2ra-1801/22 — Constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil

2ra-1801/22 — Constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra–1801/22

2-21115488-01-2ra-23122022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), (jud. N. Russu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.L. Pruteanu, I. Țurcan, Iu. Cotruță)

Î N C H E I E R E

01 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Bogaci Ecaterina,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bogaci Ecaterina

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică cu privire la constatarea

încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și

repararea prejudiciului cauzat,

împotriva deciziei din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respinsă cererea de apel depusă de Bogaci Ecaterina și a fost menținută

hotărârea din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), prin care

acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată,

c o n s t a t ă :

La 30 iulie 2021, Bogaci Ecaterina a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, prin care a solicitat

constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești și repararea prejudiciului cauzat.

În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că, la 22 iunie 2021, s-a

adresat prin poșta electronică către Agenția Națională pentru Reglementare în

Energetică (ANRE) a RM cu petiție, pe adresa: Xxxxx, care a fost recepționată. În

această petiție a informat ANRE că, în anul 2018, Curtea Supremă de Justiție a RM

a menținut hotărârea din 01 februarie 2017, nr. 3-160/17 a Judecătoriei Chișinău

(sediul Rîșcani).

A relevat că, până în prezent hotărârea menționată nu a fost executată și a

solicitat executarea hotărârii din 01 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul

Rîșcani). Pe 20 iulie 2021, a primit de la ANRE răspunsul la petiția din 22 iunie

2021, prin care ANRE nelegitim, intenționat și cu rea-voința a refuzat de a executa

hotărârea enunțată din motiv că a expirat termenul de 3 ani pentru prezentarea titlului

1

executoriu și astfel ANRE nu a asigurat restabilirea drepturilor lezate. Reclamanta a

mai menționat că, la 27 iulie 2021, în cadrul Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani)

a luat cunoștință cu dosarul nr. 3-160/17.

Astfel, conform scrisorii de însoțire la 25 iunie 2018, Judecătoria Chișinău,

(sediul Rîșcani) a expediat în adresa debitorului ANRE pentru executarea în termen

de 30 de zile, conform art. 32 din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV

din 10 februarie 2000, titlu executoriu (Hotărârea din 01 februarie 2017, nr. 3-

160/17 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) și Decizia din 23 mai 2018 a Curții

Supreme de Justiție). Reclamanta a mai relevat că, nu a avut informația când acest

titlu executoriu a fost primit de debitorul ANRE, dar consideră că nu a putut să fie

recepționat mai devreme decât data de 26 iunie 2018. A mai menționat că, cu petiția

sa din 22 iunie 2021 nu a depășit termenul de 3 ani, cum intenționat și cu rea-voință

declară ANRE în răspunsul formal. Scrisoarea de însoțire menționată, trebuia să îi

fie expediată, însă copia scrisorii așa și nu a ajuns la ea și în dosar lipsește dovadă

că a primit și a luat cunoștință cu scrisoarea indicată.

Reclamanta a menționat că, s-a născut la Xxxxxx și are aproximativ 95 de ani,

precum și faptul că, este invalid de gradul 1. A relevat că, din cauza stării sănătății

nesatisfăcătoare nu are posibilitate fără scaun cu rotile și ajutorul altei persoane să

iasă singură din casă. Primește o pensie nu prea mare, care nu ajunge pentru toate

cheltuielile, inclusiv și procurarea medicamentelor precum și nu are conturi bancare

deschise așa cum dorește ANRE. Reieșind din faptul că nu poate fără ajutorul altei

persoane să iasă singură din casă, banii care trebuie să îi primească, îi sunt aduși de

către colaboratorii oficiului poștal.

În cererea de chemare în judecată și alte cereri depuse a indicat oficiul poștal

și adresa poștală corectă, unde trăiește permanent din anul 1952, care erau cunoscute

bine și de către ANRE. În cazul de față nimic nu a împiedicat ANRE să execute în

termen rezonabil hotărârea enunțată, transferând suma acordată de instanță prin

oficiul poștal.

Din data emiterii hotărârii din 01 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău

(sediul Rîșcani), suma acordată de instanță practic s-a micșorat, reieșind din inflația

care a avut loc. Prin urmare, ANRE a încălcat flagrant prevederile art. 6, 10, 14 din

Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), art. 1 „Protecția proprietății”

al primului protocol adițional la Convenție, art. art. 1,4, 7, 8, 16, 53 (1), 120 din

Constituția RM, art. 16 din Codul de procedură civilă și art. 41 din Legea cu privire

la proprietate. Reclamanta a mai subliniat că nu a fost respectat termenul rezonabil

de executare a hotărârii, ceia ce i-a adus pagube morale esențiale, reieșind din faptul

că au fost încălcate flagrant drepturile sale prevăzute de legislația în vigoare.

Mai mult, este limitată sau chiar privată de anumite drepturi - dreptul la

examinare, soluționare și primirea răspunsurilor la petiții, ceia ce a adus-o la

îngrijorarea pentru efecte ulterioare și epuizarea emoțională. Aceste fapte i-au adus

pagube morale esențiale, reieșind din aceia că au fost grosolan încălcate prevederile

legislației în vigoare pe parcursul perioadei foarte îndelungate din iunie 2018, ceia

ce i-a provocat suferințe psihice esențiale și deranj. A pierdut și încă până în prezent,

și probabil în viitor o să fie nevoită să piardă o cantitate mare de timp personal pentru

restabilirea drepturilor ei lezate.

A mai relevat că, prejudiciul moral suportat, având în vedere că este persoană

2

în etate de 95 de ani, invalid de gradul 1, se exprimă prin nedreptate și umilință,

retrăire, neliniște, sentimentul de anxietate, disconfort, stres, suferințe psihice

suportate ca rezultatul tergiversării executării hotărârii, anxietate cauzată de

incertitudinea primirii răspunsului la petițiile înaintate.

A mai menționat că, în cazul de față a fost încălcat și art. l Protocolului 1 al

CEDO (dreptul reclamantei la proprietate stabilită prin hotărârea sus-indicată) și

violat art. 6 CEDO prin neexecutarea hotărârii nr. 3-160/17 din 01 februarie 2017.

Astfel, pe parcursul a mai mult de 3 ani a fost nevoită să aștepte rezolvarea problemei

cu executarea hotărârii din 01 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul

Rîșcani).

Reclamanta a solicitat de a stabili că Hotărârea din 01 februarie 2017, nr. 3-

160/17 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani), nu a fost deloc executată până în

prezent cu încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a Hotărârii contrar

prevederilor art. 6 al CEDO, art. 1 ”Protecția proprietății” al primului protocol

adițional la Convenție, art. 120 al Constituției, art. 16 al Codului de procedură civilă,

art. 41 al Legii cu privire la proprietate, legislației în vigoare, în loc de 30 de zile

conform art. 32 al Legii contenciosului administrativ pe parcursul a mai mult decât

3 ani, și repararea prejudiciului cauzat în rezultatul încălcării drepturilor în mărime

de 3000 de euro.

Prin hotărârea din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru)

acțiunea depusă de Bogaci Ecaterina a fost respinsă ca fiind neîntemeiată

Prin decizia din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă

cererea de apel depusă de Bogaci Ecaterina și a fost menținută hotărârea din 21

decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru).

Pentru a decide astfel, instanțele au reținut că, prin răspunsul oferit nr.03/799

din 19 iunie 2018, în vederea executării deciziei din 23 mai 2018 a Curții Supreme

de Justiție în partea încasării sumei de 1000 de lei cu titlu de prejudiciu moral pentru

nesoluționarea în termen a cererii, Agenția Națională pentru Reglementare în

Energetică a informat reclamanta Bogaci Ecaterina despre necesitatea prezentării

unui cont bancar la care va fi transferată suma în cauză. La 30 iunie 2018, Bogaci

Ecaterina a recepționat răspunsul nr. 03/799 din 19 iunie 2018 a Agenției Naționale

pentru Reglementare în Energetică, fapt demonstrat prin avizul de recepție anexat la

materialele cauzei.

La fel, s-a reținut că, la 25 iunie 2018, prin scrisoarea nr. 14961, în vederea

executării hotărârii din 01 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) a

fost expediată hotărârea nr. 3-160/2017 din 01 februarie 2017 și Decizia din 23 mai

2018 a Curții Supreme de Justiție, în adresa lui Bogaci Ecaterina și Agenția

Națională pentru Reglementare în Energetică. Prin scrisoarea nr. 14961 din 25 iunie

2018, Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani) a explicat reclamantei Bogaci Ecaterina

că, în conformitate cu art. art. 4, 10, 15 din Codul de executare, în cazul în care

pârâtul nu va executa cerințele hotărârii judecătorești, este în drept să depună actul

la executare alăturat unei cereri către executorul judecătoresc.

Instanțele au reținut că scrisoarea nr. 14961 din 25 iunie 2018, cu Hotărârea

din 01 februarie 0217 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) și Decizia din 23 mai

2018 a Curții Supreme de Justiție a fost recepționată de către Agenția Națională

pentru Reglementare în Energetică la 29 iunie 2018 și la data recepționării Agenția

3

Națională pentru Reglementare în Energetică deja executase parțial documentul

executoriu prin oferirea răspunsului, fiind în așteptarea comunicării de către

reclamantă a contului bancar pentru a executa documentul executoriu în partea

achitării sumei de 1000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

Conform materialelor dosarului s-a stabilit cu certitudine că Bogaci Ecaterina

nu a comunicat Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică un cont

bancar la care ar fi putut Agenția transfera suma de 1000 de lei. La fel, s-a constatat

că reclamanta Bogaci Ecaterina nu a înaintat spre executare silită executorului

judecătoresc, în termen de 30 zile de la data expirării termenului de executare

benevolă, hotărârea irevocabilă, după cum era în drept s-o facă în conformitate cu

art. 16 alin. (3) Cod de executare citat supra.

Mai mult ca atât, reclamanta s-a adresat abia la 22 iunie 2021 cu o cerere către

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică prin care a solicitat executarea

hotărârii judecătorești. Prin urmare, Agenția Națională pentru Reglementare în

Energetică întemeiat a refuzat executarea hotărârii din 01 februarie 2018 a

Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani), deoarece termenul privind înaintarea spre

executare a Deciziei din 23 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție mun. Chișinău a

expirat.

Instanțele în concluzie au reținut că, Agenția Națională pentru Reglementare

în Energetică, a întreprins acțiunile de executare benevolă a Deciziei din 23 mai

2018 a Curții Supreme de Justiție, iar faptul neprezentării de către reclamanta Bogaci

Ecaterina a unui cont bancar pe care să fie transferată suma de 1000 de lei, precum

și lipsa acțiunilor privind înaintarea titlului executoriu unui executor nu pot fi

imputate Agenției. Astfel, instanțele au menționat că statul nu este obligat să execute

din oficiu hotărârile judecătorești.

La 16 decembrie 2022, Bogaci Ecaterina a contestat cu recurs decizia din 13

septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii

din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) și să fie pronunțată o

nouă hotărâre, prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului, recurenta a invocat că atât decizia instanței de apel,

cât și hotărârea primei instanțe sunt eronate. A menționat că a fost grosolan lipsită

de „liberul acces la apărare pe cale judecătorească, a drepturilor și intereselor

legitime”. A menționat că nu a primit și nu a putut din cauza stării de sănătate să

prezinte Titlul executoriu pentru executare, deoarece nu are posibilitate fără scaun

cu rotile și ajutorul altei persoane să iasă din casă, iar la Judecătoria Chișinău (sediul

Râșcani) până în prezent nu este rampă de acces. Mai mult decât atât a telefonat la

ANRE și a solicitat ca suma acordată să-i fie transferată prin oficiul poștal, reieșind

din faptul că nu are conturi bancare. Consideră că i-au fost încălcate grav drepturile,

atât decizia instanței de apel cât și hotărârea prime instanțe le consideră ca fiind

ilegale, și urmează a fi casate.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 13

septembrie 2022, expediată în adresa recurentei la 10 octombrie 2022 (f.d.161) și a

fost recepționată la 17 octombrie 2022 (f.d.172). Astfel, se constată că recurenta s-

a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei instanței de

4

apel în termenul stabilit de lege.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către

Bogaci Ecaterina, inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În

conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului

împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului

XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul

reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură

civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de către Bogaci Ecaterina, nu pot duce la

admisibilitatea recursului, or acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului

de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs

implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

5

bazează. Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarată de către Bogaci Ecaterina.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Bogaci Ecaterina.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

6