2ra-1418/22 — Încasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Încasarea datoriei
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-1418/22 — Încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra-1418/22
2-20100928-01-2ra-04102022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Judecător – Badan-Melnic Eleronora
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – L. Pruteanu, I. Țurcan, I. Cotruță
Î N C H E I E R E
09 noiembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Mariana Pitic
examinând admisibilitatea recursului declarat de Ghieș Luiza,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Municipală
de Gestionare a Fondului Locativ nr. 21 din mun. Chișinău (în procedura falimentului)
către Ghieș Inga și Ghieș Luiza cu privire la încasarea datoriei pentru serviciile comunale,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 31 mai 2022, prin care a fost casată
hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 07 octombrie 2021 și emisă o nouă
hotărâre,
c o n s t a t ă:
La 19 august 2020, Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 21
din mun. Chișinău (în procedura falimentului) a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ingăi Ghieș și a Luizei Ghieș, solicitând încasarea, în mod solidar, a datoriei
pentru serviciile locative și comunale în mărime de 1 119, 07 lei.
În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta a menționat că, pe numele
pârâtelor Ghieș Inga și Ghieș Luiza a fost deschis un cont personal, în baza căruia
Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 21 din mun. Chișinău (în
procedura falimentului) a prestat servicii locativ-comunale, iar consumatorii au acceptat
și au beneficiat de servicii în volum deplin, fără întreruperi, în conformitate cu normele
și tarifele în vigoare.
Cu toate acestea, pârâtele au acumulat o datorie pentru consumul serviciului de livrare
a apei potabile în mărime de 1 119, 07 lei, la xxxxx, din str. Xxxxx, xxxxx, mun. Chișinău.
Astfel, prin prisma prevederilor art. 25 alin. (1) din Legea serviciilor publice de
gospodărie comunală, coroborate cu prevederile art. 51 alin. (4) și 37 alin. (3) al Legii cu
privire la locuințe, acestea urmează să achite datoria pentru serviciile publice de
gospodărie comunală de care au beneficiat.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 07 octombrie 2021, a fost
respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Municipală de
Gestionare a Fondului Locativ nr. 21 din mun. Chișinău (în procedura falimentului) către
Ghieș Inga și Ghieș Luiza cu privire la încasarea datoriei pentru serviciile comunale.
1
S-a încasat din contul Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr.
21 din mun. Chișinău (în procedura falimentului) în beneficiul statului, suma de 270 lei
cu titlu de plată a taxei de stat.
La 04 noiembrie 2021, Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr.
21 din mun. Chișinău (în procedura falimentului), a declarat apel împotriva hotărârii
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 07 octombrie 2021, solicitând casarea integrală
a acesteia și emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie
admisă integral.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 31 mai 2022, s-a admis cererea de apel depusă
de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 21 din mun. Chișinău
(în procedura falimentului).
S-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 07 octombrie 2021 și s-a
emis o nouă hotărâre prin care:
- S-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Municipală
de Gestionare a Fondului Locativ nr. 21 din mun. Chișinău (în procedura falimentului).
- S-a încasat în mod solidar de la Ghieș Inga și Ghieș Luiza în beneficiul
Întreprinderii Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 21 din mun. Chișinău (în
procedura falimentului), datoria în sumă de 1 119,07 lei, la consumul de apă potabilă
pentru perioada 01 iulie 2017 - 08 martie 2019.
- S-a încasat în mod solidar de la Ghieș Inga și Ghieș Luiza în beneficiul statului,
taxa de stat în cuantum de 270 lei, de plata căreia a fost scutită reclamanta.
Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a remarcat că potrivit informației cu
privire la sumele calculate și achitate pentru serviciile locativ-comunale, la situația din 04
aprilie 2020, proprietarii apartamentului nr. xxxxx din str. Xxxxx, xxxxx, mun. Chișinău
- Ghieș Inga și Ghieș Luiza au acumulat o datorie în mărime 1 119, 07 lei.
De asemenea, instanța de apel a remarcat faptul că, calculul datoriei la apă, a fost
efectuat ținându-se cont de prevederile Legii nr. 303 din 13 decembrie 2013 cu privire la
serviciul public de alimentare cu apă și canalizare, care erau în vigoare până la 08 martie
2019, iar la materialele cauzei lipsesc probe care ar demonstra că Ghieș Inga și Ghieș
Luiza nu ar fi beneficiat de serviciile de aprovizionare cu apă potabilă în volumul indicat
în factura înaintată spre plată.
La 14 septembrie 2022, a fost înregistrat recursul declarat de Ghieș Luiza în care s-a
solicitat casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 31 mai 2022 și menținerea hotărârii
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 07 octombrie 2021.
Cu referire la circumstanțele de fapt relevante prezentului litigiu, recurenta a menționat
că instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru
soluționarea pricinii în fond, iar concluziile expuse în actul judecătoresc sunt în
contradicție cu circumstanțele pricinii.
Astfel, reiterând circumstanțele de fapt descrise în referința la cererea de chemare în
judecată și cererea de apel, depuse de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului
Locativ nr. 21 din mun. Chișinău (în procedura falimentului), recurenta a remarcat că
soluția instanței de apel nu conține o argumentare clară din care să rezulte certitudinea
adoptării soluției la care s-a ajuns, având o motivare superficială, fără a fi abordate toate
aspectele importante în speță.
Cu referire la prevederile art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, Colegiul
civil menționează că, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării
hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este
2
termen de decădere și nu poate fi restabilit.
Potrivit materialelor cauzei, copia deciziei Curții de Apel Chișinău din 31 mai 2022 a
fost expediată părților în proces la 13 iulie 2022 (f.d.138), însă date cu privire la
recepționarea actului judecătoresc nu au fost stabilite.
Astfel, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului
civil, consideră că recursul din 14 septembrie 2022, declarat de Ghieș Luiza este în
termen.
Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, în raport cu materialele pricinii și
prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ghieș Luiza este
neîntemeiat și urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.
Potrivit art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la
proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se
constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători
decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității
recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire
cu privire la fondul recursului.
Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului, prin prisma prevederilor
secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul de procedură civilă, sunt strict
delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f)
din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentei este impusă obligația delimitării
esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor
circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural,
și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.
În speță, însă criticile invocate de recurentă nu pot duce la admisibilitatea recursului,
or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură civilă, în
condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în
detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. În acest context este de
menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv
numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care
evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel,
precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că,
rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei
atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432
alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu
soluția dată de instanța inferioară, iar argumentele recursului nu permit identificarea
omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil.
Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil
3
să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod
direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în recursul declarat
de Ghieș Luiza.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării
recursului ca fiind admisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul
de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ghieș Luiza.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
Judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Mariana Pitic
4