2ra-897/22 — constatarea faptului încălcării dreptului la executare a hotărîrii în termen rezonabil

2ra-897/22 — constatarea faptului încălcării dreptului la executare a hotărîrii în termen rezonabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-897/2022

2-21008275-01-2ra-23062022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: Sv. Cușnir)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Panov, L. Pruteanu, I. Țurcan)

Î N C H E I E R E

05 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Eugenia Paslari, Inta

Prepelița, Esenia Prepelița, Ion Prepelița, Alexandru Prepelița, Tatiana Sineacova,

de Olga Sineacova și de Dumitru Luca,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Eugenia Paslari,

Inta Prepelița, Dumitru Luca, Esenia Prepelița, Ion Prepelița, Alexandru Prepelița,

Tatiana Sineacova, Olga Sineacova, Mihail Sineacov împotriva Ministerului

Justiției, intervenienți accesorii, executorul judecătoresc Igor Doroftei, Primăria

mun. Chișinău cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 20 ianuarie 2021, Eugenia Paslari, Inta Prepelița, Dumitru Luca, Esenia

Prepelița, Ion Prepelița, Alexandru Prepelița, Tatiana Sineacova, Olga Sineacova,

Mihail Sineacov, intervenienți accesorii executorul judecătoresc Igor Doroftei,

Primăria mun. Chișinău au depus cerere de chemare în judecată împotriva

Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii au indicat că prin hotărârea din 17 februarie 1998 a

Judecătoriei sect. Centru, mun. Chișinău a fost declarată nulă hotărârea Comisiei

de privatizare a fondului de locuințe sect. Centru cu nr. 137 din anul 1996 și

contractele de vânzare-cumpărare în privința apartamentelor nr. 1 și 3 din mun.

Chișinău, str. XXXXX 68, ce le aparțineau cu drept de proprietate și s-a hotărât

evacuarea lor și a membrilor familiei lor din apartamentele nominalizate.

Au relevat că prin aceiași hotărâre, instanța de judecată a obligat Primăria

mun. Chișinău să acorde alt spațiu locativ familiilor evacuate.

Reclamanții au menționat că prin decizia Tribunalului Chișinău din 22 iulie

1998, apelul a fost respins, fiind menținută fără modificări hotărârea instanței de

fond, iar la data de 02 martie 1999, Curtea de Apel a RM, a menținut decizia

Tribunalului Chișinău din 22 iulie 1998.

1

Au susținut că la data de 17 februarie 1999, hotărârea Judecătoriei sec.

Centru, mun. Chișinău din 17 februarie 1998 a fost pusă în executare, iar

executorul judecătoresc a obligat Primăria mun. Chișinău să le acorde alt spațiu

locativ reclamanților, cât și membrilor familiilor lor, iar prin încheierea

executorului judecătoresc din 28 noiembrie 2002, titlul executoriu a fost restituit

fără executare, din motiv că debitorul - Primăria mun. Chișinău nu dispune de

apartamente libere.

În urma adresărilor repetate către Primăria mun. Chișinău, la 05 mai 2006, au

fost informați că la 27 decembrie 2005, Consiliul mun. Chișinău a examinat

cererea executorului judecătoresc și a fost propusă prezentarea actelor suplimentare

pentru pregătirea dosarelor în privința persoanelor care urmează a fi evacuate și

instalate în alt spațiu locativ, fiind indicată adresa mun. Chișinău, str. XXXXX

9/262 v.

La 06 noiembrie 2007, Judecătoria sec. Centru, mun. Chișinău a admis

cererea reclamanților cu privire la repunerea în termenul de executare a hotărârii

Judecătoriei sec. Centru, mun. Chișinău din 17 februarie 1998 cu eliberarea unui

nou titlu executoriu.

Astfel, la 27 noiembrie 2007, executorul judecătoresc Igor Doroftei a primit

titlul executoriu spre executare, dar până la momentul depunerii prezentei acțiuni

în judecată, hotărârea din 17 februarie 1998 a Judecătoriei sec. Centru, mun.

Chișinău nu a fost executată.

Au precizat că prin încheierea din 24 decembrie 2007 a executorului

judecătoresc Igor Doroftei, Primăria mun. Chișinău a fost obligată să execute

hotărârea Judecătoriei sec. Centru, mun. Chișinău din 17 februarie 1998 în termen

de 15 zile.

De altfel, au afirmat că la data de 27 iunie 2014, au solicitat instanței de

judecată schimbarea modului de executare a hotărârii, deoarece până la acel

moment Primăria mun. Chișinău nu a executat hotărârea, motivând că nu dispune

de spațiu locativ liber pentru a strămuta persoanele care urmează a fi evacuate, în

temeiul hotărârii Judecătoriei sec. Centru, mun. Chișinău din 17 februarie 1998.

Prin încheierea din 28 decembrie 2015 a Judecătoriei sec. Centru, mun.

Chișinău, cererea privind schimbarea modului de executare a hotărârii a fost

respinsă, din motiv că în hotărârea Judecătoriei sec. Centru, mun. Chișinău din 17

februarie 1998, nu este indicat ce fel de spațiu locativ urmează să fie acordat

reclamanților.

Au considerat reclamanții că statul nu are grijă de ei, pentru că pe parcursul a

22 ani de către factorii de decizie nu au fost întreprinse măsurile necesare pentru a

executa hotărârea Judecătoriei sec. Centru, mun. Chișinău din 17 februarie 1998 și

nu le-a fost asigurat un trai decent atât reclamanților, cât și familiilor lor.

Suplimentar au mai menționat că prin hotărârea Judecătoriei sec. Centru,

mun. Chișinău din 17 februarie 1998 reclamanții cu familiile lor au fost

expropriați, fiindu-le anulat dreptul lor de proprietate, iar de atunci locuiesc în

apartamentele de care statul i-a lipsit.

Au susținut reclamanții că dânșii nu pot să facă nimic cu bunurile imobile

pentru că nu le aparțin cu drept de proprietate, nu pot efectua lucrări de

îmbunătățire a condițiilor de trai, nu le pot vinde, schimba, deoarece în baza

hotărârii Judecătoriei sec. Centru, mun. Chișinău din 17 februarie 1998 nu mai

dețin dreptul de proprietate asupra acestor apartamente.

2

Au subliniat că în decursul a 22 de ani, au fost adresate nenumărate cereri în

toate organele responsabile: Primăria mun. Chișinău, Ministerul Justiției RM,

Guvernul RM, Președinția RM, Centrul pentru drepturile Omului, Procuratură, cât

și în instanțele de judecată naționale, însă situația reclamanților a rămas

neschimbată.

În opinia reclamanților, Primăria mun. Chișinău nu dorește să execute

hotărârea Judecătoriei sec. Centru, mun. Chișinău din 17 februarie 1998, iar

organele procuraturii nu au găsit motiv de pornire a unei cauze penale.

Instanța de judecată a respins demersurile executorului judecătoresc de a

aplica sancțiunile prevăzute de lege organului responsabil de a acorda spațiul

locativ, în vederea executării hotărârii Judecătoriei sec. Centru, mun. Chișinău din

17 februarie 1998.

Au mai afirmat că la data de 20 octombrie 2020, de către executorul

judecătoresc Igor Doroftei, au fost informați încă odată despre ne dorința Primăriei

mun. Chișinău de a executa hotărârea Judecătoriei sec. Centru, mun. Chișinău din

17 februarie 1998, care nu se execută deja mai bine de 22 ani.

Au menționat că timp de 22 de ani sunt nevoiți să conviețuiască în condiții

insuportabile, mai mult decât atât proprietarul imobilului și-a construit în curtea,

unde se află apartamentele și în care locuiesc cu statut de chiriași, un restaurant,

astfel că dânșii sunt impuși zi și noapte să suporte gălăgia și muzica.

Au relevat că de 22 de ani, sunt într-o continuă și chinuitoare așteptare, nu au

stabilitate, nu știu ce au de făcut și ce-i așteaptă în ziua de mâine, iar toate acestea

le creează o stare de stres continuu și disconfort psihologic, frustrare și neîmpliniri,

boli și anxietate, umilință și depresie.

Reclamanții au considerat că neexecutarea hotărârii judecătorești, pe

parcursul a 22 de ani, le oferă dreptul de a susține că le-a fost și le este încălcat

dreptul la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și le oferă dreptul

la repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea acestui drept -

prejudiciul material și prejudiciul moral, precum și a cheltuielilor de judecată.

În vederea calculării mărimii prejudiciilor materiale și reale, reclamanții

mizează pe Recomandarea nr. 6 a Curții Supreme de Justiție privind satisfacție

echitabilă, în care prin prisma jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului

se specifică că la aprecierea prejudiciilor materiale se va lua în calcul perioada

reală de neexecutare (între dies a quo și dies ad guvern) și calculul sumelor cu titlu

de prejudiciu material, adică valoarea obiectului neexecutării.

Au susținut că valoarea obiectelor neexecutării, adică a apartamentelor în care

urmau să fie instalați reclamanții după evacuarea lor din str. XXXXX 68,

constituie: pentru un apartament cu 2 odăi - suma de 1 080 000 de lei, iar cu 3 odăi

- suma de 1 320 000 de lei, astfel că prejudiciul material se constituie din costul

apartamentelor, care pentru Eugenia Paslari, Inta Prepelița, Dumitru Luca -

constituie 1320 000 lei, iar pentru Tatiana Sineacov și familia sa - constituie 1 080

000 de lei.

Au invocat reclamanții că prejudiciul moral se încasează luându-se în

considerație comportamentul părților care include comportamentul reclamantului și

al autorităților, precum și principiul general al echității, iar suma nu trebuie să fie

vădit disproporționată cu sumele acordate de Curtea Europeană în spețele similare.

Deci, mărimea acestei sume este constatată de aproximativ 600 de euro pentru

12 luni întârziere și câte 300 de euro pentru fiecare perioadă următoare de 6 luni

3

întârziere, astfel că estimează prejudiciului moral la suma de 12 000 de euro pentru

fiecare.

În drept, reclamanții au făcut trimitere la prevederile Legii nr. 87 din 21

aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești, art. 47, art. 53 din Constituție, art. 6 din

Convenția Europeană pentru Drepturile Omului.

Reclamanții au solicitat constatarea încălcării dreptului la executare în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești emise de Judecătoria s. Centru, mun. Chișinău

din 17 februarie 1998 privind obligarea Primăriei mun. Chișinău de a le repartiza

alt spațiu locativ în legătură cu evacuarea reclamanților din ap. nr. 1, 3 din str.

XXXXX 68, mun. Chișinău; încasarea de la bugetul de stat prin intermediul

Ministerului Justiției a prejudiciului material suportat în beneficiul Eugeniei

Paslari, Inta Prepelița, Dumitru Luca, Ion Prepelița, Alexandru Prepelița, Esenia

Prepelița în mărime de 1 320 000 lei, iar în beneficiul Tatianei Sineacov, Olgăi

Sineacov și lui Mihail Sineacov a prejudiciului material în sumă de 1 080 000 de

lei; încasarea de la de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în

beneficiul Eugeniei Paslari, Inta Prepelița, Ion Prepelița, Alexandru Prepelița,

Esenia Prepelița, Dumitru Luca, Tatiana Sineacov, Olga Sineacov, Mihail

Sineacov a prejudiciului moral în sumă de 12 000 de euro pentru fiecare.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 21 ianuarie 2021,

cererea depusă a fost acceptată în procedură și s-a atras în proces în calitate de

intervenient accesoriu executorul judecătoresc Igor Doroftei, iar prin încheierea

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 22 februarie 2021 s-a atras în proces în

calitate de intervenient accesoriu Primăria mun. Chișinău.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 17 mai 2021 s-a admis

parțial acțiunea. S-a constatata încălcarea dreptului reclamanților Eugenia Paslari,

Prepelița Inta, Ion Prepelița, Alexandru Prepelița, Esenia Prepelița Luca Dumitru,

Tatiana Sineacov, Olga Sineacov, Mihail Sineacov la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești Judecătoriei sec. Centru, mun. Chișinău din 17

februarie 1998, în perioada 24 decembrie 2007 – 17 mai 2021. S-a încasat de la

bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al RM, în beneficiul

Eugeniei Paslari, Prepelița Inta, Luca Dumitru, Ion Prepelița, Alexandru Prepelița,

Esenia Prepelița, suma de 8 100 de euro, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin

această încălcare, convertiți în lei moldovenești la cursul BNM la momentul

executării hotărârii. S-a încasat de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului

Justiției al RM, în beneficiul Tatianei Sineacov, Olga Sineacov, Mihail Sineacov,

suma de 8 100 de euro, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin această încălcare,

convertiți în lei moldovenești la cursul BNM, la momentul executării hotărârii. În

rest acțiunea s-a respins.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la data de 10 iunie 2021,

avocatul Lozan Nina în interesele apelanților Paslari Eugenia, Prepelița Inta, Luca

Dumitru, Prepelița Esenia, Prepelița Ion, Prepelița Alexandru, Sineacova Tatiana,

Sineacova Olga, Sineacov Mihail, a declarat apel, solicitând casarea acesteia cu

emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

La 16 iunie 2021, Ministerul Justiției RM a declarat apel împotriva hotărârii

primei instanțe, solicitând casarea parțiala a acesteia în partea admiterii

pretențiilor, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

4

Prin decizia din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

cererea de apel depusă de avocatul Lozan Nina, în interesele apelanților Paslari

Eugenia, Prepelița Inta, Luca Dumitru, Prepelița Esenia, Prepelița Ion, Prepelița

Alexandru, Sineacova Tatiana, Sineacova Olga, Sineacov Mihail. S-a admis

cererea de apel depusă de Ministerul Justiției RM. S-a casat integral hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 17 mai 2021, în cauza civilă, la cererea de

chemare în judecată depusă de Paslari Eugenia, Prepelița Inta, Luca Dumitru,

Prepelița Esenia, Prepelița Ion, Prepelița Alexandru, Sineacova Tatiana, Sineacova

Olga, Sineacov Mihail împotriva Ministerului Justiției RM, intervenienți accesorii,

executorul judecătoresc Igor Doroftei, Primăria mun. Chișinău cu privire la

constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, repararea prejudiciului material și moral și s-a pronunțat o nouă

hotărâre prin care: S-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Paslari

Eugenia, Prepelița Inta, Luca Dumitru, Prepelița Esenia, Prepelița Ion, Prepelița

Alexandru, Sineacova Tatiana, Sineacova Olga, Sineacov Mihail împotriva

Ministerului Justiției, intervenienți accesorii, executorul judecătoresc Igor

Doroftei, Primăria mun. Chișinău cu privire la constatarea încălcării dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului

material și moral.

Pentru a decide astfel, prin prisma art. 1 alin. (1) și (2), 2 alin. (1)-(3) și (6), 4

alin. (1), 6 alin. (4) al Legii privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat

prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului

la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești nr. 87 din 21 aprilie

2011, instanța de apel a constatat că instanța de judecată este investită cu sarcina

verificării circumstanțelor și motivelor unei eventuale încălcări a termenului de

executare a hotărârii judecătorești, or calitatea esențială a unei proceduri de

executare o formează accelerarea executării fiecărei hotărâri judecătorești

definitive, accelerare care nu trebuie să afecteze drepturile altor persoane și nici

interesele societății, deci o accelerare compatibilă cu nevoile justiției.

Executarea într-un termen rezonabil a fiecărei hotărâri judecătorești definitive

reprezintă o garanție procesuală, scopul căreia este de a proteja toți justițiabilii

împotriva duratei excesive a executării unei hotărâri judecătorești definitive.

Referitor la repararea prejudiciului moral suferit de către reclamant, instanța

va avea în vedere la calcularea sumei acordate, mai multe criterii, printre care

amintește: consecințele negative suferite de cel în cauză pe plan fizic și psihic,

importanța valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori și

intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care a fost

afectată situația familială, profesională și socială etc.

Reținând prevederile art. 1422 alin. (1), 1423 alin. (1) și (2) Cod civil, și

probatoriul administrat în prezenta speță, Colegiul a stabilit că prin hotărârea

irevocabilă a Judecătoriei sect. Centru, mun. Chișinău din 17 februarie 1998 a cărei

neexecutare se pretinde: a fost declarată nulă hotărârea Comisiei de privatizare a

fondului de locuințe sect. Centru cu nr.137 din anul 1996 și contractele de vânzare-

cumpărare în privința apartamentelor nr.1 și 3 din mun. Chișinău, str. XXXXX 68;

a fost dispusă evacuarea Eugeniei Paslari, Prepelița Inta, Luca Dumitru, Prepelița

Esenia, Prepelița Ion, Prepelița Alexandru, Sineacova Tatiana, Sineacova Olga,

Sineacov Mihail din apartamentele nominalizate; a fost obligată Primăria mun.

Chișinău să acorde alt spațiu locativ familiilor evacuate.

5

Iar, prin decizia Tribunalului Chișinău din 22 iulie 1998 și decizia Curții de

Apel a RM din 02 martie 1999, a fost menținută fără modificări hotărârea

Judecătoriei sect. Centru, mun. Chișinău din 17 februarie 1998.

Totodată, actele cauzei denotă că la data de 17 februarie 1999 hotărârea

Judecătoriei sec. Centru, mun. Chișinău din 17 februarie 1998 a fost pusă în

executare, iar executorul judecătoresc a obligat Primăria mun. Chișinău să le

acorde alt spațiu locativ reclamanților, cât și membrilor familiilor lor.

Prin încheierea executorului judecătoresc din 28 noiembrie 2002, documentul

executoriu a fost restituit fără executare, pe motiv că debitorul/Primăria mun.

Chișinău nu dispune de apartamente libere pentru a strămuta persoanele care

urmează a fi evacuate, în temeiul hotărârii Judecătoriei sec. Centru, mun. Chișinău

din 17 februarie 1998.

Prin hotărârea Judecătoriei sec. Centru, mun. Chișinău din 06 noiembrie 2007,

a fost admisă cererea reclamantului Harti Vasile și cererea reconvențională a

Tatianei Sineacov, Olgăi Sineacova, Mihail Sineacov, Paslari Eugenia, Inta

Prepeliță cu privire la repunerea în termenul de executare a hotărârii Judecătoriei

sec. Centru, mun. Chișinău din 17 februarie 1998, cu eliberarea unui nou titlu

executoriu.

La 24 decembrie 2007, prin încheierea Oficiului de executare Centru, mun.

Chișinău a DE MJ, s-a dispus primirea spre executare a documentului executoriu,

debitor Consiliul/Primăria mun. Chișinău, fiindu-i acordat acestuia un termen de

executare de 10 zile, termen care nu a fost respectat, debitorul informând

executorul judecătoresc, la 31 ianuarie 2008, despre contestarea hotărârii în ordine

de apel.

Ulterior, la 31 iulie 2008, în rezultatul somării de către executorul

judecătoresc debitorul a informat despre imposibilitatea executării documentului

executoriu, invocând, lipsa mijloacelor bănești și a spațiului locativ liber în mun.

Chișinău, la fel, debitorul a comunicat despre demersurile înaintate Guvernului

Republicii Moldova, în privința alocării mijloacelor bănești.

În rezultatul reorganizării sistemului de executare, conform Legii nr.113 din

17 iunie 2010, procedura de executare a documentului executoriu a fost transmisă

executorului judecătoresc Igor Doroftei.

La 12 aprilie 2012, debitorul a fost somat în scopul executării, iar la data de

27 aprilie 2012, acesta a comunicat că este în imposibilitate să execute documentul

executoriu în legătură cu lipsa mijloacelor bănești și a spațiului locativ liber în

mun. Chișinău.

La 27 iunie 2014, Eugenia Paslari, Prepelița Inta, Luca Dumitru, Prepelița

Esenia, Prepelița Ion, Prepelița Alexandru, Sineacova Tatiana, Sineacova Olga,

Sineacov Mihail au solicitat instanței de judecată schimbarea modului de executare

a hotărârii, deoarece până la acel moment Primăria mun. Chișinău nu a executat

hotărârea, motivând că nu dispune de spațiu locativ liber pentru a strămuta

persoanele care urmează a fi evacuate, în temeiul hotărârii Judecătoriei sec. Centru,

mun. Chișinău din 17 februarie 1998.

Prin încheierea Judecătoriei sec. Centru, mun. Chișinău din 28 decembrie

2015, cererea privind schimbarea modului de executare a hotărârii a fost respinsă,

pe motiv că în hotărârea judecătoriei sec. Centru, mun. Chișinău din 17 februarie

1998, nu este indicat ce fel de spațiu locativ urmează să fie acordat reclamanților.

6

Conform răspunsului Primăriei mun. Chișinău din 19 aprilie 2017, debitorul a

comunicat că este în imposibilitate să execute documentul executoriu nominalizat,

deoarece pentru executarea a 232 titluri de executare privind asigurarea cu spațiu

locativ, sunt necesare mijloace bănești în mărime de 147 551 229 de lei, de care

administrația publică locală nu dispune.

În vederea executării documentului executoriu vizat, la data de 05 septembrie

2017 a fost somat și Primarul General Interimar - Nistor Grozavu, care la 20

septembrie 2017, a comunicat că la identificarea spațiului locativ liber va

întreprinde toate măsurile necesare, însă la moment din lipsa mijloacelor bănești,

debitorul este în imposibilitate să execute documentul executoriu.

La 03 octombrie 2017, Direcția Generală Locativ Comunală a Primăriei mun.

Chișinău, a adresat Viceprimarului - Nistor Grozav, un demers pentru includerea în

bugetul pe programe pentru anul 2018 și estimării pe anii 2019-2020, un obiectiv

ce prevede construcția blocului locativ de locuințe în scopul executării

documentelor executorii existente.

Prin răspunsul său din 09 octombrie 2017, Primăria mun. Chișinău a

concluzionat că o modalitate de executare la acel moment a hotărârilor de judecată

privind asigurarea cu spațiu locativ, ar fi, încheierea tranzacțiilor de împăcare prin

acordarea compensațiilor bănești, or, schimbarea modului sau ordinii de executare,

în conformitate cu art. 252 Cod de procedură civilă, cu achitarea echivalentului

bănesc în locul spațiului locativ.

Drept urmare, creditorul fiind informat despre modalitățile propuse de către

debitor, nu a informat executorul judecătoresc despre măsurile întreprinse, iar

debitorul a comunicat că prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr.15/1 din 22

decembrie 2017 cu privire la aprobarea bugetului municipal pe anul 2018 în lectura

a doua și corelarea acestuia, anexa nr.15 pentru anul 2018, s-au alocat 1 687,0 mii

lei, pentru elaborarea documentației de proiect pentru construirea blocului de

locuințe sociale.

Conform unui demers adresat la 27 decembrie 2017 de către Primăria mun.

Chișinău, autoritatea publică locală a informat Guvernul Republicii Moldova și

Parlamentul Republicii Moldova despre situația problematică în privința executării

hotărârilor de judecată privind asigurarea cu spațiu locativ, la moment 228 de

hotărâri, cu convocarea unei ședințe cu factorii de decizie pentru identificarea unor

soluții.

La 14 mai 2018, fiind interpelată repetat, Primăria mun. Chișinău a informat

că prin dispoziția Primarului general interimar din 23 februarie 2018 a fost inclusă

pe ordinea de zi cu nr.34, la ședința extraordinară a Consiliului mun. Chișinău din

27 februarie 2018 informația referitoare la hotărârile de judecată conform cărora

Primăria este obligată să asigure cetățenii cu spațiu locativ, ședința a fost

prelungită pe 13 martie 2018, iar prin dispoziția Primarului general interimar nr.4

din 08 iunie 2018 a fost inclusă pe ordinea de zi cu nr.31, la ședința extraordinară a

Consiliului mun. Chișinău din 14 aprilie 2018 informația referitoare la hotărârile

de judecată conform cărora Primăria este obligată să asigure cetățenii cu spațiul

locativ, ședința fiind programată pentru 14 iunie 2018, despre care rezultate nu se

cunoaște la moment.

Prin răspunsul Primăriei mun. Chișinău din 26 iulie 2018, debitorul s-a

obligat să execute documentul executoriu odată cu identificarea spațiului locativ.

7

La data de 29 martie 2019, în vederea măsurilor de executare au fost somați:

Primarul General interimar-Codreanu Ruslan, Secretarul interimar al CMC-

Talmaci Adrian și Șeful Direcției Locuințe Burdiumov Ion.

La 03 mai 2019, debitorul a informat că în prezent executarea nu este

posibilă, din lipsa spațiului locativ și a mijloacelor bănești pentru construcția

acestuia, deoarece la adresarea Primăriei mun. Chișinău, Guvernul RM la etapa

elaborării Cadrului Bugetar pe Termen Mediu (CBTM) pe anii 2019-2021, nu a

prevăzut alocații în vederea construcției locuințelor sociale.

Raportând dispozițiile normelor suscitate la circumstanțele cauzei, evaluând

soluția primei instanțe prin prisma raționalismului pretențiilor înaintate în raport cu

circumstanțele de fapt și de drept invocate, Colegiul a consideră că concluzia

instanței de fond este una neîntemeiată.

În acest sens, Colegiul a reținut că la nivel național, prin adoptarea Legii nr.

87 din 21 aprilie 2011, a fost instituit un mecanism clar prin care se asigură

persoanei interesate posibilitatea de a solicita atât urgentarea procedurilor în cursul

procedurii judiciare, cât și de a încasa compensația pentru prejudiciului cauzat prin

încălcarea termenului rezonabil în procesul de examinare a cauzelor sau de

executare a hotărârilor instanțelor judecătorești, astfel că executarea într-un termen

rezonabil a hotărârii judecătorești reprezintă o garanție procesuală, scopul căreia

este de a proteja toți justițiabilii împotriva duratei excesive a executării acestora.

Așadar, scopul prezentei Legi este crearea în Republica Moldova a unui

remediu intern eficient de apărare a dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești, în situația în care acest drept se constată ca fiind încălcat.

Verificând legalitatea hotărârii contestate în raport cu prevederile aplicabile la

caz și criticile aduse în cererile de apel, instanța de apel constată că soluția a fost

dată de către instanța de fond fără elucidarea pe deplin a circumstanțele cauzei,

motiv pentru care Colegiul conchide privind casarea integrală a hotărârii primei

instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

În argumentarea acestei soluții, Colegiul a reținut că aplicarea art. 6 CEDO în

materie civilă este determinată de parvenirea unei acțiuni civile sau penale în

procedura judecătorului.

La caz, Colegiul a observat că reclamanții/ apelanți au invocat în cererea de

chemare în judecată, ca circumstanță de fapt neexecutarea titlului executoriu emis

de Judecătoria sect. Centru, mun. Chișinău din 17 februarie 1998 timp de 22 ani,

considerând că termenul rezonabil de executare a titlului executoriu a fost încălcat.

În acest sens, Colegiul a reținut reieșind din materialele cauzei că pe parcursul

executării titlului executoriu nominalizat, executorul judecătoresc Igor Doroftei a

primit spre executare titlul executoriu abia în anul 2007 și a întreprins toate

măsurile legale posibile în vederea executării documentului executoriu respectiv,

iar debitorul Primăria mun. Chișinău potrivit răspunsurilor oferite a recunoscut că

la momentul actual executarea hotărârii judecătorești vizate nu poate fi posibilă din

cauza lipsei spațiului locativ liber în mun. Chișinău.

Mai mult, Consiliul mun. Chișinău nu dispune de mijloace financiare necesare

pentru construcția spațiului locativ în vederea executării hotărârilor instanțelor de

judecată pentru asigurarea cu spațiu locativ a creditorilor urmăritori, în acest sens,

Primăria mun. Chișinău a înaintat un demers către Guvernul RM prin care a

solicitat alocarea de mijloace financiare pentru construcția spațiului locativ în

vederea executării hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile, iar Guvernul

8

RM la etapa elaborării Cadrului Bugetar pe Termen Mediu (CBTM) pe anii 2019-

2021, nu a prevăzut alocații în vederea construcției locuințelor sociale.

De altfel, în cadrul ședinței de lucru de la Ministerul Justiției din 12 mai 2014

reprezentantul Primăriei mun. Chișinău a remarcat că hotărârile judecătorești se

execută prin alocarea mijloacelor financiare, dar în virtutea numărului mare de

documente executorii acestea nu pot fi executate concomitent.

Așadar, Colegiul a observat că debitorul nu neagă faptul că va executa

hotărârile instanțelor de judecată în acest sens, dar acest fapt nu este posibil la

momentul actual, astfel că o amânare sau o întârziere în executare nu poate fi

catalogată drept întârziere.

La 31 mai 2022, Eugenia Paslari, Inta Prepelița, Esenia Prepelița, Ion

Prepelița, Alexandru Prepelița, Tatiana Sineacova au declarat recurs, prin care au

solicitat casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea

unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

La 10 iunie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Olga Sineacova a declarat

recurs, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Ulterior, la 04 iulie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Dumitru Luca a

declarat recurs, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și hotărârii

primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursurilor s-a indicat că instanțele de judecată la examinarea

cauzei au încălcat esențial și au aplicat eronat normele de drept procedural și

material, ceea ce a dus la adoptarea unei soluții neîntemeiate.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au

fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora

le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a

demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de

judecată a normelor legale aplicabile speței.

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 30 noiembrie 2022

și a expediat-o participanților la proces la 02 martie 2022, fapt confirmat prin

scrisoarea de expediere (f.d. 249, Vol. I), or, la actele cauzei nu se regăsește

dovada de recepționare a acesteia de către participanții la proces.

Astfel, recursurile declarate la data de 31 mai 2022, 10 iunie 2022 și 04 iulie

2022, sunt în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

a comunicat intimaților recursurile, informând despre necesitatea depunerii

9

referinței, astfel, la 27 iulie 2022, Primăria mun. Chișinău a depus referință, prin

care a solicitat de a considera recursurile ca inadmisibile.

Examinând temeiurile recursurilor declarate de Eugenia Paslari, Inta

Prepelița, Esenia Prepelița, Ion Prepelița, Alexandru Prepelița, Tatiana Sineacova,

de Olga Sineacova și de Dumitru Luca, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile ca

inadmisibile din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Eugenia Paslari, Inta

Prepelița, Esenia Prepelița, Ion Prepelița, Alexandru Prepelița, Tatiana Sineacova,

de Olga Sineacova și de Dumitru Luca, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

10

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursurile declarate de Eugenia Paslari, Inta Prepelița, Esenia

Prepelița, Ion Prepelița, Alexandru Prepelița, Tatiana Sineacova, de Olga

Sineacova și de Dumitru Luca, ca fiind inadmisibile.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Eugenia Paslari, Inta

Prepelița, Esenia Prepelița, Ion Prepelița, Alexandru Prepelița, Tatiana Sineacova,

de Olga Sineacova și de Dumitru Luca, împotriva deciziei din 30 noiembrie 2021 a

Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

11