2ra-1041/22 — constatarea incalcarii dreptului la judecarea cauzei contraventionale in termen rezonabil, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-1041/2022

2-21119757-01-2ra-02082022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (C. Roșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, V. Buhnaci, V. Sîrbu)

Î N C H E I E R E

19 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecători Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Vicol Ion și Ministerul

Justiției al Republicii Moldova,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vicol Ion

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei contravenționale și

repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 08 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 06 august 2021, Vicol Ion a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării

dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei contravenționale, repararea

prejudiciului moral, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, la data 15 iunie 2018 de către colaboratorii

Direcției nr. 3 Investigare Fraude Economice a INI al Inspectoratului General de

Poliție, a fost efectuată procedura de cercetare la fața locului în mun. Xxxx și

întocmită o listă a pieselor auto uzate, care ulterior au fost recunoscute drept corpuri

delicte.

Respectiv, la data de 17 iunie 2019, a fost întocmit procesul-verbal nr.221/19

din 17 iunie 2019, privind contravenția prevăzută de art. 265 din Codul

contravențional, care a fost expediat pentru examinare instanței de judecată.

Deși procesul-verbal cu privire la contravenție nr. 221/19 din 17 iunie 2019 a

fost înaintat instanței de judecată pentru examinare, până la momentul adresării

cererii în judecată, nu a fost pronunțată o hotărâre definitivă.

În temeiul jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului cauza

contravențională în care este implicat este calificată ca fiind penală.

Consideră reclamantul că tergiversarea examinării cauzei contravenționale din

momentul efectuării primei acțiuni procesuale și anume din 15 iunie 2018 și până la

1

depunerea cererii de chemare în judecată, constituie circa 38 luni.

Astfel, nu există motive imputabile reclamantului în vederea tergiversării

procesului contravențional.

Consideră reclamantul că instanța de judecată a încălcat termenul rezonabil de

examinare a cauzei, iar criteriile de apreciere și admisibilitate a cauzei se subscriu

perfect în prevederile jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.

Cauza contravențională în principiu nu este de o complexitate deosebită, toate

probele au fost prezentate inițial și nu este un volum excesiv, nefiind antrenat un

număr mare de participanți, iar expertiza a fost realizată în termeni optimi.

Consideră reclamantul că s-a comportat cu bună-credință în procesul

examinării cauzei, însă acțiunile procesuale au fost executate în termeni excesivi din

cauza organizării defectuoase a sistemului judecătoresc, iar interesul reclamantului

în obținerea unei soluții irevocabile este unul sporit.

Prin urmare, reclamantul pretinde că instanțele naționale de judecată au încălcat

termenul imperativ stabilit de Codul contravențional.

Solicită reclamantul constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen

rezonabil a cauzei contravenționale, încasarea din contul statului a prejudiciului

moral în mărime 25 000 de lei, precum și a cheltuielilor de judecată sub formă de

asistență juridică în mărime de 3 500 de lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 03 decembrie 2021, a

fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Vicol Ion

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei contravenționale,

repararea prejudiciului moral.

A fost constatat încălcarea dreptului lui Vicol Ion la examinarea în termen

rezonabil a cauzei contravenționale privind învinuirea lui Vicol Ion în comiterea

contravenției prevăzute de art. 265 din Codul contravențional.

A fost încasat din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al

Republicii Moldova, în beneficiul lui Vicol Ion, suma de 10 000 de lei cu titlu de

prejudiciu moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei contravenționale, precum și suma de 3 000 de lei cu titlu de cheltuieli de

judecată sub formă de asistență juridică.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 08 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse

apelurile declarate de către Vicol Ion și Ministerul Justiției al Republicii Moldova

cu menținerea hotărârii din 03 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că există temei legal pentru

acordarea din contul statului în beneficiul Vicol Ion a compensației prejudiciului

moral, în condițiile instituite de Legea nr. 87 din 21.04.2011 privind repararea de

către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești.

Totodată, Colegiul a relevat că la aprecierea cuantumului prejudiciului moral,

prima instanță a ținut cont, în principal, de durata procedurii și de impactul pe care

l-au avut aceste proceduri pentru partea reclamantă și de temeiul ce a generat

prelungirea termenului de examinare a cauzei contravenționale or, cuantumul

despăgubirilor trebuie stabilit astfel, încât acestea să aibă efect compensatoriu și nu

2

trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor și nici venituri

nejustificative pentru victimele daunelor. Respectiv, pretențiile reclamantului Vicol

Ion, privind încasarea prejudiciului moral sunt parțial fondate, iar suma de 10 000

de lei încasată cu titlu de prejudiciu moral reprezentă o sumă echitabilă, reală și

corespunde suferințelor cauzate prin tergiversarea examinării cauzei

contravenționale în care ultimul are calitate de contravenient.

La 09 iunie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Vicol Ion a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei decizii noi privind admiterea integrală

a acțiunii (f.d.1-11, vol. II). Ulterior, la 17 octombrie 2022, avocatul Savva

Alexandru în interesele lui Ion a depus cerere prin care a completat motivele

recursului.

În motivarea recursului a manifestat dezacordul cu decizia instanței de apel

reiterând argumentele indicate în cererea de chemare în judecată și cererea de apel.

A subliniat că prejudiciul pretins spre încasare, urmează să fie proporțional

sumelor dispuse spre încasarea de CEDO, atât și de practica națională de aplicare a

dreptului în acest sens. La stabilirea mărimii prejudiciului moral care urmează să fie

dispus spre încasare, Vicol Ion solicită să se ia în considerație principiul general al

echității și faptul că suma nu trebuie să fie vădit disproporționată cu sumele acordate

de CEDO în cauze similare.

La 12 septembrie 2022, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei decizii noi privind respingerea

integrală a acțiunii (f.d. 18-21, vol. II).

În motivarea recursului a manifestat dezacordul cu decizia instanței de apel

reiterând argumentele indicate în cererea de apel.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează

că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 08 iunie 2022.

La 18 iulie 2022, prin intermediul oficiului poștal a fost expediată în adresa

participanților la proces decizia motivată (f.d. 207), însă confirmarea recepționării

deciziei nu se regăsește la materialele cauzei.

Astfel, Colegiul constată că, recursul depus de Vicol Ion la 09 iunie 2022, și

recursul depus de Ministerul Justiției al Republicii Moldova la 12 septembrie 2022,

se consideră depuse în termenul stabilit de lege.

La 02 august 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului

copia cererii de recurs depuse de Vicol Ion, cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la

materialele dosarului (f.d. 15, vol. II).

La 16 septembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimatului copia cererii de recurs depuse de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă

prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d. 24, vol. II).

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

3

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Examinând temeiurile recursurilor completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererile de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei contestate or, motivele recursurilor sunt similare celor invocate în

cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurenților cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursurile declarate nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei

(MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

4

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 §

1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursurile declarate de Vicol Ion și

Ministerul Justiției al Republicii Moldova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, sunt

inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Vicol Ion și Ministerul

Justiției al Republicii Moldova.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecători Galina Stratulat

Victor Burduh

5