2500 lei, taxei de stat în sumă de 5000 lei.
În motivarea acțiunii a invocat că între OCN „Credit Auto” SRL în calitate de
împrumutător și Alexandra Chele în calitate de împrumutat, a fost încheiat contractul
de credit cu dobândă nr. 542 din 01.10.2019, prin care OCN „Credit Auto” SRL a
transmis către Alexandra Chele suma de 5000 euro, iar Alexandra Chele s-a obligat să
1
ramburseze suma de bani acordată cu titlu de împrumut, cât și dobânzile aferente în
termen de douăsprezece luni.
Potrivit anexei nr.1 la contractul de împrumut nr. 542 din 01.10.2019, Alexandra
Chele s-a obligat să achite lunar dobânda la împrumut în mărime de 297,50 euro.
În baza declarației scrise de către Alexandra Chele la data de 01.10.2019, se atestă
faptul că ultima a primit suma de bani indicată în contractul de împrumut.
La aceeași dată a fost semnat contractul de fidejusiune nr. 142A, prin care Sergiu
Postolachi a garantat executarea obligației pecuniare a debitoarei Alexandra Chele.
OCN „Credit Auto” SRL și-a onorat totalmente obligațiile contractuale.
În corespundere cu prevederile pct. 1.3-1.4 din contractul nr. 542 din 01.10.2019,
debitorul a primit suma de bani, iar în termen de 12 luni urma să ramburseze
împrumutul și dobânzile lunare.
Conform pct. 3.6.3 din contractul nr. 542 din 01.10.2019, în cazul când în perioada
utilizării împrumutului, împrumutatul va avea 2 întârzieri la plățile curente, sau ele vor
fi plătite parțial, împrumutătorul este în drept să solicite rambursarea anticipată a tuturor
plăților datorate.
Alexandra Chele nu și-a onorat obligațiunile contractuale, nu a achitat nici
dobânda lunară și nici nu a întors suma împrumutului.
În adresa Alexandrei Chele și a fidejusorului Sergiu Postolachi, au fost expediate
somații, prin care au fost informați despre faptul neonorării în termen a obligațiilor
contractuale de rambursare a împrumutului, cu solicitarea de a-și onora obligațiile
contractuale de achitare a datoriei.
OCN „Credit Auto” SRL a precizat că potrivit pct.3.2.5 din contractul nr. 195 din
12.03.2018, în cazul neefectuării de către împrumutat a plăților privind restituirea
împrumutului și dobânzii aferente în conformitate cu anexa nr. I a contractului, sumele
respective se consideră restante și se aplică o penalitate de 0,2% din suma totală a
împrumutului pentru fiecare zi de întârziere a plății. Penalitatea se calculează zilnic
(inclusiv sâmbăta și duminica) începând cu ziua apariției datoriei restante, până la
momentul achitării integrale a restanței.
Respectiv, pentru perioada de întârziere Alexandra Chele este obligată să achite
suplimentar la suma restantă și dobânda lunară, penalitatea în sumă de 1800 euro.
Cu privire la dobânda lunară, reclamantul a invocat că aceasta se va plăti pe toată
durata întârzierii până în ziua executării obligației pecuniare de către debitor.
Potrivit reclamațiilor expediate în adresa Alexandrei Chele și potrivit anexei nr.1
la contractul de împrumut cu dobânda nr. 542 din 01.10.2019, rezultă că ultima nu și-a
îndeplinit în termen obligațiunile contractuale, OCN „Credit Auto” SRL fiind în drept
de a calcula dobânda lunară conform pct. 5 din anexă (297,50 euro x 6 luni) care
constituie 1785 euro.
La 26 octombrie 2020, OCN „Credit Auto” SRL a depus cerere privind micșorarea
cuantumului pretențiilor din acțiune, solicitând încasarea în mod solidar de la
Alexandra Chele și Sergiu Postolachi în beneficiul OCN „Credit Auto” SRL a datoriei
restante în sumă de 1160,80 euro, a dobânzii lunare în baza contractului de împrumut
în mărime de 704,89 euro, a penalității în sumă de 533,60 euro și a cheltuielilor de
asistență juridică în sumă de 2500 lei, a taxei achitată executorului judecătoresc în
mărime de 2151 lei și a taxei de stat în sumă de 5010 lei (f.d. 149, vol. I).
2
În motivarea cererii privind micșorarea cuantumului pretențiilor din acțiune,
reclamantul a invocat că la data de 01.10.2019, la momentul semnării contractului de
împrumut între OCN „Credit Auto” SRL și Alexandra Chele, restituirea datoriei a fost
garantată cu gajul autoturismului de model „Xxxx”, n/î XXXX.
Ținând cont de faptul că Alexandra Chele a efectuat careva plăți față de OCN
„Credit Auto” SRL, că prin scrisorile din 30.01.2020 și 03.02.2020, pîrîta a fost somată
despre executarea silită a gajului, la data de 31.01.2020, Alexandra Chele personal și
benevol a transmis bunul gajat, autoturismul de model „Xxxx”, n/î XXXX către OCN
„Credit Auto” SRL, fiind întocmit procesul-verbal de primire - predare din 31.01.2020.
Tot la 31.01.2020, Alexandra Chele a scris o declarație către compania OCN
„Credit Auto” SRL, prin care a indicat că benevol a transmis autoturismul, solicitând
termen de 10 zile pentru rambursarea dobânzii lunare și a împrumutului.
Ulterior, la 07.02.2020, prin intermediul Monitorului Oficial, Alexandra Chele a
fost informată că în cazul în care în termen de 10 zile calendaristice nu se va prezenta
la oficiul companiei, autoturismul de model „Xxxx”, n/î XXXX, va fi vândut.
La 18.02.2020, SRL „Eurotaxglas” a efectuat evaluarea bunului menționat, fiind
stabilit prețul de piață a autoturismului în sumă de 95 772 lei.
Prin contractul de prestare a serviciilor nr. 27 din 21.02.2020, încheiat între OCN
„Credit Auto” SRL și SRL „Constauto”, autoturismul a fost realizat la prețul de 95 772
lei, echivalentul a 4991,63 euro, la cursul Băncii Naționale a Moldovei la ziua achitării.
Reclamantul a mai menționat că din această sumă, conform contractului au fost
achitate dobânzile lunare până la data de 21.02.2020, cât și penalitatea în mărime de
490 euro.
La fel, ținând cont de faptul că compania OCN „Credit Auto” SRL, a fost nevoită
de a achita sume de bani aferente, au fost deduse cheltuielile pentru executare etc.
Ulterior realizării bunului la suma de 4991,63 euro și suportând cheltuielile
menționate, la data de 21.02.2020, cu soldul rămas din vânzarea autoturismului a fost
achitată suma de 3839,16 euro către compania OCN „Credit Auto” SRL, cu scopul
stingerii datoriei integrale. La 21.02.2020, datoria restantă constituia 1160,84 euro.
Reclamantul susține că a fost efectuat recalculul din data de 01.02.2020 -
21.02.2020, dobânda constituind 198,40 euro (297,5/30 x 20 = 198,40 euro).
De la data de 21.02.2020 - 01.03.2020 – 23 euro, care a fost calculată 69,07 : 30 x
10 = 23 euro. Ulterior datei de 01.03.2020, la dobândă a fost efectuat recalcul la procent
și a fost stabilit 69,07 euro pe lună.
Penalitatea contractuală în mărime de 0,2% din suma restantă 1160,84 euro pentru
perioada de întârziere în mărime de 230 zile, ceea ce constituie la momentul examinării
cererii 533,6 euro și s-a calculat după formula 1160,84 x 0.2% x 230 zile = 533,60 euro.
La 26 iunie 2020, Alexandra Chele și Sergiu Musteață (Postolachi) au depus
acțiune reconvențională împotriva OCN „Credit Auto” SRL, solicitând constatarea
nulității clauzei privind valoarea dobânzii convenționale în proporție de 73,4% pe an
aferentă creditului eliberat indicată în pct.3.2.3 al contractului de credit cu dobândă nr.
542 din 01.09.2019, ca fiind contrară bunelor moravuri, restituirea prejudiciului cauzat
în legătură cu valorificarea gajului la un preț nedeclarat și diminuat în sumă ce urmează
a fi concretizată în urma examinării actelor aferente valorificării bunului gajat,
obligarea OCN „Credit Auto” SRL să emită în favoarea lui Postolachi Sergiu
3
confirmarea privind lipsa pretențiilor pecuniare datorită faptului anulării fidejusiunii
acordate de către Postolachi (Musteața) Sergiu în favoarea OCN „Credit Auto” SRL.
În motivarea acțiunii reconvenționale, reclamanții au invocat că contractul de
credit cu dobândă nr. 542 din 01.09.2019 conține clauze care contravin vădit bunelor
moravuri. Acest lucru se datorează faptului că OCN „Credit Auto” SRL contrar
prevederilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 202 din 2013 privind contractele de credit
pentru consumatori, a indus în eroare debitorul Alexandra Chele prin neexaminarea
corespunzătoare a capacității de deservire a creditului eliberat, aplicându-i o dobândă
anuală efectivă excesivă în proporție de 73,4% pe an.
Lista clauzelor care ridică suspiciuni și care urmează să fie raportată la principiul
aplicării bunelor moravuri implică prevederea din contractul de credit cu dobândă nr.
542 din 01.09.2019 indicată în pct. 3.1.2 care pune în sarcina debitorului achitarea unui
comision în mărime de 3% din suma totală a împrumutului care se va încasa în favoarea
creditorului în cazul în care creditul eliberat va fi utilizat contrar scopului indicat în pct.
3.1.1 al contractului și anume pentru necesități nenominalizate.
Prevederea din contractul de credit cu dobândă nr. 542 din 01.09.2019 indicată în
pct. 3.2.2 care impută în sarcina debitorului achitarea unei dobânzi lunare de 7% și
prevederea indicată în pct. 3.2.3 care impută în sarcina debitorului achitarea unei DAE
în mărime de 73,4% pe an, rată care este semnificativ disproporționată cu
reglementările aferente respectării „bunelor moravuri” datorită faptului că băncile
comerciale în perioada semnării contractului de credit cu dobândă nr. 542 din
01.09.2019 între OCN „Credit Auto” SRL și Alexandra Chele, ofereau credite de
consum la o DAE de aproximativ 13%-15% anual.
Mai mult, DAE stabilită de către împrumutător indicată în contractul de împrumut
cu dobândă semnat cu Alexandra Chele, urma a fi racordată de către împrumutător la
prevederile art. 1244 alin. (1) din Codul civil.
Prevederea excesivă a DAE în proporție de 73,4% pe an indicată în pct. 3.2.3 din
contractul de credit cu dobândă nr. 542 din 01.09.2019 contravine expres unei prevederi
legale care protejează interesul individual al debitorului și poate să se supună cercetării
judecătorești prin raportarea asupra acesteia a temeiului de nulitate relativă stabilit de
art. 330 și 334 din Codul civil.
Reclamanții au mai invocat că este important de cercetat opinia APPCSP și CNPF
referitor la plângerea înaintată în adresa acestora la data de 17.06.2020 prin care s-a
solicitat expertizarea contractului de credit cu dobândă nr. 542 din 01.09.2019 și a
celorlalte acte juridice indicate în prezenta acțiune reconvențională.
La caz, se determină o inducere în eroare absolut clară a consumatorului în partea
ratei DAE în mărime de 73,4% anual pentru faptul că în pct. 5 al Anexei nr. 1 la
contractul de credit nr. 542 din 01.10.2019, în colonița sumei datoriei la împrumut la
data de 01.10.2020 se indică 0 euro, în colonița sumei datoriei la dobândă calculată la
data de 01.10.2020 se indică 297,5 euro, iar în colonița total spre plată se indică suma
în mărime de 5 297,5 euro.
Prin faptul că a fost inclus în contractul de credit încheiat cu Alexandra Chele
dobânda anuală efectivă în proporție de 73,4%, OCN „Credit Auto” SRL a neglijat
respectarea principiului bunei credințe și în consecință bunele moravuri în raport cu
consumatorul Alexandra Chele.
4
În partea legată de repararea prejudiciului suportat de către consumatorul
Alexandra Chele în legătură cu valorificarea netransparentă a obiectului gajului, s-a
menționat includerea în prevederile pct. 1.9 din contractul de gaj nr. 481 din 01.10.2019
a trimiterilor ce țin de aplicarea prevederilor Legii cu privire la gaj nr. 449 din
30.07.2001 abrogată prin Legea nr. 133 din 15.11.2018 privind modernizarea codului
civil și modificarea unor alte acte legislative.
Neprezentarea debitorului gajist Alexandra Chele a avizului de executare a
dreptului de gaj în modul stabilit de prevederile art. 752 din Codul civil, precum și
nerespectare a procedurii de citare a debitorului gajist Alexandra Chele în general,
precum și procedurii de înregistrare a avizului de executare a dreptului de gaj în
registrul transporturilor, duce la anularea vânzării obiectului gajului conform
contractului de gaj nr. 481 din 01.10.2019, pentru nerespectarea procedurii.
Valoarea de gaj al mijlocului de transport grevat a fost estimată de către părți la
suma de 5 000 euro, valoarea de piață a acestuia la momentul preluării lui de către
creditor și vânzării în favoarea persoanei terțe a constituit aproximativ 6700 - 8000
euro.
Debitorului gajist Alexandra Chele nu s-au prezentat datele aferente modului și
costului de vânzare a bunului gajat, ceea ce constituie o practică comercială defectuoasă
manifestată de către OCN „Credit Auto” SRL.
În partea obligării OCN „Credit Auto” SRL să emită în favoarea lui Sergiu
Postolachi confirmarea privind lipsa pretențiilor pecuniare față de acesta, s-a menționat
că prin contractul de fidejusiune nr. 142 în baza împrumutului nr. 542 din 01.10.2019,
s-a indicat că Sergiu Postolachi și-a asumat obligația solidară cu debitorul Alexandra
Chele de a restitui datoria conform contractului de credit cu dobândă nr. 542 din
01.09.2019 și anexele la acesta.
La 13 mai 2020, în adresa OCN „Credit Auto” SRL de către Postolachi Sergiu a
fost expediată declarația de anulare a fidejusiunii acordate în favoarea OCN „Credit
Auto” SRL, pe motivul că potențialul fidejusor Sergiu Postolachi nu a primit consultații
independente în condițiile stabilite de Hotărârii Guvernului nr. 251 din 24.04.2019 cu
privire la constatarea consultării independente a potențialului fidejusor consumator.
Sergiu Postolachi a explicat creditorului OCN „Credit Auto” SRL că este concubinul
debitorului Alexandra Chele, are un copil comun cu aceasta și urma să beneficieze de
consultația independentă în modul stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 251/2019, fapt
care nu s-a produs.
Reclamanții consideră că se impune emiterea unei hotărâri judecătorești prin care
creditorul OCN „Credit Auto” SRL să confirme lui Sergiu Postolachi lipsa datoriilor.
La 23 noiembrie 2020, Alexandra Chele și Sergiu Musteață (Postolachi),
reprezentați de avocatul Marin Nicolae au depus supliment la acțiunea reconvențională,
solicitând constatarea nulității clauzei privind valoarea dobânzii anuale efective în
proporție de 73,4% pe an aferentă creditului eliberat, indicată în pct. 3.2.3 din contractul
de credit cu dobândă nr. 542 din 01.09.2019, restituirea prejudiciului în valoare de 30
904 lei cauzat în legătură cu valorificarea bunului gajat, la un preț diminuat în coraport
cu evaluarea efectuată de către Direcția expertiză, evaluare și servicii în comerțul
internațional al Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, constatarea
nulității absolute a clauzelor contractuale recunoscute ca fiind abuzive în contractul
5
încheiat cu un consumator, potrivit actului nr. 102 de constatare a clauzelor abuzive în
contractele încheiate cu consumatorii din 24.08.2020 emis de către Agenția pentru
protecția consumatorilor și supravegherea pieței, restituirea în contul reclamantei Chele
Alexandra a sumei în mărime de 490 euro încasată de către OCN „Credit Auto” SRL
în calitate de penalitate, din motivul constatării clauzei contractuale abuzive prevăzută
la pct. 3.2.5 în contractul de credit cu dobândă nr. 542 din 01.10.2019, prin actul nr.
102 din 24.08.2020, obligarea OCN „Credit Auto” SRL să emită în favoarea lui Sergiu
Postolachi confirmarea privind lipsa pretențiilor pecuniare față de acesta, ca rezultat a
anulării fidejusiunii acordate de către Sergiu Postolachi (Musteața) în favoarea OCN
„Credit Auto” SRL.
Suplimentar, referitor la repararea prejudiciului suportat în legătură cu
valorificarea netransparentă a obiectului gajului, reclamanții au invocat includerea în
prevederile pct. 1.9 din contractul de gaj nr. 481 din 01.10.2019 a trimiterilor ce țin de
aplicarea prevederilor Legii cu privire la gaj nr. 449 din 30.07.2001 care s-a abrogat
prin Legea nr. 133 din 15.11.2018 privind modernizarea codului civil și modificarea
unor alte acte legislative.
Neprezentarea debitorului gajist Alexandra Chele a avizului de executare a
dreptului de gaj în modul stabilit de prevederile art. 752 din Codul civil, precum și
nerespectarea procedurii de citare a debitorului gajist Alexandra Chele în general,
precum și procedurii de înregistrare a avizului de executare a dreptului de gaj în
registrul transporturilor, duce la anularea vânzării obiectului gajului conform
contractului de gaj nr. 481 din 01.10.2019, pentru nerespectarea procedurii.
Potrivit prevederilor art. 766 din Codul civil, dacă debitorul gajist Alexandra
Chele va demonstra creditorului gajist OCN „Credit Auto” SRL că vânzarea obiectului
gajului nu s-a petrecut cu respectarea reglementărilor privind vânzarea comercial
rezonabilă, atunci ultimul va fi obligat să repare prejudiciu debitorului gajist.
Prin actul de stabilire a valorii de piață a autoturismului emis de către Direcția
expertiză, evaluare și servicii în comerțul internațional al Camerei de Comerț și
Industrie a Republicii Moldova, la solicitarea avocatului Marian Nicolae din
25.06.2020, s-a stabilit că pe perioada primului trimestru a anului 2020, valoarea de
piață a autoturismului de marca „Xxxx”, anul producerii 2003, culoare gri, tipul
caroseriei xx cu nr. de locuri 5, capacitatea cilindrică 2498 cm3 și un parcurs de 231
598 km, la data de 09.03.2020 poate constitui de la 126 676 lei până la 159 847 lei, în
dependență de starea tehnică.
Pârâtul a valorificat automobilul gajat potrivit sumei de 95 772 lei, valoare stabilită
în urma unei evaluări a bunului realizată de către SRL „Eurotaxglas”, care în concluzie
a formulat prețul de piață al autoturismului la data de 18.02.2020.
Potrivit circumstanțelor relatate, reclamantei Alexandra Chele i-a fost cauzat un
prejudiciu în valoare de minim 30 904 lei (126 676 lei – 95 772 lei = 30 904 lei).
Pentru a se evita o eventuală confruntare dintre două concluzii de evaluare diferite,
urmează de acordat rezultatului evaluării exercitat de către Direcția expertiză, evaluare,
și servicii în comerțul internațional al Camerei de Comerț și Industrie a Republicii
Moldova, o credibilitate sporită fundamentată pe faptul că toți evaluatorii înregistrați la
Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova sunt evaluatori calificați.
6
Calificarea evaluatorului care a realizat evaluarea bunului gajat în cauză poate fi
confirmată prin certificatul de calificare nr. 247.
În susținerea cerinței privind constatarea nulității absolute a clauzelor contractuale
ca fiind abuzive, reclamanții au invocat lista clauzelor constatate drept abuzive de către
APCSP prin actul nr.102.
Prevederea din contractul de credit cu dobândă nr. 542 din 01.09.2019 indicată în
pct. 3.1.2 care pune în sarcina debitorului achitarea unui comision în mărime de 3% din
suma totală a împrumutului care se va încasa în favoarea creditorului în cazul în care
creditul eliberat va fi utilizat contrar scopului indicat în pct. 3.1.1 al contractului și
anume „pentru necesități nenominalizate”.
Clauza contractuală prevăzută la pct. 3.2.5 în contractul de credit cu dobândă nr.
542 din 01.10.2019, în cazul neefectuării de către împrumutat a plăților privind
restituirea împrumutului și plata dobânzilor aferente, sumele respective se consideră
restante și la ele se aplică o penalitate de 0,2 % din suma totală a împrumutului pentru
fiecare zi de întârziere a plății, penalitatea calculându-se zilnic, inclusiv sâmbăta și
duminica începând cu ziua apariției datoriei restante, până la momentul achitării
integrale a restanței.
Clauza de la pct. 4.5.4. din contractul de credit cu dobândă nr. 542, care prevede
că nu va părăsi teritoriul Republicii Moldova pe un termen mai mare de 30 de zile, fără
informarea prealabilă a împrumutătorului.
Clauza contractuală prevăzută la pct. 3.3 din contract potrivit căreia comisionul
unic nerambursabil 2% din suma totală a împrumutului, la pct. 2.2 din contract
comision de acordare 2% (100 euro = 1936,12 MDL)” și 3.2.4. din contractul
menționat, pentru primirea sumei împrumutului, împrumutatul va achita
împrumutătorului un comision unic nerambursabil de 2% din suma împrumutului
indicată în capitolul I din prezentul contract, cu care împrumutatul este de acord.
Comisionul dat poartă un caracter nerambursabil, inclusiv în cazul în care
împrumutatul refuză să ridice suma împrumutului sau restituie integral împrumutul
înainte de termenul indicat în anexa nr. 1 a prezentului contract. Împrumutatul este de
acord cu acordarea comisionului unic indicat în prezenta clauză contractuală, prin
reținerea acestuia din suma împrumutului. Suma împrumutului nu va fi eliberată
împrumutatului dacă nu va fi achitat comisionul unic.
Reieșind din textul art. 3 alin. (1) din Codul civil, Alexandra Chele are calitatea
de consumator în raportul juridic în cauză, respectiv potrivit art. 1076 alin. (3) din Codul
civil, cât și art. 281 alin. (4) din Legea nr. 105 din 13.03.2003 privind protecția
consumatorilor, în cazul în care constată caracterul abuziv al clauzelor contractuale
elaborate pentru a fi utilizate în o multitudine de contracte, instanța de judecată constată
nulitatea acestor clauze, dispune excluderea lor din contract, impunând, totodată,
comerciantului obligația de a exclude aceste clauze din contractele cu același obiect
încheiate cu alți consumatori, precum și interdicția de a include astfel de clauze în alte
contracte care urmează a fi încheiate cu consumatorii.
Prin încheierea protocolară din 26 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru a fost respins demersul privind atragerea în calitate de intervenient accesoriu a
Agenției de Stat pentru Protecția Consumatorului.
7
Prin hotărârea din 18 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost
admisă parțial cererea de chemare în judecată înaintată de OCN „Credit Auto” SRL
împotriva Alexandrei Chele și Sergiu Postolachi (Musteață) privind încasarea datoriei
și cheltuielilor de judecată.
S-a încasat, în mod solidar, de la Alexandra Chele și Sergiu Postolachi (Musteață)
în beneficiul OCN „Credit Auto” SRL, suma restantă a împrumutului în mărime de
1160,80 euro, dobînda în mărime de 704,89 euro, penalitatea în mărime de 288,60 euro,
în total suma de 2154,29 euro, convertiți în valută națională la momentul executării
hotărârii.
S-a încasat, în mod solidar, de la Alexandra Chele și Sergiu Postolachi (Musteață)
în beneficiul OCN „Credit Auto” SRL, cheltuielile de judecată compuse din cheltuieli
pentru achitarea taxei de stat în mărime de 1247,33 lei, cheltuieli de executare în
mărime de 2151 lei, cheltuieli pentru asistența juridică în mărime de 2500 lei, în total
suma de 5898,33 lei.
În rest, acțiunea depusă de OCN „Credit Auto” SRL a fost respinsă ca
neîntemeiată.
S-a admis parțial acțiunea reconvențională depusă de Alexandra Chele și Sergiu
Musteață (Postolachi) împotriva OCN „Credit Auto” SRL privind constatarea nulității
clauzelor contractuale, restituirea prejudiciului cauzat în mărime de 30 904 lei,
restituirea sumei de 490 euro cu titlu de penalitate, obligarea reclamantului să emită în
favoarea lui Sergiu Postolachi (Musteață) confirmarea privind lipsa pretențiilor
pecuniare față de acesta.
S-a constat nulitatea pct. 3.1.2. și pct. 4.5.4 din contractul de credit cu dobândă
nr.542 din 01.09.2019 încheiat între OCN „Credit Auto” SRL și Alexandra Chele.
În rest, acțiunea reconvențională depusă de Alexandra Chele și Sergiu Musteață
(Postolachi), a fost respinsă ca neîntemeiată.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 16 aprilie 2021, prin intermediul
poștei electronice Alexandra Chele și Sergiu Musteață (Postolachi), reprezentați de
avocatul Nicolae Marin, au depus apel nemotivat, iar la 23 iulie 2021, în interiorul
termenului acordat de instanța de apel, a depus apel motivat, solicitând casarea integrală
a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei hotărâri noi.
Prin decizia din 12 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul
declarat de Alexandra Chele și Sergiu Musteață (Postolachi), reprezentați de avocatul
Nicolae Marin.
S-a casat hotărârea din 18 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru și s-
a emis o hotărâre nouă, prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în
judecată depusă de OCN „Credit Auto” SRL împotriva Alexandrei Chele și Sergiu
Postolachi (Musteață) privind încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.
S-a admis parțial acțiunea reconvențională depusă de Alexandra Chele și Sergiu
Musteață (Postolachi).
S-a declarat nulitatea clauzei contractuale pct. 3.2.3 al contractului de credit cu
dobîndă nr.542 din 01.09.2019 în partea Dobînzii Anuale Efective ce depășește 15% pe
an.
S-a declarat nulitatea clauzelor contractuale pct. pct.3.1.2, și 4.5.4. al contractului
de credit cu dobîndă nr.542 din 01.09.2019.
8
S-a încasat de la OCN „Credit Auto” SRL în beneficiul Alexandrei Chele suma de
490 euro în monedă națională conform cursului valutar la data executării hotărârii și s-
a încasat la buget taxa de stat în cuantum de 294 lei.
În rest, acțiunea reconvențională a fost respinsă ca neîntemeiată.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiată soluția
primei instanțe de admitere parțială a acțiunii deoarece decurge din interpretarea greșită
a circumstanțelor cauzei și ca urmare aplicarea eronată a normelor de drept material și
procedural aplicabile la soluționarea litigiului.
Instanța de apel a considerat abuzivă clauza referitor la comisionul unic de
acordare a împrumutului, care nu poate produce efecte juridice asupra consumatorului
din motivul că îl grevează pe consumator cu obligații excesive, care nu ar trebui să-l
privească. Mai mult, reclamantul nu a oferit nici un criteriu pentru a se verifica în ce
scop a perceput această sumă și nu a justificat cuantumul și modul de calcul al acestui
comision.
Potrivit anexei nr.1 la contractul de împrumut nr. 542 din 01.10.2019, Alexandra
Chele s-a obligat să achite lunar dobânda împrumutului în mărime de (297,50 euro x 6
luni, ceia ce constituie suma de 3570 euro).
Conform calcului stabilit de Banca Națională a Moldovei, rata de referință
CHIBOR este 7,5 % lunar, ceia ce rezultă că dobânda nu poate fi mai mare de 15 %
anual.
Reieșind din faptul că Alexandra Chele a primit suma de 4900 euro, rezultă că
dobânda anuală constituie 735 euro (4900 euro x 15% ) x 12 luni. Respectiv apelanta
Alexandra Chele urma să restituie suma de 5635 euro, care constituie datoria de 4900
euro și dobânda de 735 euro.
Instanța de apel a reținut că potrivit extrasului din fișa de cont (f.d. 160-164) se
atestă că Alexandra Chele a achitat dobânda în sumă de 24945,50 lei și penalitatea în
sumă de 9624,87 lei, în total 34 570,37 lei, ceia ce constituie 1728 euro.
Automobilul a fost vândut la suma de 4991,63 euro, astfel rezultă că apelanta
Alexandra Chele a rambursat împrumutul în contul OCN ,,Credit Auto” SRL, în sumă
de 6720,14 Euro, pe când urma să achite doar 5635 euro.
Totodată s-a reținut că în conformitate cu art. 769 din Codul civil, cheltuielile
suportate în legătură cu preluarea, transportarea, păstrarea și vânzarea bunului gajat,
sînt suportate de către debitorul gajist. Astfel, pentru înstrăinarea automobilului gajat
s-a cheltuit suma de 3608 lei, ceia ce constituie 180 euro (f.d. 11, 112, 127-128, vol.1).
În asemenea circumstanțe, având în vedere că apelanta Alexandra Chele în urma
stingerii datoriei la împrumutul acordat de OCN ,,Credit Auto” SRL a achitat
suplimentar 905 euro, s-a considerat necesar de a încasa din contul OCN ,,Credit Auto”
SRL în beneficiul Alexandrei Chele suma de 490 euro, în limitele solicitării în cererea
reconvențională și în cererea de apel.
Drept urmare, instanța de apel a respins acțiunea depusă de OCN „Credit Auto”
SRL din motiv că Alexandra Chele a stins integral datoria.
Instanța de apel a concluzionat în privința temeinicei acțiunii reconvenționale
admițând-o parțial.
9
Instanța de apel a stabilit că prin contractul de împrumut nr. 542 din 01.10.2019 a
fost stabilită o dobândă în mărime de 297,5 euro lunar x 6 luni (prevăzută în anexa nr.1
pct.5).
Astfel, pct.3.2.2 din contractul de împrumut nr. 542 din 01.10.2019 prevede că,
dobânda aferentă sumei împrumutului este fixă și indispensabilă de suma împrumutului
acordat. Suma dobânzii se calculează prin aplicarea ratei dobânzii al împrumutului,
începând cu ziua acordării împrumutului și până la ziua achitării depline. Dobânda
pentru împrumutul acordat se calculează lunar la 7% din suma împrumutului acordat,
fiind exprimată în euro. Suma totala a dobânzii este indicată în Anexa nr.1 a
contractului de credit care este parte integrantă a prezentului contract. Dobânda se va
achita la data și în mărimea indicată în Anexa nr.1 a prezentului contract.
Pct.3.2.3 stipulează că dobânda anuală efectivă, DAE (costul total al împrumutului
exprimat ca procentaj anual din valoarea totală a împrumutului) este egală, pe o
perioadă de un an, cu valoarea actuală a tuturor angajamentelor (trageri, rambursări și
costuri) viitoare sau prezente, convenite de împrumutător și de împrumutat, este
calculată în conformitate cu formula matematică stabilita de către împrumutător și
constă în 73,4%.
Instanța de apel a considerat că mărimea DAE (dobânzii anuale efective) stabilite
de către reclamant în cuantum de 73,4 % este excesivă și contravine prevederilor art.23
alin. (1) din Legea nr.202 din 12.07.2013 privind contractele de credit pentru
consumatori, fiind lovită de nulitate în partea stabilirii cuantumului dobânzii ce
depășește 15 % anual.
Reieșind din calcului stabilit de Banca Națională a Moldovei referitor la rata de
referință CHIBOR, care este 7,5 % lunar, ceia ce rezultă că dobânda nu poate fi mai
mare de 15 % anual, instanța de apel a stabilit că dobânda contractuală constituie 735
euro.
Instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată pretenția apelanților Alexandra
Chele și Sergiu Musteață, cu privire la nulitatea clauzei privind valoarea dobânzii
convenționale în proporție de 73,4% pe an aferentă creditului eliberat indicată în
pct.3.2.3 și privind încasarea penalității în mărime de 0,2% din suma totală a
împrumutului pentru fiecare zi de întârziere, indicată în pct.3.2.5 al contractului de
credit cu dobândă nr. 542 din 01.09.2019, deoarece această clauză contractuală este una
abuzivă, care nu poate produce efecte juridice asupra consumatorului din motivul că îl
grevează pe consumator cu obligații excesive, care nu ar trebui să-l privească.
Instanța de apel a apreciat ca fiind abuzivă și clauza înserată la pct. 3.1.2 din
contractul de credit cu dobândă din 01.09.2019, creând în detrimentul consumatorului
Alexandra Chele un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiilor părților
care decurg din contract, ceea ce impune constatarea nulității pct.3.1.2. din contractul
de credit cu dobândă nr.542 din 01.09.2019. Or, pct.3.1.1. al contractului de credit din
01.10.2019 care stipulează că împrumutul se acordă împrumutatului pentru necesități
nenominalizate.
Astfel, din moment ce în contractul de credit nebancar nu a fost indicat
scopul/necesitățile contractării împrumutului, nu putea fi stipulată o prevedere
contractuală privind aplicarea penalității de 3 % pentru folosirea împrumutului pentru
alt scop decât cel indicat în prezentul contract, din moment ce însuși în contract nici nu
10
a fost prevăzut clar scopul împrumutului, fiind indicată o propoziție generală „... pentru
necesități nenominalizate”.
La fel, prin acțiunea reconvențională s-a solicitat și nulitatea clauzei contractuale
stipulate la pct.4.5.4 din contractul de credit care prevede că, nu va părăsi teritoriul
Republicii Moldova pe un termen mai mare de 30 zile, fără informarea prealabilă a
împrumutătorului.
La acest capitol, instanța de apel a reținut că restricția impusă consumatorului
Chele Alexandra la pct.4.5.4 din contractul de credit cu dobândă este contrară
prevederilor art. 27 din Constituția Republicii Moldova, precum și art. 2 din Protocolul
nr. 4 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar în consecință este abuzivă, ceea
ce impune constatarea nulității pct.4.5.4. din contractul de credit cu dobîndă.
În acest sens, reținând art. 3 din Directiva 93/13 CEE instanța de apel a considerat
că clauzele respective sunt catalogate drept unele abuzive or, contractul semnat între
părți este unul cadru (tipizat), clauzele fiind stabilite unilateral de către reclamant fără
ca consumatorul să poată influența schimbarea lor respectiv având doar opțiunea să-l
semneze sau nu, iar simpla informare despre condițiile contractuale nu echivalează cu
negocierea acestuia.
Luând în calcul termenul scurt dintre depunerea cererii de acordare a
împrumutului, încheierea contractului precum și primirea efectivă a banilor, acțiunile
având loc în ziua de 01 octombrie 2020, instanța de apel a constatat că la caz clauzele
contractuale au fost pregătite pentru o multitudine de contracte și fără posibilitate de
negociere din partea împrumutatului.
Aplicând prevederile art. 1069 alin. (1) și art. 1072 alin. (1) din Codul civil,
instanța de apel a concluzionat că clauzele contractuale menționate, au fost formulate
în prealabil de către OCN „Credit Auto” SRL, consumatorul neavând posibilitatea de a
influența conținutul lor, fiind pus în situația de a accepta încheierea contractului în
condițiile impuse ori de a renunța la încheierea lui.
Totodată, instanța de apel a respins pretenția privind restituirea prejudiciului
cauzat în mărime de 30 904 lei suportat în legătură cu valorificarea obiectului gajului,
deoarece în cazul în care apelanții nu au fost de acord cu suma acordată pentru
automobilul gajat, urmau să conteste legalitatea contractului de înstrăinare or, la caz
contractul de vânzare-cumpărare nu a fost contestat.
Cât privește cerința apelanților privind obligarea OCN „Credit Auto” SRL să
emită în favoarea lui Sergiu Postolachi confirmare privind lipsa pretențiilor pecuniare
față de acesta, datorită faptului anulării fidejusiunii acordate de către Sergiu Postolachi
(Musteață) în favoarea OCN „Credit Auto” SRL, prin prisma art. 1628 alin. (2) și art.
1640 din Codul civil, răspunzător de achitarea datoriilor rezultate din contractul de
credit din 01.10.2019 este și fidejusorul Sergiu Postolachi (Musteață), deoarece
conform pct. 1.1. din contractul de fidejusiune, fidejusorul se obligă față de creditor să
execute integral obligația debitorului.
Astfel, având în vedere că cererea reconvențională a fost admisă parțial, instanța
de apel a dispus încasarea de la OCN „Credit Auto” SRL la buget a taxei de stat în
cuantum de 294 lei.
La 11 iulie 2022, OCN „Credit Auto” SRL a declarat recurs împotriva deciziei din
12 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a deciziei
11
contestate cu emiterea unei decizii noi de menținere a hotărârii primei instanțe,
încasarea cheltuielilor de judecată sub forma taxei de stat achitată în instanța de recurs.
În motivarea recursului OCN „Credit Auto” SRL și-a manifestat dezacordul cu
soluția instanței de judecată, reiterând în acest sens circumstanțele de fapt și de drept
din cererea de apel.
Suplimentar, recurentul consideră neîntemeiată concluzia instanței de apel
referitor la comisionul de acordare a împrumutului (pct. 3.2.4. din contractul de credit
cu dobândă nr. 542 din 01.10.2019), fiind interpretate și aplicate eronat normele de
drept material.
Recurentul susține că instanța de apel a interpretat și aplicat eronat prevederile art.
5 alin. (1) din Legea nr. 256 din 09.12.2011 privind clauzele abuzive în contractele
încheiate cu consumatorii referitor comisionul de acordare a împrumutului or, la
materialele dosarului se atestă dovada recunoașterii confirmării condițiilor contractului
de credit, scrisă olograf de către intimata Alexandra Chele precum și pct. 2.2.5. din
același contract. Prin urmare, nu poate fi pus la dubii faptul că nu s-au negociat
condițiile contractului de credit. Precum a fost explicat și demonstrat pe parcursul
examinării cauzei în instanțele inferioare, comisionul de acordare se referă la taxă
plătită de către debitor în contul creditorului pentru examinarea, evaluarea, procesarea
și aprobarea cererii creditului, examinarea documentelor prezentate de către debitor,
evaluarea bonității acestuia.
Mai mult, după semnarea contractului, împrumutatul a avut dreptul să-l revoce în
termen de 14 zile, conform art. 18 alin. (1) din Legea nr. 202 din 12 iulie 2013 privind
contractele de credit pentru consumatori. Nerealizarea acestui drept demonstrează încă
o dată că debitorul și fidejusorul au acceptat condițiile contractuale.
Astfel, contractul de credit în litigiu și actele aferente acestuia reprezintă voința
părților și exclude orice înțelegere verbală dintre ele, anterioară sau ulterioară încheierii
contractului. Or, în cazul neatingerii unui astfel de acord, părțile nu ar fi încheiat
contractul dat.
Recurentul a mai invocat că drept unică probă întru demonstrarea circumstanțelor
caracterului abuziv al comisionului de acordare a împrumutului este actul Agenției
pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței nr. 102 din 24.08.2020, din
care rezultă că acesta a fost emis în urma examinării în mod strict doar a notificării
întocmite de reprezentantul apelanților din 17.06.2020, iar în mod particular doar a
contractului de credit cu dobândă nr. 542 din 01.09.2019 și anexele la acesta.
Astfel, la emiterea acestui act, Agenția pentru Protecția Consumatorilor și
Supravegherea Pieței nu a examinat multiaspectual chestiunea existenței/inexistenței
clauzelor cu caracter abuziv prin acumularea tuturor înscrisurilor încheiate între părțile
litigante la încheierea contractului de credit, fără participarea intimatului, încălcând
principiul egalității de tratament, bunei-credințe, imparțialității, eficienții,
proporționalității, comprehensibilității și transparenței acțiunilor autorităților publice,
fapt ce atrage nulitatea acestuia prin prisma art. 141 alin. (2) lit. c) din Codul
administrativ și art. 334 din Codul civil.
Recurentul susține că actul nr. 102 din 24.08.2020, precum recunoaște însuși
Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței, are un caracter
unilateral, nu are un caracter obligatoriu și nu produce efecte juridice pentru părți și
12
terți, în consecință nefiind obligatoriu pentru instanța de judecată, și nu constituie temei
de a declara nulitatea unor clauze contractuale asupra cărora au convenit benevol părțile
contractuale.
Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Suprevegherea Pieții a reținut în nota
informativă, cât și în actul nr. 102 din 24.08.2020, că acesta constituie doar un temei al
Agenției ca în conformitate cu art. 281 alin. (3) din Legea privind protecția
consumatorilor nr.105 din 13.03.2003 de a intenta o acțiune în instanța de judecată cu
privire la confirmarea constatărilor sale, însă nicidecum un act administrativ obligatoriu
cu efecte juridice pentru părțile contractuale sau instanța de judecată.
Prin urmare, examinând multiaspectual probele referitor la soluționarea acestei
pretenții, prima instanța a dat o apreciere corectă soluționării acesteia însă, instanța de
apel a interpretat și aplicat eronat prevederile legale.
Recurentul consideră neîntemeiată concluzia instanței de apel referitor la dobânda
contractuală și DAE (pct. 3.2.2. din contractul de credit cu dobândă nr. 542 din
01.10.2019), fiind interpretate și aplicate eronat normele de drept material.
Recurentul susține că din materialele dosarului rezultă că intimații nu și-au
executat corespunzător și în termenii agreați obligațiile contractuale de restituire a
dobânzii contractuale și alte plăți conform graficului de rambursare. Astfel, dacă
intimații în calitate de debitor și fidejusor ar fi respectat graficul de plăți prevăzut de
contract, achitările lunare ar fi diminuat soldul ratelor, iar penalitatea contractuală nu
ar fi fost calculată, însă nerespectarea graficului de plăți a dus la aplicarea clauzei penale
agreate de părți în pct. 3.2.5 din contract.
Prin urmare contractele de creditare nebancară sunt aceleași contracte de
împrumut, dar cu anumite particularități specifice și sunt reglementate de normele
referitoare la contractul de împrumut, dacă acestea nu contravin normelor specifice.
Astfel, contractele încheiate de OCN „Credit Auto” SRL sunt contracte de
împrumut cu titlu oneros care prevăd achitarea unei dobânzi pentru folosirea
împrumutului, în conformitate cu art. 1244 din Codul civil. Prin urmare, dobânda
solicitată este dobânda contractuală care reprezintă plata pentru folosirea împrumutului
și se deosebește de dobânda de întârziere prevăzută la art. 942 din Codul civil, care
reprezintă plata pentru executarea cu întârziere a obligaților pecuniare, dacă o sumă de
bani nu este plătită la scadență, respectiv fiind două tipuri de dobânzi total diferite.
Respectiv dobânda agreată și stipulată de părți în contractul de credit nr. 542 din
01.09.2019 urmează a fi analizată prin prisma art. 1244 din Codul civil.
Recurentul susține că dobânzile percepute de către organizațiile de creditare
nebancară pot depăși dublul ratei de referință CHIBOR, iar ajustarea acestora la limitele
art. 1244 alin. (1) contravine excepției de la alin. (2) al aceluiași articol. Drept
consecință, observă că instanța de apel a interpretat și aplicat eronat prevederile art.
1244 alin. (1), (3), (4) din Codul civil, pe când instanța de apel urma să aplice
prevederile art. 1244 alin. (2) din Codul civil.
Prin urmare, concluziile instanței de apel precum că, conform calculului stabilit
de Banca Națională a Moldovei, rata de referință CHIBOR este de 7,5 % lunar ceia ce
rezultă că dobânda nu poate fi mai mare de 15 %, iar DAE în cuantum de 73,4 % este
excesiv și contravine art. 23 alin. (1) din Legea nr. 202 din 12.07.2013 privind
contractele de credit încheiate cu consumatori, fiind lovită de nulitate în partea stabilirii
13
cuantumului dobânzii ce depășește 15 % anual, contravine prevederilor art. 1244
alin.(2) din Codul civil.
În ce privește soluția instanței de apel de nulitate a acestor clauze prin prisma
prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 256 din 09.12.2011 privind clauzele abuzive
în contractele încheiate cu consumatorii, art. 23 alin. (1) din Legea nr. 202 din
12.07.2013 privind contractele de credit încheiate cu consumatori, art. 1076, 1077 din
Codul civil, recurentul susține că acestea nu sunt aplicabile cazului. Or, s-a demonstrat
cu certitudine faptul că pct. 3.2.4. din contractul de credit cu dobândă nr. 542 din
01.10.2019 precum și celelalte aferente, este legal, întemeiat, negociate de părți și
produce efecte juridice, iar prima instanță corect a dat apreciere probelor anexate la
soluționarea acestei pretenții, ceea ce nu a efectuat instanța de apel.
Recurentul a invocat că instanța de apel a apreciat abuziv și nul pct. 3.2.5. din
contractul de credit cu dobândă nr. 542 din 01.10.2019 fiind reținute prevederile art.
947, 1076 alin. (1), 1077 alin. (1) din Codul civil, însă în opinia sa, acestea nu sunt
aplicabile, având în vedere că s-a demonstrat cu certitudine faptul că pct. 3.2.5. din
contractul de credit cu dobândă nr. 542 din 01.10.2019 precum și celelalte aferente, este
legal, întemeiat, negociat de părți și produce efecte juridice, iar prima instanță corect a
dat apreciere probelor anexate la soluționarea acestei pretenții.
Recurentul a mai menționat că în contractul de credit au fost agreate și expuse doar
clauze care sunt redactate într-un limbaj clar și inteligibil, iar înainte de semnarea
contractului, consumatorului i s-au furnizat informații precontractuale pe suport de
hârtie care conțin absolut toate condițiile contractuale. Totodată, informațiile
precontractuale conțin avertizarea privind consecințele neefectuării plăților in termen.
Astfel, după semnarea contractului, împrumutatul a avut dreptul să-l revoce în
termen de 14 zile conform art. 18 alin. (1) din Legea nr. 202 din 12 iulie 2013 privind
contractele de credit pentru consumatori. Nerealizarea acestui drept demonstrează încă
o dată că debitorul și fidejusorul au acceptat condițiile contractuale.
Astfel, contractul de credit în litigiu și actele aferente acestuia reprezintă voința
părților și exclude orice înțelegere verbală dintre ele, anterioară sau ulterioară încheierii
contractului. Or, în cazul neatingerii unui astfel de acord, părțile nu ar fi încheiat
contractul dat.
De asemenea, recurentul susține că este eronată concluzia instanței de apel
referitor la pct. 3.1.1., 3.1.2 din contractul de împrumut nr. 542 din 01.10.2019, care au
fost apreciate ca abuzive și nule, din moment ce nu a fost stipulat scopul împrumutului
or, înscrisurile anexate la materialele dosarului atestă contrariul.
Scopul acordării împrumutului a fost specificat de către intimata Alexandra Chele
în cererea depusă în adresa recurentului, anume pentru nevoi personale.
Prin urmare, concluzia instanței de apel referitor la faptul că în contract nu este
clar prevăzut scopul, contravine circumstanțelor ce reies din materialele dosarului,
concluzie fiind una eronată și nu poate constitui temei de declarare a caracterului abuziv
și a nulității aceste clauze.
În privința pct. 3.1.2 din contractul de credit cu dobândă nr. 542 din 01.10.2019,
menționează că recurentul nu a solicitat încasarea vreunei penalități în baza acestei
clauze contractuale.
Instanței de judecată revine obligația de a trece prin filtrul caracterului abuziv doar
14
clauzele contractuale care sunt necesare și relevante soluționării cauzei sau care au fost
„activate” prin invocarea acestora de profesionist, care urmărește să obțină un avantaj
din conținutul clauzei. Astfel din cererea de chemare în judecată, precum și din
înscrisurile prezentate la dosar nu rezultă că a fost invocată această clauză contractuală
ca temei de a solicita să pronunțe instanța de judecată asupra unui capăt de cerere. Prin
urmare, consideră neîntemeiată concluzia instanței de apel și în această parte fiind
interpretate și aplicate normele de drept material indicate mai sus referitoare la
caracterul abuziv al clauzelor contractuale.
Recurentul a apreciat ca fiind întemeiată concluzia instanței de apel de respingere
a pretențiilor din acțiunea reconvențională privind restituirea prejudiciului cauzat în
mărime de 30 904 lei și anularea fidejusiunii acordate de Sergiu Postolachi (Musteață).
Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează
că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 12 aprilie 2022. Decizia
motivată a fost expediată participanților la proces la data de 11 mai 2022, prin
intermediul poștei electronice.
În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu
prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.
Astfel, instanța de recurs constată că OCN „Credit Auto” SRL, s-a conformat
prevederilor legale, declarând recurs la 11 iulie 2022 împotriva deciziei 12 aprilie 2022
a Curții de Apel Chișinău, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate
în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate
cu alin. (2).
La 27 iulie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților copia
cererii de recurs depusă de către Oleg Țurcan, reprezentat de avocatul Iulian Cașu cu
înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea
de însoțire anexată la materialele dosarului.
Prin referința depusă la 27 august 2022, Alexandra Chele și Sergiu Musteață
(Postolachi), reprezentați de avocatul Nicolae Marin au solicitat respingerea integrală a
recursului, cu menținerea deciziei instanței de apel.
Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)
din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune
verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile
prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.
15
La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se
încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare
a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul
judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu
constituie un temei de casare a deciziei recurate or, recursul exercitat conform Secțiunii
a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din
Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de
apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau
alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma
probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că
instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile
de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă.
Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.
În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă
statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise
(Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230).
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin
însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această
privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de
admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations
Services împotriva Franței, p. 45).
Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața
instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și
de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v. Norway,
hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).
La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedurile
cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care
se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de OCN „Credit Auto”
SRL, reprezentată de avocatul Călin Bobuțac, nu se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este
inadmisibil.
16
În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură
civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Organizația de Creditare Nebancară
„Credit Auto” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul Călin
Bobuțac.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Dumitru Mardari
judecători Galina Stratulat
Victor Burduh
17