2ra-1460/22 — Rezolutiunea contractului

2ra-1460/22 — Rezolutiunea contractului (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-1460/22 (2-19190979-01-2ra-07102022)

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Judecător – L. Lavric

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – A. Pahopol, R. Pulbere, V. Mihaila

D E C I Z I E

07 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Dumitru Mardari,

Mariana Pitic,

Victor Burduh

examinând recursul declarat de Nichifor Maria și Nichifor Mihail, prin

intermediul avocatului Pantaz Vladislav,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nichifor Maria și

Nichifor Mihail către Ivasco Vladimir, intervenient accesoriu notarul Petcu Elena,

cu privire la rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare a bunului imobil și

încasarea sumei,

împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admisă cererea de apel depusă de Ivasco Vladimir, casată hotărârea din 05 aprilie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și adoptată o nouă hotărâre de

respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 29 noiembrie 2019, Nichifor Maria și Nichifor Mihail s-au adresat cu cerere

de chemare în judecată împotriva lui Ivasco Vladimir, intervenient accesoriu notarul

Petcu Elena cu privire la rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare a bunului

imobil și încasarea sumei.

În motivarea cererii de chemare în judecată au menționat că, în baza contractului

de vânzare-cumpărare a imobilului nr. 11821, încheiat la 29 noiembrie 2018 cu

Ivasco Vladimir, au obținut în proprietate apartamentul nr. 45, situat în mun.

Chișinău, șos. XXXXXXX, nr. XXX, cu suprafața totală 20,9 m.p., nr. cadastral

XXXXXXXXXX, contractual fiind autentificat la biroul notarului Petcu Elena.

Conform pct. 6 al contractului, bunul imobil a fost înstrăinat la prețul de 9500

euro, achitați în rate în felul următor: suma de 1900 euro până la semnarea

contractului de vânzare-cumpărare, restul sumei - în termen de 1 an, până la data de

29 noiembrie 2019. Ulterior încheierii contractului, reclamanții au achitat suma de

1000 euro, astfel, suma totală pe care au achitat-o constituie 2 900 euro.

Potrivit acțiunii, reclamanții s-au instalat cu traiul în apartamentul procurat în luna

1

mai 2019 și imediat au depistat viciile materiale ale acestuia, și în special problemele

cu canalizarea au provocat inundații, iar umeditatea înaltă - mucegai.

În rezultatul verificării, la solicitarea reclamanților, gestionarul blocului locativ –

ÎMGFL nr. 7 a întocmit la 04 iunie 2019 un act, constatând lucrări de replanificare

neautorizate, fiind mărit veceul și instalată cada de duș din teracotă. Peretele care

despărțea odaia de bucătărie a fost demontat (peretele din gips despărțitor), țevile de

canalizare din apartament de asemenea au fost instalate cu abateri de la proiectul

inițial, canalizarea centrală a rămas după proiectul inițial sub podele, însă accesul la

țeava centrală este astupat cu teracotă. De asemenea, s-a constatat că, lucrările

menționate au fost efectuate de foștii locatari.

Astfel, potrivit reclamanților, au fost identificate vicii materiale (vicii ascunse) ale

imobilului pe care l-au procurat.

În cererea de chemare în judecată, reclamanții au menționat și despre multiplele

adresări către pârât cu solicitarea de rezoluțiune a contractului de vânzare-

cumpărare, însă adresările au rămas fără răspuns.

La 11 noiembrie 2019, prin notificarea nr. 1 adresată pârâtului, au solicitat în

termen de 3 zile calendaristice rezoluțiunea benevolă a contractului, restituirea

sumelor achitate, însă notificarea a fost returnată de factorul poștal, deoarece

destinatarul lipsea la momentul distribuirii.

Reieșind din cele expuse, reclamanții au solicitat rezoluțiunea contractului de

vânzare-cumpărare a apartamentului nr. 45, din șos. XXXXXXX, XXX, mun.

Chișinău, încheiat la 29 noiembrie 2018 între Ivasco Vladimir și Nichifor Maria, cu

repunerea părților în poziție inițială; încasarea sumei achitate în baza contractului de

vânzare-cumpărare nr.11821 din 29 noiembrie 2018 în mărime de 2900 euro,

echivalentul în lei moldovenești conform cursului BNM la data executării; încasarea

cheltuielilor suportate la autentificarea contractului de vânzare-cumpărare nr.11821

din 29 noiembrie 2018 în suma totală de 2 421,00 lei; încasarea cheltuielilor de

judecată formate din taxa de stat în sumă de 7 245 lei și cheltuielile de asistență

juridică în sumă de 7 000 lei, încasarea cheltuielilor pentru efectuarea expertizei.

Prin hotărârea din 05 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

admis integral cererea de chemare în judecată înaintată de Nichifor Maria și Nichifor

Mihail către Ivasco Vladimir, intervenient accesoriu notarul Petcu Elena despre

rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare a bunului imobil și încasarea sumei.

S-a rezoluționat contractul de vânzare-cumpărare a bunului imobil – apartamentul

nr. 45, nr. cadastral XXXXXXXXXX, amplasat în blocul locativ nr. XXX din șos.

XXXXXXX, mun. Chișinău, încheiat la 29 noiembrie 2018 între Ivasco Vladimir și

Nichifor Maria, cu repunerea părților în poziție inițială. S-au încasat de la Ivasco

Vladimir în beneficiul lui Nichifor Mihail și Nichifor Maria: suma achitată în baza

contractului de vânzare-cumpărare nr.11821 din 29 noiembrie 2018 în mărime de

2900 (două mii nouă sute) euro, echivalentul în lei moldovenești conform cursului

BNM la data executării; cheltuielile suportate la autentificarea contractului de

vânzare-cumpărare nr.11821 din 29 noiembrie 2018 în suma totală de 2 421,00 (două

mii patru sute douăzeci și uni) lei; suma totală de 26 971 (douăzeci și șase mii nouă

sute șaptezeci și unu) lei 92 bani, formată din taxa de stat – 7 245,00 lei, serviciile

Agenției Servicii Publice – 126,92 lei, cheltuielile suportate pentru efectuarea

expertizei în mărime de 12 600,00 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de

7000,00 lei.

Prin decizia din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă cererea de

2

apel depusă de Ivasco Vladimir, casată hotărârea din 05 aprilie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, și adoptată o nouă hotărâre de respingere a acțiunii.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a menționat că afirmațiile

reclamanților precum că efectuarea lucrărilor de replanificare neautorizate, fiind

mărit veceul și instalată căda de duș din teracotă, peretele care despărțea odaia de

bucătărie a fost demontat (peretele din gips despărțitor), țevile de canalizare din

apartament de asemenea au fost făcute cu abateri de la proiectul inițial, canalizarea

centrală a rămas după proiectul inițial sub podele, însă accesul la țeava centrală este

astupat cu teracotă, constituie vicii materiale (vicii ascunse) și duc la rezoluțiunea

contractului de vânzare-cumpărare încheiat între părți, nu pot fi considerate vicii

materiale, or apartamentul procurat corespunde destinației stabilite în contract,

corespunde utilizării obișnuite și prezintă caracteristici care există în mod obișnuit

la bunuri de același fel și pe care cumpărătorul le poate aștepta ținând cont de felul

bunului.

De asemenea, nu pot fi considerate drept vicii ascunse și depistarea de către expert

a următoarelor defecte: prezența pe suprafața pereților a petelor de culoare surie –

gălbuie, cu grad sporit de mucegai, inclusiv pereții grupului sanitar, prezența

locațiilor cu căderi de tencuieli, lipsa ventilării directe, prezența mirosului înțepător

de umiditate, datorat lipsei izolării țevilor de canalizare de sub pardoseala

apartamentului examinat cu astuparea accesului, or legislatorul a stabilit cu

desăvârșire care vicii la bun sunt considerate materiale.

Mai mult ca atât, potrivit pct. 4 din contractul încheiat între părți, cumpărătorul

până la semnarea prezentului contract a luat cunoștință de parametrii calitativi ai

imobilului. Defecte la prima vedere nu au fost depistate. Imobilul se află în starea ce

corespunde destinației ei funcționale, cumpărătorul nu are pretenții față de vânzător

referitor la starea imobilului. Astfel, cumpărătorii bunului imobil s-au instalat cu

traiul în apartament și locuiesc acolo până în prezent, urmând să efectueze achitarea

integrală a costului acestuia.

La 08 septembrie 2022, la Curtea Supremă de Justiție a fost înregistrat recursul

declarat de Nichifor Maria și Nichifor Mihail, prin intermediul avocatului Pantaz

Vladislav, prin care a fost solicitată casarea deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel

Chișinău și menținerea hotărârii din 05 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru.

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către

participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele

pricinii. Suplimentar a invocat argumente similare celor din cererea de chemare în

judecată.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, este de

menționat că, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în

cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul

de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, copia deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel

3

Chișinău, a fost expediată participanților la proces la 08 iulie 2022 (f.d. 184).

Astfel, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, Completul

Colegiului constată că recursul declarat de Nichifor Maria și Nichifor Mihail, prin

intermediul avocatului Pantaz Vladislav, înregistrat la 08 septembrie 2022 (f.d. 195-

206), este în termen.

Prin notificarea din 07 octombrie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în

adresa intimatului Ivasco Vladimir și a notarului Petcu Elena copia recursului, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d. 214), aceasta fiind

recepționată la 13 octombrie 2022 (f.d. 216, 217).

La 14 noiembrie 2022, Ivasco Vladimir, prin intermediul avocatului Mișcoi

Mihail a depus referință asupra cererii de recurs, solicitând considerarea acesteia ca

fiind inadmisibilă.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 16 noiembrie 2022, recursul

declarat de Nichifor Maria și Nichifor Mihail, prin intermediul avocatului Pantaz

Vladislav, a fost considerat admisibil.

Conform art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței

de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele legale aplicabile la

soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul declarat de Nichifor Maria și

Nichifor Mihail, prin intermediul avocatului Pantaz Vladislav, va casa decizia Curții

de Apel Chișinău din 24 mai 2022 și va menține hotărârea din 05 aprilie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din următoarele considerente.

După cum reiese din circumstanțele cauzei, Nichifor Maria și Nichifor Mihail s-

au adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Ivasco Vladimir,

intervenient accesoriu notarul Petcu Elena cu privire la rezoluțiunea contractului de

vânzare-cumpărare a bunului imobil și încasarea sumei, invocând existența viciilor

ascunse a bunului imobil.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia

temeiniciei acțiunii și a rezoluționat contractul de vânzare-cumpărare a bunului

imobil – apartamentul nr. 45, nr. cadastral XXXXXXXXXX, amplasat în blocul

locativ nr. XXX din șos. XXXXXXX, mun. Chișinău, încheiat la 29 noiembrie 2018

între Ivasco Vladimir și Nichifor Maria, cu repunerea părților în poziție inițială. S-

au încasat de la Ivasco Vladimir în beneficiul lui Nichifor Mihail și Nichifor Maria:

suma achitată în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.11821 din 29 noiembrie

2018 în mărime de 2900 (două mii nouă sute) euro, echivalentul în lei moldovenești

conform cursului BNM la data executării; cheltuielile suportate la autentificarea

contractului de vânzare-cumpărare nr.11821 din 29 noiembrie 2018 în suma totală

de 2 421,00 (două mii patru sute douăzeci și uni) lei; suma totală de 26 971 (douăzeci

și șase mii nouă sute șaptezeci și unu) lei 92 bani, formată din taxa de stat – 7 245,00

lei, serviciile Agenției Servicii Publice – 126,92 lei, cheltuielile suportate pentru

efectuarea expertizei în mărime de 12 600,00 lei și cheltuielile de asistență juridică

în sumă de 7000,00 lei.

Prin decizia din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă cererea de

4

apel depusă de Ivasco Vladimir, casată hotărârea din 05 aprilie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, și adoptată o nouă hotărâre de respingere a acțiunii.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare

ce guvernează raportul litigios, constată că soluția instanței de apel este greșită.

Colegiul lărgit reține prevederile art. 1108 din Codul civil, care stabilește că, prin

contractul de vânzare-cumpărare, o parte (vânzător) se obligă să predea un bun în

proprietate celeilalte părți (cumpărător), iar aceasta se obligă să preia bunul și să

plătească prețul convenit.

Din materialele cauzei rezultă că, la 29 noiembrie 2018, între Ivasco Vladimir, în

calitate de vânzător, și Nichifor Maria, în calitate de cumpărător, a fost încheiat

contractul de vânzare-cumpărare a imobilului nr. 11821 din 29 noiembrie 2018,

autentificat la biroul notarului Petcu Elena, obiectul căruia l-a constituit bunul imobil

- apartamentul nr. 45, situat în mun. Chișinău, șos. XXXXXXX, XXX, cu suprafața

totală de 20,9 m.p., nr. cadastral XXXXXXXXXX.

Dreptul de proprietate al recurenților a fot înregistrat în Registrul bunurilor

imobile la 18 februarie 2019.

Potrivit contractului menționat, bunul imobil a fost înstrăinat la prețul de 9 500

euro, sumă care urma a fi achitată în rate: până la semnarea contractului – 1900 euro,

restul sumei de 7600 euro urma a fi achitată în decurs de un an, termenul final fiind

fixat la 29 noiembrie 2019.

Potrivit recipisei anexate la dosar, Ivasco Vladimir a confirmat primirea de la

Nichifor Maria a sumei de 1 000 euro pentru bunul imobil vândut.

Respectiv, potrivit înscrisurilor anexate la materialele cauzei, la momentul

înaintării acțiunii în instanța de judecată, reclamanții au achitat din prețul bunului

imobil stabilit în contract suma de 2 900 euro.

Colegiul lărgit reține că drept temei al prezentei acțiuni a fost invocată existența

viciilor materiale ale bunului.

Potrivit art. 1117 alin. (1) din Codul civil, vânzătorul este obligat să predea bunul

fără vicii materiale.

Potrivit art. 1123 alin. (1), (5) din Codul civil, cumpărătorul își poate exercita

drepturile rezultate din existența viciului dacă demonstrează că viciul a existat la

momentul trecerii riscului, chiar dacă este descoperit mai târziu.

Dacă viciul rezultă din împrejurări pe care vânzătorul le-a cunoscut sau trebuia să

le cunoască, dar pe care nu le-a dezvăluit cumpărătorului la momentul încheierii

contractului, vânzătorul nu poate invoca: a) faptul că cumpărătorul din culpă gravă

nu a cunoscut viciul; b) dispozițiile art. 1124, 1125 și 1126; c) clauza prin care se

exclud sau se limitează drepturile prevăzute de lege ale cumpărătorului rezultate din

existența viciului.

Potrivit art. 1126 alin. (1) și (2) din Codul civil, cumpărătorul pierde drepturile

rezultate din existența viciului dacă nu notifică vânzătorul despre acel viciu înainte

de expirarea termenului: a) de 3 ani, în cazul viciilor juridice; b) de 5 ani, în cazul

viciilor materiale ale unei construcții sau ale materialelor folosite.

Conform art. 776 din Codul civil, obligațiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict)

și din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condițiile legii.

Conform art. 858 alin. (2) din Codul civil, obligația trebuie executată în modul

corespunzător, cu bună-credință, la locul și în momentul stabilit. Buna-credință este

o cerință legală, conform căreia părțile contractante trebuie să-și execute obligațiile

5

asumate astfel încât efectele contractului să corespundă, în cel mai înalt grad, voinței

lor reale.

În scopul motivării pretențiilor sale, recurenții au prezentat instanței de judecată

Actul nr. 1 din 04 iunie 2019, întocmit de către comisia formată din inginerul și

lăcătușul ÎMGFL nr. 7, cu participarea locatarului Nichifor Maria. În rezultatul

examinării bunului imobil nr. 45, din șos. XXXXXXX, XXX, mun. Chișinău, au

constatat că: ”Blocul locativ șos. XXXXXXX, nr. XXX, 3 etaje, 2 scări, 57

apartamente, fără subsol, acoperiș flexibil, anul dării în exploatare 1963. Țevile de

canalizare Ø 100, sunt instalate de sub podeală prin apartamente și se duc în fântâna

centrală de canalizare. La fiecare adresare a locatarilor ÎMGFL nr. 7 angajații

curățeau ori de pe acoperiș ori din fântâna centrală. Canalizarea se bate des din cauza

că locatarii aruncau în canalizare diferite obiecte sacoșe și altele. În apartamentul 45

au fost efectuate lucrări de replanificare neautorizate, a fost mărit veceul cu

instalarea căzii de duș din teracotă. Peretele care despărțea camera de bucătărie a

fost demontat, (peretele din gips despărțitor) țevile de canalizare din apartament de

asemeni au fot făcute cu abateri de inițial proiect. Canalizarea centrală a rămas după

proiectul inițial sub podele, însă accesul la țeava centrală este astupat cu teracotă.

Lucrările sus menționate au fost efectuate de foștii locatari.”

Cu referire la acest act, instanța de recurs reține că înscrisul a fost întocmit de

către o comisie formată din membrii-angajați ai ÎMGFL nr. 7, care au constatat o

stare de fapt existentă la fața locului în momentul întocmirii actului. Pe parcursul

examinării cauzei în instanțele inferioare, intimatul Ivasco Vladimir și-a manifestat

dezacordul față de acest înscris, invocând încălcări de procedură la întocmirea lui și

falsuri prin adăugire de text, dar nu și-a argumentat această poziție și nu a prezentat

probe care să demonstreze cele invocate.

Pe parcursul examinării cauzei în prima instanță, la solicitarea reclamanților, a

fost dispusă efectuarea expertizei judiciare tehnice în construcții în scopul elucidării

existenței viciilor ascunse a bunului imobil litigios.

Potrivit Raportului de expertiză nr. 150 din 30 noiembrie 2020, efectuată de

B.I.E.J „Achimov Anatolie” în temeiul încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru din 25 iunie 2020, expertul a constatat că, bunul imobil - apartamentul nr. 45,

șos. XXXXXXX, XXX, amplasat la parterul blocului locativ, a suportat lucrări de

resistematizare/reparație capitală cu modificarea soluției arhitectural-constructivă și

a indicilor tehnico-economici din planului geometric înregistrat în baza de date a

Agenției Servicii Publice, Departamentul Cadastru. Lucrările de resistematizare/

reparație capitală cu modificarea soluției arhitectural-constructivă și a indicilor

tehnico-economici sunt compuse din:

- demolarea pereților neportanți;

- edificarea pereților neportanți în vederea formării unui grup sanitar nou;

- executarea unui gol de fereastră în peretele portant cu vedere în coridorul comun;

- executarea lucrărilor tehnice cu privire la strămutarea, conectarea și

modificarea rețelelor de apă și canalizare;

- executarea lucrărilor de reparație capitală.

Cu referire la întrebarea pusă în fața expertului pentru determinarea faptului dacă

au fost sau nu încălcate normele în construcție la replanificarea efectuată de la

proiectul inițial conform datelor înregistrate la ASP, expertul a constatat că, lucrările

de resistematizare/reparație capitală s-au demarat samavolnic și nu au fost

recepționate și înregistrate la Agenția Servicii Publice, Departamentul Cadastru,

6

fapt ce contravine legislației cu privire la autorizarea executării lucrărilor în

construcții, privind calitatea în construcții și recepția construcțiilor și instalațiilor

aferente.

Starea tehnică a bunului imobil, conform concluziilor expertului, la momentul

investigațiilor, este nesatisfacătoare și nu corespunde cerințelor care asigură condiții

normale de expoatare, sanitare și de viață, corespunzător cerințelor normative în

conformitate cu criteriul:

A - rezistență și stabilitate;

В - siguranță în exploatare;

D - igienă, sănătatea oamenilor, refacerea și protecția mediului înconjurător.

Totodată, analizând rezultatele evaluării calitative, studiilor, calculelor efectuate

și fundamentărilor, expertul a constatat imposibilitatea exploatării bunului imobil

corespunzător destinației, deoarece nu sunt respectate normativele tehnice în

construcții, normele sanitare și antiincendiare.

La fel expertul a depistat prezența următoarelor defecte: prezența pe suprafața

pereților a petelor de culoare surie – gălbuie, cu grad sporit de mucegai, inclusiv

pereții grupului sanitar, prezența locațiilor cu căderi de tencuieli, lipsa ventilării

directe, prezența mirosului înțepător de umiditate, datorat lipsei izolării țevilor de

canalizare de sub pardoseala apartamentului examinat cu astuparea accesului. La fel,

s-a stabilit că, indicii tehnico-economici din planul geometric a bunului imobil emis

de Agenția Servicii Publice, Departamentul cadastru nu corespund situației de

facto.

În privința Raportului de expertiză menționat, ca și probă, intimatul de asemenea

a invocat încălcări de procedură la întocmire, solicitând să fie apreciat

corespunzător. Astfel, s-a invocat necitarea intimatului de către expertul judiciar,

precum și încălcarea drepturilor intimatului de a alege expertul, de a înainta întrebări

spre soluționare, de a înainta recuzări expertului. Reieșind din aceste considerente,

isntanța de apel a respins această probă.

Colegiul lărgit ține să elucideze acesta aspect, prin descrierea situației de fapt,

care rezultă din înscrisurile anexate la materialele cauzei.

Astfel, în ședința de judecată a primei instanțe din 25 iunie 2020, avocatul

reclamanților Pantaz Vladislav, a înaintat un demers cu privire la dispunerea

efectuării expertizei judiciare tehnice în construcții. Reprezentantul pârâtului,

avocatul stagiar Prisacari Eugeniu, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată,

nu a obiectat împotriva numirii expertizei, dar a fost împotriva numirii în calitate de

expert a lui Achimov Anatolii. Totodată, potrivit procesului-verbal și a încheierii,

avocatul pârâtului nu a venit cu propunerea de a numi un alt expert judiciar, precum

și nu a venit cu propriile întrebări care să-i fie înaintate expertului spre soluționare.

Totodată, încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 25 iunie 2020, prin

care s-a dispus efectuarea expertizei, a fost pronunțată în ședință publică, în prezența

avocaților părților, iar copia încheierii le-a fost înmânată acestora contra semnătură

în aceeași zi (f.d. 70). Astfel, avocatul intimatului a cunoscut cine a fost numit în

calitate de expert și nu a făcut uz de dreptul său de a-l recuza.

Suplimentar, cu referire la argumentul cu privire la necitarea intimatului la

efectuarea expertizei, instanța de recurs menționează că acest argument nu

corespunde realității, or potrivit demersului Expertului judiciar Achimov Anatolii

nr. 10491 din 03 iulie 2020, recepționat de către Ivasco Vladimir la 28 iulie 2020

(trimiterea poștală ds1212124516as), ultimul a fost informat despre data și ora

7

examinării la fața locului a obiectului în litigiu (f.d. 207, 208). Astfel, ignorarea de

către intimat a acestei notificări nu poate fi calificată drept o încălcare a drepturilor

sale.

Respectiv, respingerea Raportului de expertiză nr. 150 din 30 noiembrie 2020,

efectuată de B.I.E.J „Achimov Anatolie”, în calitate de probă, pe motive de

procedură, nu poate fi admisă.

Mai mult, în conformitate cu prevederile art. 118 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept

temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu prevede altfel.

Reieșind din norma citată, recurenții au prezentat probe prin care și-au demonstrat

pretențiile, însă instanța de apel neîntemeiat le-a apreciat critic, în baza unor temeiuri

invocate de către partea adversă care, la rândul său, nu a prezentat nicio probă în

apărarea poziției sale.

În așa mod, Colegiul lărgit conchide că bunul imobil dobândit de recurenții

Nichifor Maria și Nichifor Mihail în baza contractului de vânzare-cumpărare

încheiat la 29 noiembrie 2018, la momentul predării acestuia avea vicii materiale

care, la momentul dobândirii nu puteau fi cunoscute. Or, vânzătorul, la momentul

predării bunului urma să garanteze cumpărătorul contra oricăror vicii ascunse care

fac bunul impropriu întrebuințării căruia îi este destinat sau care îi micșorează în

asemenea măsură întrebuințarea sau valoarea încât, dacă le-ar fi cunoscut,

cumpărătorul nu ar fi cumpărat, sau ar fi plătit un preț mai mic.

Aici este necesar de a da apreciere punctului 4 din contractul litigios, potrivit

căruia „Cumpărătorul până la semnarea prezentului contract a luat cunoștință cu

parametrii calitativi ai imobilului. Defecte la prima vedere nu au fost depistate.

Imobilul se află în stare ce corespunde destinației ei funcționale. Cumpărătorul nu

are pretenții față de vânzător referitor la starea imobilului.” Astfel, viciile la sistemul

de aprovizionare cu apă și la sistemul de canalizare nu puteau fi depistate „la prima

vedere”, ci doar în urma utilizării bunului conform destinației. Iar executarea

samovolnică a lucrărilor tehnice cu privire la strămutarea, conectarea și

modificarea rețelelor de apă și canalizare, a fost demonstrată prin actele anexate la

materialele cauzei. Este de menționat faptul că intimatul nu a prezentat acte

permisive pentru lucrările efectuate, precum și acte care să certifice darea în

exploatare a acestor lucrări.

Potrivit art. 926 alin. (1), (2) din Codul civil, prin efectul rezoluțiunii o parte

contractantă (beneficiarul) care a primit vreo prestație prin executarea obligațiilor de

către cealaltă parte contractantă în temeiul contractului supus rezoluțiunii sau al

tranșei contractului supusă rezoluțiunii este obligată să i-o restituie. În cazul în care

ambelor părți contractante le revin obligații de restituire, obligațiile sunt corelative.

Dacă prestația a constat în plata unei sume de bani, suma primită trebuie restituită.

Potrivit art. 928 alin. (1), (2) din Codul civil, dreptul real limitat constituit în

temeiul contractului se stinge prin efectul rezoluțiunii sale. În cazul în care partea

contractantă căreia i s-a constituit un drept real limitat prin înregistrare într-un

registru de publicitate nu își dă consimțământul la radierea sa, cealaltă parte

contractantă poate cere instanței de judecată, pe calea acțiunii în rectificare, să

pronunțe o hotărâre care să țină loc de consimțământ al părții contractante care

refuză radierea, iar potrivit art. 1110 din Codul civil, în cazul cumpărării unui teren

sau unui alt bun imobil, cheltuielile de întocmire, autentificare notarială și de

înregistrare în registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate dobândit prin

8

contractul de vânzare-cumpărare, precum și cheltuielile de preluare a documentelor

necesare, sunt puse în sarcina cumpărătorului.

Astfel, Colegiul lărgit consideră întemeiată soluția primei instanțe cu privire la

rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare nr. 11821 din 29 noiembrie 2018 și,

ținând cont de faptul că suma totală achitată de recurenți lui Ivasco Vladimir în

temeiul contractului constituie 2900 euro, instanța corect a ajuns la concluzia că

aceasta urmează a fi încasată de la Ivasco Vladimir în beneficiul lui Nichifor Maria

și Nichifor Mihail. Totodată, întemeiată este și soluția primei instanțe cu privire la

încasarea cheltuielilor notariale, a cheltuielilor pentru efectuarea expertizei, precum

și a cheltuielilor pentru achitarea taxei de stat și asistența juridică.

Din considerentele arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul declarat de Nichifor Maria și Nichifor Mihail, prin intermediul avocatului

Pantaz Vladislav, de a casa decizia Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2022 și a

menține hotărârea din 05 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Nichifor Maria și Nichifor Mihail, prin intermediul

avocatului Pantaz Vladislav.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2022 și se menține

hotărârea din 05 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de Nichifor Maria și Nichifor Mihail către

Ivasco Vladimir, intervenient accesoriu notarul Petcu Elena, cu privire la

rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare a bunului imobil și încasarea sumei.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Dumitru Mardari,

Mariana Pitic,

Victor Burduh

9