3ra-681/22 — contestarea actelor administrative

3ra-681/22 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-681/2022

2-20162346-01-3ra-07072022

prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni (jud. D. Corlăteanu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

ÎNCHEIERE

28 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Natalia Marîi, reprezentată de

avocatul Serghei Chiosa,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Natalia Marîi împotriva Primăriei și Consiliului comunei Răzeni, raionul Ialoveni,

Vasile Platon și Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, Serviciului Cadastral

Teritorial Ialoveni cu privire la contestarea actelor administrative individual

defavorabile și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de apel depusă de Natalia Marîi, reprezentată de avocatul Serghei

Chiosa și au fost menținute hotărârea și hotărârea suplimentară din 06 septembrie 2021

ale Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni,

c o n s t a t ă:

La 23 decembrie 2020 Natalia Marîi, reprezentată de avocatul Serghei Chiosa a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei și Consiliului com. Răzeni,

r-nul Ialoveni, Vasile Platon și IP ,,Agenția Servicii Publice”, Serviciul Cadastral

Teritorial Ialoveni cu privire la anularea deciziei Consiliului com. Răzeni, r-nul Ialoveni

nr. 3/1 din 14 iunie 2013, a actului de stabilire a hotarelor terenului din 24 septembrie

2019, aprobat de Primăria com. Răzeni, r-nul Ialoveni, a Planului cadastral și geometric

a bunului cu nr. cadastral xxxxx din 16 octombrie 2019, obligarea IP ,,Agenția Servicii

Publice”, Serviciul Cadastral Teritorial Ialoveni de a efectua modificări în Registrul

bunurilor imobile, referitor la terenul cu nr. cadastral xxxxxx, prin corectarea suprafeței

acestuia din 0,1841 ha în 0,1553 ha și obligarea lui Vasile Platon, proprietarul terenului

cu nr. cadastral xxxxxx să nu creeze impedimente în folosirea bunului imobil, prin

1

restabilirea hotarului prevăzut de Planul Geometric al terenului cu nr. cadastral xxxxx,

situat în extravilanul com. Răzeni, r-nul Ialoveni, ce-i aparține cu drept de proprietate,

Nataliei Marîi și compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de 5 000 de lei (f.d. 3-

5).

În motivarea acțiunii a indicat că, prin decizia Primăriei com. Răzeni nr. 28 din 16

august 1993, defunctului Alexei Marîi, fiind soțul dânsei, i-a fost repartizat în

proprietate privată terenul cu suprafața de 0,3226 ha, situat în extravilanul com. Răzeni,

în hotarele indicate în planul de repartizare.

Totodată, prin certificatul de moștenitor legal din 07 decembrie 2017, a devenit

proprietara întregului bun imobil, iar la 11 decembrie 2017 și-a înregistrat bunul imobil

și terenul cu suprafața de 0,3226 ha la OCT Ialoveni cu nr. cadastral xxxxxx.

Astfel, a specificat că terenul aflat în vecinătate, cu suprafața de 0,1553 ha, cu nr.

cadastral xxxxxxx, aparținea lui Mihail Țîrschi.

A menționat că, prin contractul de vânzare-cumpărare cu nr. 5599, lotul de teren a

fost procurat de Vasile Platon în limitele suprafeței repartizate vânzătorului și prevăzută

de planul bunului imobil identificat în rezultatul măsurărilor efectuate în cadrul

înregistrării masive.

Ulterior, la 15 decembrie 2014, Vasile Platon a înregistrat la OCT Ialoveni, bunul

imobil procurat, deja cu suprafața de 0,1841 ha, prezentând contractul de vânzare-

cumpărare și extrasul din decizia Consiliului com. Răzeni cu nr. 3/1 din 14 iunie 2013.

A susținut că, după șase ani, în toamna anului 2020, Vasile Platon samovolnic a

ocupat suprafața de 0,0288 ha din terenul ce-i aparține cu drept de proprietate și a

instalat un hotar.

A considerat reclamanta că, majorarea suprafeței terenului cu nr. cadastral

xxxxxxx nu putea fi efectuată fără prezentarea la OCT Ialoveni a Planului bunului

imobil și planului geometric al terenului, întocmite de serviciul cadastral al Primăriei

com. Răzeni sau prin fals de acte al angajaților OCT Ialoveni, care în lipsa unui temei

juridic a modificat și modul de folosință a acestui bun imobil.

Toate cele șase terenuri, repartizate deținătorilor pe un sector separat au destinația

de folosire ,,grădină”, iar lotul de teren ce-i aparține lui Platon Vasile destinația ,,pentru

construcții”.

A afirmat că, decizia Consiliului com. Răzeni nr. 3/1 din 14 iunie 2013, nu poate

servi temei pentru OCT Ialoveni să majoreze suprafața unui bun imobil, care la

momentul adoptării deciziei, dispunea de parametrii respectivi ai hotarului și nici nu a

fost în proprietatea lui Vasile Platon.

În astfel de împrejurări, prin decizia Consiliului com. Răzeni, actele serviciului

cadastral al Primăriei com. Răzeni, acțiunile angajaților și deciziei OCT Ialoveni,

reclamantei i-a fost încălcat dreptul de proprietate, precum și i-a fost lezat un drept

recunoscut de lege.

A opinat reclamanta că, înregistrarea dreptului de proprietate a lui Vasile Platon

asupra bunului imobil cu nr. cadastral xxxxxxxx în Registrul bunurilor imobile a avut

loc la 15 decembrie 2014, iar la data procurării acestuia și conform planului bunului

imobil identificat în rezultatul măsurărilor efectuate în cadrul înregistrării masive,

suprafața constituia 0,1553 ha, care și urma a fi înregistrată în Registrul bunurilor

2

imobile. Temei pentru majorarea suprafeței terenului procurat de pârât la 0,1841 ha, nu

putea servi decizia nr. 3/1 a Consiliului com. Răzeni, deoarece a fost emisă înainte de

procurarea bunului imobil la 14 iunie 2013 și nu putea să producă nemijlocit efecte

juridice asupra bunurilor imobile, care pe viitor au fost procurate de pârât.

La 17 februarie 2021, Natalia Marîi, reprezentată de avocatul Serghei Chiosa a

depus o cerere de concretizare a cerințelor împotriva Primăriei com. Răzeni, r-nul

Ialoveni, Vasile Platon și IP ,,Agenția Servicii Publice”, Serviciul Cadastral Teritorial

Ialoveni cu privire la anularea actului de stabilire a hotarelor terenului din 24 septembrie

2019, aprobat de Primăria com. Răzeni, r-nul Ialoveni, actului de constatare pe teren din

16 octombrie 2019, actului de restabilire a hotarelor în teren din 15 iunie 2020 și

Planului geometric a bunului cu nr. cadastral xxxxxxx din 16 octombrie 2019, obligarea

IP ,,Agenția Servicii Publice”, Serviciul Cadastral Teritorial Ialoveni de a efectua

modificări în Registrul bunurilor imobile, referitor la terenul cu nr. cadastral xxxxxxx,

prin corectarea suprafeței acestuia din 0,1841 ha în 0,1553 ha și obligarea Primăriei

com. Răzeni, r-nul Ialoveni, IP ,,Agenția Servicii Publice”, Serviciul Cadastral

Teritorial Ialoveni și Vasile Platon să restabilească hotarul comun al terenului cu nr.

cadastral xxxxxx, în conformitate cu hotarul terenului cu nr. cadastral xxxxxxx, precum

și obligarea înlăturării obstacolelor în folosirea bunului imobil. De asemenea a solicitat

și compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de 5 000 de lei (f.d. 72-74).

În motivarea cererii de concretizare a relatat că, lipsește un temei în vederea

schimbării hotarului comun a terenurilor ce aparține părților, care au dus la micșorarea

cu 0,0558 ha a suprafeței terenului, ce aparține reclamantei.

Așadar, actul de stabilire a hotarelor terenului din 24 septembrie 2019, a fost

întocmit cu abateri de la prevederile art. 15, 18 și 19 ale Legii cadastrului bunurilor

imobile.

Ca urmare, stabilirea hotarelor terenului, nu a fost executată de inginer cadastral,

contrar art. 152 al Legii cadastrului bunurilor imobile, deoarece terenul cu nr. cadastral

xxxxxx nu a fost atribuit și transmis lui Vasile Platon în proprietate sau în folosință, dar

a fost procurat în anul 2014.

Hotarele terenului ce aparține lui Vasile Platon nu au fost stabilite după cum

sugerează art. 19 alin. (2) al Legii cadastrului bunurilor imobile, împreună cu

proprietarul terenului adiacent și actul nu este semnat de Natalia Marîi.

Reclamanta a afirmat că, în actul contestat și schema de stabilire a hotarelor

terenului nu sunt indicate distanțele punctelor de cotitură și nu sunt descrise elementele

de hotar. Actul de constatare pe teren, Planul geometric și Actul de restabilire a

hotarelor în teren sunt întocmite cu încălcări grave a art. 18 alin. (4) lit. a), (5), (7), 19

alin. (1), (2), (6) ale Legii cadastrului bunurilor imobile, iar ca rezultat, de facto

suprafața terenului marcat prin 8 borne de lungă durată, nu constituie 0,1841 ha, dar

0,2457 ha cum e indicat în actul de constatare pe tern și planul geometric.

Prin hotărârea din 06 septembrie 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni a

fost respinsă acțiunea în contencios administrativ depusă de Natalia Marîi, reprezentată

de avocatul Serghei Chiosa împotriva Primăriei și Consiliului com. Răzeni, r-nul

Ialoveni, Platon Vasile și IP ,,Agenția Servicii Publice”, Serviciul Cadastral Teritorial

Ialoveni privind anularea actului de stabilire a hotarelor terenului din 24 septembrie

3

2019, aprobat de Primăria com. Răzeni, r-nul Ialoveni, ca fiind neîntemeiată. Au fost

declarate inadmisibile pretențiile Nataliei Marîi, reprezentată de avocatul Chiosa

Serghei împotriva Primăriei și Consiliului com. Răzeni, r-nul Ialoveni, Platon Vasile și

IP ,,Agenția Servicii Publice”, Serviciul Cadastral Teritorial Ialoveni privind anularea

actului de constatare pe teren din 16 octombrie 2019, actului de restabilire a hotarelor în

teren din 15 iunie 2020 și Planului geometric a bunului cu nr. cadastral xxxxxx din 16

octombrie 2019, obligarea IP ,,Agenția Servicii Publice”, Serviciul Cadastral Teritorial

Ialoveni de a efectua modificări în Registrul bunurilor imobile, referitor la terenul cu nr.

cadastral xxxxxxx, prin corectarea suprafeței acestuia din 0,1841 ha în 0,1553 ha și

obligarea Primăriei com. Răzeni, r-nul Ialoveni, IP ,,Agenția Servicii Publice”, Serviciul

Cadastral Teritorial Ialoveni și Platon Vasile să restabilească hotarul comun al terenului

cu nr. cadastral xxxxxxx, în conformitate cu hotarul terenului cu nr. cadastral

2334204.1067, precum și obligarea înlăturării obstacolelor în folosirea bunului imobil

(f.d.190-191, 199-220).

Prin hotărârea suplimentară din 06 septembrie 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul

Ialoveni, a fost respinsă pretenția Nataliei Marîi, reprezentată de avocatul Serghei

Chiosa cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de 5 000 de lei, ca

fiind neîntemeiată (f.d.197, 221-223).

Dispozitivul hotărârii și hotărârii suplimentare ale Judecătoriei Hîncești, sediul

Ialoveni din 06 septembrie 2021 au fost notificate avocatului Serghei Chiosa la data de

06 septembrie 2021 (f.d. 196, vol. I).

La 27 septembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Natalia Marîi și

reprezentantul acesteia avocatul Serghei Chiosa au recepționat hotărârea motivată a

primei instanțe, iar la 05 octombrie 2021 au depus motivarea apelului (f.d.230-231, 232-

236, vol. I).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul

Nataliei Marîi, reprezentată de avocatul Serghei Chiosa împotriva hotărârii și hotărârii

suplimentare din 06 septembrie 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni.

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 04 mai 2022 a respins apelul

declarat de către Natalia Marîi, reprezentată de avocatul Serghei Chiosa și a menținut

hotărârea și hotărârea suplimentară ale primei instanțe (f.d. 41, 42-58 vol. II).

În susținerea soluției sale, instanța de apel s-a bazat pe prevederile art. 10 alin. (1),

11, 31, 32 alin. (1), 119, 225 din Codul administrativ, art. 152, 19 alin. (6) al Legii

cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, pct. 85 și 87, 92-99 din

Instrucțiunea cu privire la modul de executare a lucrărilor cadastrale la nivel de teren,

aprobată prin ordinul Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 70 din 04 august 2017 și

a stabilit că, certificatul de confirmare eliberat de Primăria com. Răzeni, r-nul Ialoveni

stabilește că, terenul cu nr. cadastral xxxxxx a fost identificat eronat cu suprafața de 0,

1553 ha, iar aceasta se datorează greșelilor la elaborarea planului cadastral existent, și

anume, fără stabilirea hotarelor de către administrația publică locală (f.d.45). Iar, având

solicitarea lui Platon Vasile a fost întocmit Actul de stabilire a hotarelor terenului din 24

septembrie 2019, aprobat de Primarul com. Răzeni, elaborat de specialistul pentru

reglementarea regimului proprietății funciare al Primăriei s. Răzeni, r-nul Ialoveni,

Munteanu Serghei și inginerul cadastral al SCT Ialoveni, Plugaru Vasile (f.d. 39-40).

4

Lucrarea cadastrală de stabilire a hotarelor (măsurările pe teren, conform bornelor de

hotar și punctelor de cotitură), în temeiul normelor a fost executată de SCT Ialoveni la

cererea lui Platon Vasile din 09 septembrie 2019, care la rândul său a întocmit la 16

octombrie 2019, Planul geometric, în care au fost indicate hotarele terenului în cauză.

Reieșind din prevederile legale menționate supra în coraport cu materialele cauzei

instanța de apel a reținut că, la emiterea Actului de stabilire a hotarelor din 24

septembrie 2019, autoritatea publică și-a exercitat dreptul discreționar în conformitate

cu prevederile legale, iar careva temeiuri ce ar duce la nulitatea acestuia nu s-au

constatat.

Referitor la argumentele apelantei privind ilegalitatea actului contestat instanța de

apel le-a considerat ca fiind neîntemeiate și pur declarative, or apelanta a invocat

ilegalitatea Actului de stabilire a hotarelor din 24 septembrie 2019, dar nu a indicat

norma de drept corespunzătoare și/sau condiția ce nu a fost respectată de Primăria com.

Răzeni la întocmirea actului contestat. Or, cadrul legal expus supra a fost respectat de

administrația publică locală, iar temei de refuz în elaborarea actului administrativ

contestat ce vizează bunul imobil cu nr. cadastral xxxxxxx nu există.

Mai mult, potrivit certificatelor și extraselor din Registrul bunurilor imobile,

evidențiază că în cadrul lucrărilor cadastrale inițiate de Platon Vasile, terenul cu nr.

cadastral xxxxxxx care aparține apelantei Natalia Marîi, nu a suportat modificări în

suprafață, aceasta fiind de 0,3224 ha, iar argumentul acesteia precum că, a fost micșorat

terenul său, cu 0,288 ha este declarativ și nejustificat.

De asemenea, instanța de apel a respins argumentul invocat de apelantă precum că,

hotarul general al terenului său pe planul cadastral nu corespunde cu posesiunea de fapt

a terenului și lipsește actul de stabilire a hotarelor în dosarul tehnic al bunului imobil,

deoarece Natalia Marîi nu a fost lipsită de dreptul de a iniția lucrările cadastrale privind

modificarea hotarelor terenului prin stabilirea hotarelor de către autoritatea publică

competentă, conform art. 19 alin. (6), (7) și 56 alin. (4) ale Legii cadastrului bunurilor

imobile și pct. 85-89 ale Instrucțiunii cu privire la modul de executare a lucrărilor

cadastrale.

Completul specializat al instanței de apel a mai reținut că, la materialul probator al

cauzei nu sunt anexate acte care ar demonstra că, modificarea suprafeței terenului cu nr.

cadastral xxxxxxx, care aparține lui Vasile Platon a avut loc din contul terenului cu nr.

cadastral xxxxxxxx cu suprafața de 0,3554 ha, care-i aparține reclamantei/apelantei, or,

Schema de stabilire a hotarelor terenului, parte componentă a Actului cu privire la

stabilirea hotarului sectorului de teren cu nr. cadastral xxxxxxx, Planurile geometrice,

Planul bunului imobil identificat în rezultatul măsurărilor efectuate în cadrul

înregistrării masive, precum și titlurile de autentificare a drepturilor deținătorilor de

teren (f.d.9, 10-11, 41-42, 57, 104) denotă contrariul.

Prin urmare, Completul specializat ai instanței de apel a constatat că, la elaborarea

și întocmirea Actului cu privire la stabilirea hotarului sectorului de teren cu nr. cadastral

xxxxxxx, a fost întocmit în conformitate cu prevederile Legii cadastrului bunului

imobil, cît și a Instrucțiunii cu privire la modul de executare a lucrărilor cadastrale la

nivel de teren, aprobată prin ordinul Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 70 din 4

august 2017.

5

Instanța de apel a conchis că, prima instanță întemeiat a reținut că, Schema de

stabilire a hotarelor terenului, parte componentă la Actul cu privire la stabilirea

hotarului sectorului de teren cu nr. cadastral xxxxxxx, conține descrierea hotarelor și

punctele de cotitură, iar Planul geometric al terenului cu nr. cadastral xxxxxxxx din 21

septembrie 2020 și cel al terenului cu nr. cadastral xxxxxxxx din 16 octombrie 2019,

conțin desfășurat pe verso, catalogul de coordonate și parametrii hotarului (f.d. 11, 41,

57).

Prin urmare, Completul specializat al instanței de apel a conchis că, intimatul în

mod legal a emis Actului de stabilire a hotarelor din 24 septembrie 2019, iar careva

temeiuri pentru a constata ilegalitatea acestuia nu sunt, or autoritatea și-a exercitat

dreptul discreționar, a luat în considerație toate faptele relevante, a respectat limitele

legale ale dreptului discreționar și și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului

acordat prin lege.

Cu privire la pretențiile ce vizează anularea Actului de constatare pe teren a ASP

din 16 octombrie 2019, Planului geometric a bunului cu nr. cadastral xxxxxxx din 16

octombrie 2019 și Actului de restabilire a hotarelor în teren a ASP din 15 iunie 2020,

instanța de apel a constatat că întemeiat instanța de fond a ajuns la concluzia declărării

inadmisibile acestora, or conform art. 207 alin.(1) Cod administrativ, instanța verifică

din oficiu, dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în

contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ

se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.

La 25 mai 2022, Natalia Marîi, reprezentată de avocatul Serghei Chiosa a depus

cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 04 mai 2022, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii de

admitere a acțiunii (f.d.61-66).

În susținerea recursului a invocat că nu este de acord cu hotărârea primei instanțe și

decizia instanței de apel, deoarece concluziile expuse în ambele hotărâri sunt în

contradicție cu circumstanțele cauzei, prin neaprecierea cuvenită a încălcărilor comise

de către autoritățile competente la întocmirea actelor premergătoare modificării planului

geometric al terenului ce aparține intimatului V. Platon, care au dus la micșorarea

suprafeței de teren ce aparține recurentei Natalia Marîi cu suprafața de 0,0596 ha.

A susținut că atât instanța de fond, cât și instanța de apel la examinarea cauzei

greșit au ajuns la concluzia că autoritățile competente, Primăria com. Răzeni și Serviciul

Cadastral Teritorial Ialoveni au acționat în conformitate cu cazul prevăzut la pct. 77

alin. (1) al Instrucției-70.

De asemenea, instanța de contencios administrativ nu a constatat și elucidat pe

deplin și circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei și anume probele

prezentate, prin care se demonstrează modificarea hotarului comun dintre terenurile

recurentei și a intimatului Vasile Platon, cât și strămutarea acestui hotar în interiorul

terenului recurentei Natalia Marîi pe o distanța de 132,46 metri.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

6

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 04 mai 2022 și la 06 mai

2022, a notificat Nataliei Marîi, reprezentată de avocatul Serghei Chiosa dispozitivul

deciziei (f.d. 59, vol. II).

La 01 iulie 2022 a fost notificată Nataliei Marîi, reprezentată de avocatul Serghei

Chiosa, prin intermediul poștei electronice, decizia integrală (f.d. 60, vol. II).

În condițiile enunțate, recursul motivat depus la 25 mai 2022 este în termen (f.d.

61-66, vol. II).

La 11 iulie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Consiliului și

Primăriei com. Răzeni, Oficiului Cadastral Teritorial Ialoveni și lui Vasile Platon copia

recursului motivat depus de cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței, însă

până la examinarea admisibilității recursului nu și-au valorificat dreptul de a depune

referință.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea

de recurs depusă de Natalia Marîi, reprezentată de avocatul Serghei Chiosa

inadmisibilă, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)- f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul

de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

7

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul

de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Natalia Marîi, reprezentată de avocatul Serghei Chiosa.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

8

Recursul depus de Natalia Marîi, reprezentată de avocatul Serghei Chiosa se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

9