2rac-198/22 — rezolutiunea contractului si repunerea partilor în pozitia initiala

Dosarul nr.2rac-198/22 2-19115844-01-2rac-25082022 Prima instanță - Judecătoria Chișinău, sediul Centru ( jud.: V. Lastavețchi) Instanța de Apel - Curtea de Apel Chișinău (jud.: M. Guzun, V. Sîrbu, V. Buhnaci) Î N C H E I E R E 19 octombrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere Limitată ”BE Expert”, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată ”KSG International” împotriva Societății cu Răspundere Limitată ”BE Expert” privind constatarea rezoluțiunii contractului, încasarea prejudiciului și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 aprilie 2022, prin care s-a respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată ”BE Expert” și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 03 martie 2021, c o n s t a t ă : La 09 iulie 2019, SRL ”KSG International” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL ”BE Expert” concretizată ulterior solicitând rezoluțiunea Contractului nr.02/04/19 din 02 aprilie 2019, încheiat între SRL”KSG International” și SRL ”BE Expert”, readucea părțile în poziția inițială cu obligarea la restituirea prestațiilor executate în urma contractului, încasarea de la SRL ”BE Expert” în beneficiul SRL ”KSG International” a sumei de 17 396,80 lei; prejudiciul moral în mărime de 10 000 lei;

cheltuielile de asistență juridică în sumă de 5000 lei și taxa de stat în sumă de 971,90 lei. În motivare, a invocat că la 02 aprilie 2019, între SRL ”KSG International” și SRL ”BE Expert” a fost semnat contractul nr.02/04/19 privind crearea a două mărci comerciale pentru promovarea și realizarea mierii și ciocolatei. Valoarea contractului fiind stabilită suma de 2 000 dolari USD. Conform pct.1.1 din Anexa nr. 1 a contractului de prestări servicii prestatorul se obligă să execute în decurs de 15 zile următoarele servicii: identificarea denumirii a două mărci comerciale pentru promovarea mierii și ciocolatei, serviciu ce constă în: analiza peții și concurenților; prezentarea a 3 variante (denumirea, 1 ideea, asocierea); verificarea unicității variantelor dezvoltate ale denumirii mărcilor; - logotipul a două mărci comerciale.

Potrivit anexei, termenele de executare au intrat în vigoare din momentul achitării în avans a 50% din prețul total al contractului de prestări servicii. În scopul onorării integrale a obligațiilor asumate Compania SRL ”KSG International” a achitat SRL ”BE Expert” 50% din prețul contractului, fapt confirmat prin ordinul de plată. Conform corespondenței dintre reclamant și pârât, prestatorul de servicii contrar angajamentelor asumate prin contractul de prestări servicii, a prezentat beneficiarului doar trei mărci comerciale împreună cu logotipul ce urma să însoțească produsele reclamantului pe piață. Pârâtul a prezentat reclamantului doar în scris mărcile comerciale pentru promovarea ciocolatei, fără a atașa forma sau logotipul ce urmau să însoțească produsele.

Prestatorul i-a propus beneficiarului o marcă comercială deja existentă pe piață, argumentând că este cea mai eficientă modalitate prin care beneficiarul urma să-și prezinte produsele pe piața națională și internațională, solicitând de la acesta o sumă de 20 000 dolari SUA. Astfel, în partea ce ține de executarea obligațiilor contractuale în modul și în condițiile prevăzute de contractul de prestări servicii, pârâtul prestator le-a executat doar parțial, evitând să-și onoreze angajamentele cu bună credință. După primirea prin intermediul poștei electronice a prezentației mărcilor comerciale destinate promovării mierii, reclamantul, în calitatea sa de beneficiar, a încercat prin prisma viitorilor cumpărători ai produsului său, să verifice ce informații vor fi afișate la compartimentul ”căutare” din sursele de date a platformei ”Google”.

Indicând fiecare marcă comercială propusă de pârât în platforma de căutare „Google”, s-a depistat că prestatorul nu și-a executat obligațiile în condițiile prevăzute de contractul de prestări servicii, iar realizările acestuia erau lipsite de orice imaginație creatoare și ingeniozitate. Conform anexei la contractul de prestări servicii, toate aspectele criticate urmau să fie discutate și prezentate de către pârât, astfel încât executarea lucrării urma să fie realizată în condițiile și după preferințele beneficiarului. Verificarea unicității variantelor dezvoltate ale denumirii mărcilor urma a fi considerată executată, dacă prestatorul ar fi pus în discuție și ar fi făcut o prezentare completă a mărcilor comerciale presupuse a fi create de el.

Deși lucrarea executată nu a fost realizată în condițiile contractuale, prestatorul a omis a executa și cea de a doua lucrare, ce consta în crearea unei mărci comerciale și a unui logotip pentru această, pentru promovarea ciocolatei. Reclamantul a susținut că în condițiile în care pârâtul a propus reclamantului o marcă comercială deja existentă la un preț avantajos prestatorului în sumă de 2000 dolari SUA, acesta ar fi crezut că obligația sa contractuală a fost executată cu diligență și bună credință. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 01 martie 2021, cererea de chemare în judecată depusă de SRL ”KSG International”, s-a admis parțial. 2 S-a declarat rezoluțiunea contractului nr. 02/04/19 din 02 aprilie 2019 încheiat între SRL ”KSG International” și SRL ”BE Expert”.

S-a încasat de la SRL ”BE Expert” în beneficiul SRL ”KSG International”, suma de 17 396,80 lei și cheltuieli de judecată compuse din taxă de stat în sumă de 521,90 lei și cheltuieli de asistență juridică în sumă de 3 000 lei, în total suma în mărime de 20 918,70 (douăzeci mii nouă sute optsprezece lei șaptezeci bani) lei. În rest, cererea de chemare în judecată, s-a respins ca fiind neîntemeiată. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că la 02 aprilie 2019, între SRL ”Be Expert”, în calitate de executor și KSG ”International” SRL în calitate de beneficiar, a fost încheiat contractul de prestări a serviciilor Nr. 01/04/19. Părțile au convenit că prețul serviciilor va constitui suma în mărime de 2 000 dolari SUA, iar realizarea sarcinilor asumate de executor va dura până la 15 zile lucrătoare, termenul respectiv începând să curgă din momentul plății în avans a 50% din prețul serviciilor.

Prin factura de plată nr.75 din 03 aprilie 2019, beneficiarul a achitat executorului suma în mărime de 17 396,80 lei, adică 50% din prețul integral al serviciilor. Instanța a reținut că pârâtul a identificat în baza contractului de prestări servicii doar denumiri comerciale pentru miere de albine și nici o denumire pentru ciocolată. Reprezentantul pârâtului nu a contestat faptul că denumirile propuse pentru produsele din miere ”Beeora” și ”BZB/beezybee”, deja se utilizează de alți comercianți.

Instanța de judecată a constatat că identificarea de către pârât doar a denumirilor comerciale pentru miere, inclusiv a două denumiri care deja se folosesc pe piață, precum și lipsa oricăror servicii cu privire la producția de ciocolată, în mod evident, reprezintă o neexecutare esențială a obligațiilor asumate prin contractul de prestări a serviciilor încheiat la 02 aprilie 2019. Or, beneficiarului nu i-a fost oferit nimic din ce acesta se aștepta să primească în baza contractului de la executor.

Astfel, reprezentanții pârâtului nu au prezentat nici o probă care să confirme că au prestat reclamantului servicii de marketing, astfel cum acestea au fost definite în anexa nr. 1 la contractul nr. 02/04/19 din 02 aprilie 2019. Instanța de judecată a conchis că sunt întrunite toate circumstanțele de fapt și de drept pentru a declara rezoluțiunea contractului nr. 02/04/19 din 02 aprilie 2019 încheiat între SRL ”KSG International” și SRL ”BE Expert”, precum și pentru a dispune încasarea de la SRL ”BE Expert” în beneficiul SRL ”KSG International” a suma în mărime de 17 396,80 lei, cu titlu de restituire a prestației. Referitor la pretențiile cu privire la încasarea prejudiciului moral, instanța a reținut netemeinicia acestora.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 11 iunie 2021, SRL ”BE Expert” a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 01 martie 2021, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă, ca fiind neîntemeiată. 3 Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 aprilie 2022, s-a respins apelul declarat de SRL ”BE Expert” s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 01 martie 2021. La 28 iulie 2022, SRL ”BE Expert” a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 aprilie 2022 solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă.

În motivare a invocat că examinând cauza instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material și procedural. SRL ”BE Expert” a executat condițiile contractuale și a efectuat lucrările indicate în contract acestea fiind recepționate fără obiecții, și nici nu a fost achitat prețul integral indicat în contract. Instanța a apreciat critic circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei, a dat apreciere arbitrară a situațiilor juridice apărute între părți. Soluția emisă de instanțele inferioare contravine art.915-924 din Codul civil, circumstanțe ce se încadrează în dispoziția art. 432 alin.(2) lit. b) din Codul de procedură civilă, adică instanța apel a aplicat eronat normele de drept material.

Astfel, circumstanțele respective sunt temeiul de declarare a recursului în baza art. 432 alin.(2) lit. c) din Codul de procedură civilă și a solicitat admiterea recursului. Cu referire la termenul de depunere a recursului. Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei 13 aprilie 2022, însă potrivit informației de la fila dosarului 217 Vol.I, instanța a expediat părților decizia motivată la 21 iunie 2022. Respectiv, cererea de recurs declarată la 28 iulie 2022, este depusă în termen. În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). La 25 august 2022, Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimatului recursul, informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de la data primirii scrisorii ( f.d.174). Până la data examinării recursului, intimatul referință nu a depus. Examinând temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). 4 Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă. La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(a se vedea Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Potrivit art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

5 Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată ”BE Expert” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se declară inadmisibil recursul înaintat de Societatea cu Răspundere Limitată ”BE Expert”. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh 6