2ra-513/22 — desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copiilor minori

2ra-513/22 — desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copiilor minori (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-513/22

2-20101630-01-2ra-11042022

Prima instanță: Judecătoria Anenii Noi, sediul Central (jud. N. Ghedrovici)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, V. Mihaila, Iu. Cotruță)

DECIZIE

15 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Alexandru Bruma, reprezentat de avocatul

Liliana Leanca,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Bruma

împotriva Alinei Bruma, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială, Tineret și

Protecție a Familiei Anenii Noi, cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea

domiciliului copiilor minori și

la cererea de chemare în judecată depusă de Alina Bruma împotriva lui

Alexandru Bruma, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială, Tineret și

Protecție a Familiei Anenii Noi, cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea

domiciliului copiilor minori,

împotriva deciziei din 04 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Alexandru Bruma și a fost menținută hotărârea din 16

februarie 2021 Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central,

constată:

La data de 20 august 2020, Alexandru Bruma a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Alinei Bruma, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială,

Tineret și Protecție a Familiei Anenii Noi, cu privire la desfacerea căsătoriei,

determinarea domiciliului copiilor minori.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 04 septembrie 2009, a încheiat

căsătoria cu Alina Bruma, înregistrată de Primăria com. Țînțăreni, r-nul Anenii Noi și

trecută în registrul actelor de stare civilă cu nr. 17.

A indicat că în timpul căsătoriei s-au născut doi copii, XXXXX, care la moment

1

locuiesc împreună cu el în casa de locuit din localitatea XXXXX.

A declarat că viața în comun cu Alina Bruma a eșuat, în timpul căsătoriei s-a

creat o atmosferă insuportabilă, cu certuri. Incompatibilitatea caracterelor și viziunilor

contrare asupra modului și principiilor de conviețuire în contextul atmosferei create au

condus la convingerea fermă că familia nu poate fi păstrată.

Reclamantul a menționat că, încercarea de a soluționa litigiul pe cale amiabilă nu

s-a soldat cu succes, din motivul divergențelor apărute cu privire la stabilirea

domiciliului copiilor minori.

A precizat că destrămarea familiei urmează a fi pusă pe seama Alinei Bruma,

care a abandonat familia și casa în care locuiau și s-a mutat cu traiul la concubin, lăsând

copiii în grija tatălui și manifestând iresponsabilitate totală.

A subliniat că la momentul încheierii căsătoriei, Alina Bruma avea la întreținere

doi copii minori pe care el i-a crescut ca pe copiii proprii și le-a oferit căldură

sufletească, având grijă de ei și întreținându-i total.

Alexandru Bruma a mai declarat că, după plecarea Alinei Bruma la concubin, în

afară de cei doi copii comuni, la dânsul mai locuiește și fiul XXXXX, copilul pârâtei

din prima căsătorie, care dorește în continuare să locuiască în familia dată, iar XXXXX

locuiește cu mama sa.

Reclamantul a solicitat desfacerea căsătoriei încheiate cu Alina Bruma,

înregistrată la 04 septembrie 2009 de către Primăria com. Țînțăreni, r-nul Anenii Noi și

stabilirea domiciliului copiilor minori XXXXX împreună cu tata.

La 11 septembrie 2020 Alina Bruma a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Alexandru Bruma, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială,

Tineret și Protecție a Familiei Anenii Noi, cu privire la desfacerea căsătoriei,

determinarea domiciliului copiilor minori.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, condițiile economice și viața

cotidiană de zi cu zi au adus la certuri permanente, iar viața comună și menținerea

familiei au devenit imposibile.

A subliniat că, întru soluționarea litigiului pe cale amiabilă, cu privire la

desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliului copiilor minori, la 07 august 2020 a

expediat în adresa lui Alexandru Bruma o scrisoare de informare, recepționată de către

ultimul la 17 august 2020, care însă a rămas fără un răspuns.

A declarat că soții nu dețin bunuri proprietate comună în devălmășie.

Alina Bruma a solicitat desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliului copiilor

minori XXXXX împreună cu mama.

Prin încheierea din 07 octombrie 2020 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central,

cauzele civile au fost conexate într-un singur proces (f.d. 29, volumul I).

Prin hotărârea din 16 februarie 2021 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, a

fost admisă parțial acțiunea depusă de Alexandru Bruma și a fost admisă integral

acțiunea depusă de Alina Bruma. A fost desfăcută căsătoria încheiată între Alexandru

Bruma și Alina Bruma, înregistrată la 04 septembrie 2009 și trecută în registrul actelor

de stare civilă al Primăriei com. Țînțăreni, r-nul Anenii Noi, sub nr. 17, cu determinarea

locului de trai al copiilor minori XXXXX, cu mama Alina Bruma. S-a încasat din contul

2

lui Alexandru Bruma și al Alinei Bruma taxa de stat pentru eliberarea certificatului de

divorț în cuantum de 1000 %, adică suma de 200 de lei, a câte 100 lei fiecare. În rest,

acțiunea depusă de Alexandru Bruma împotriva Alinei Bruma, a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată.

La data de 19 februarie 2021, Alexandru Bruma a declarat apel împotriva

hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii din

16 februarie 2021 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central în partea determinării

domiciliului copiilor minori și pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, prin care

să fie determinat domiciliul copiilor minori cu tata, în rest, în partea desfacerii

căsătoriei, hotărârea să fie menținută.

Prin decizia din 04 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Alexandru Bruma și a fost menținută hotărârea din 16 februarie 2021

a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central.

La 10 martie 2022 Alexandru Bruma, reprezentat de avocatul Liliana Leanca, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel și casarea parțială a hotărârii primei instanțe în partea

determinării locului de trai al copiilor minori XXXXX, cu pronunțarea unei noi hotărâri

prin care să fie determinat domiciliul copiilor minori cu tata, în rest, în partea desfacerii

căsătoriei, hotărârea să fie menținută.

În motivarea recursului s-a invocat că instanțele ierarhic inferioare s-au expus

formal referitor la existența unor probe, fără a le da apreciere acestora și fără a se expune

asupra probelor prezentate suplimentar. Astfel, în motivarea soluțiilor adoptate de către

instanțele de judecată, nu regăsește o apreciere a probelor care ar demonstra

comportamentul grijuliu și adecvat al mamei Alina Bruma.

Recurentul a susținut că instanța de judecată a soluționat cauza ignorând probele

prezentate și în lipsa avizelor autorității tutelare, care sunt obligatorii. Or, aceste avize

se pregătesc în baza procesului întocmit de autoritatea tutelară la domiciliul fiecăruia

dintre părinți, în care se elucidează condițiile de trai, aspectele psihologice ale relației

dintre părinte și copil, prezența altor rude și relațiile acestora cu copiii, faptul dacă

părintele și-a creat o familie nouă, cât și dorința copilului de locui cu mama sau cu tata.

A mai specificat că, contrar declarațiilor copiilor minori XXXXX, în lipsa unei

examinări psihologice cu privire la dorința copiilor de a domicilia cu unul dintre părinți,

cu privire la mediul în care se educă copiii și dacă schimbarea acestui mediu va fi mai

favorabilă pentru starea lor fizică și psihică, instanța de apel a concluzionat că, în

interesul superior al copiilor minori, urmează să fie stabilit domiciliul acestora cu mama

Alina Bruma.

Recurentul a comunicat că, anume el este acel părinte care a acționat mereu în

interesul copiilor, le-a asigurat și poate să le asigure și în continuare un nivel de trai

suficient, o educație corespunzătoare pentru dezvoltarea fizică și psihică a copiilor

minori. Astfel, potrivit anchetei sociale prezentată instanței de judecată, tata dispune de

o casă amenajată, cu condiții bune de trai, locuiește doar cu copiii, aceștia având un

aspect îngrijit. Copiii dispun de camere separate, locuința având un aspect îngrijit,

condiții bune de trai, condiții materiale suficiente pentru a le asigura un nivel de trai

3

decent.

Alexandru Bruma a precizat că dispune de un salariu în mărime de 7000 de lei,

pe când, conform anchetei sociale prezentate instanței de judecată, Alina Bruma

locuiește cu mama pensionară, cu fratele său care nu este angajat în câmpul muncii, cu

fiica XXXXX și are un salariu de doar 3400 lei.

A mai invocat că intimata, care locuiește din luna iunie 2020 în satul XXXXX,

r-nul Anenii Noi, nu a prezentat nicio caracteristică de la locul de trai și de muncă. La

materialele cauzei este anexată o caracteristică pe numele acesteia, din s. XXXXX, r-

nul Anenii Noi, în care se indică că nu locuiește în satul dat.

Recurentul a afirmat că intimata nu este capabilă să acorde copiilor o întreținere

și educație corespunzătoare pentru dezvoltarea lor armonioasă, deoarece

comportamentul neglijent al acesteia a pus în pericol de multe ori viața și sănătatea

copiilor XXXXX, lăsându-i singuri pe un timp îndelungat, fapt confirmat în cadrul

evaluării psihologice. Conform concluziei psihologului, expuse în raportul de evaluare

psihologică din 31 martie 2021, XXXXX era foarte supărat pe mama sa Alina Bruma,

anume din motivul comportamentului neglijent și copilul dorește să domicilieze în

continuare cu tata. Mai mult ca atât, psihologul a recomandat ca întrevederile copilului

XXXXX cu mama Alina Bruma să fie doar cu dorința și acordul acestuia.

A menționat că, comportamentul neglijent al Alinei Bruma a fost manifestat și

pe tot parcursul examinării cauzei civile, deoarece din momentul plecării Alinei Brumă

și a XXXXX de la domiciliu , data de 22 iunie 2020, aceasta niciodată nu a fost să își

vadă copiii minori, motivând că nu i se permite, în acest sens prezentând și constatarea

unui executor judecătoresc.

Recurentul consideră că constatarea respectivă nu poate fi reținută de către

instanțele de judecată, deoarece Alina Bruma nu a adresat careva plângeri față de

organul de tutelă, nu a încercat să își vadă copiii la școală sau la grădiniță și nu s-a

prezentat la domiciliul copiilor minori până la invitația executorului judecătoresc.

A menționat că plângerile depuse cu mult timp după presupusele evenimente și

denunțul privind tragerea lui la răspundere penală în baza art. 172 alin. (3) din Codul

penal, au determinat instanțele de judecată să adopte o hotărâre ilegală și neîntemeiată

și sunt niște încercări murdare ale Alinei Bruma de a-și justifica comportamentul

neglijent față de copiii săi. Mai mult ca atât, implicarea copilului ei minor XXXXX în

denunțurile false și calomnioase încă o dată demonstrează indiferența față de soarta

copilului și că pentru îndeplinirea scopului este gata să facă orice. Prin ordonanța din

13 septembrie 2021, emisă de Procuratura r-nului Anenii Noi, recurentul a fost scos de

sub urmărire penală și cauza a fost clasată pe motiv că în acțiunile acestuia nu există

faptul infracțiunii.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat copia

deciziei motivate la 10 ianuarie 2022 la adresa electronică a avocatului Liliana Leanca

și la 11 ianuarie 2022 la adresa poștală a recurentului Bruma Alexandru (f.d. 149-150,

4

volumul I).

Totodată, se reține că prin dispoziția nr. 5 din 02 martie 2022 a Comisiei pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova, pe perioada stării de urgență declarată prin

Hotărârea Parlamentului nr. 41 din 24 februarie 2022, au fost stabilite măsuri specifice

în domeniul justiției, fiind suspendată de drept examinarea de către instanțele de

judecată a cauzelor civile, cu excepțiile prevăzute la pct. 5.1.1 din dispoziție. Termenele

de exercitare a căilor de atac în cauzele civile care se suspendă de drept, aflate în curs

la data intrării în vigoare a prezentei dispoziții, se întrerup, urmând a curge noi termene,

de aceeași durată, de la data încetării stării de urgență.

Ulterior, prin dispoziția nr. 13 din 31 martie 2022 a Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova, au fost excluse măsurile specifice în domeniul

justiției, începând cu data de 04 aprilie 2022, judecarea cauzelor civile fiind reluată din

oficiu.

Astfel, recursul declarat la 10 martie 2022 de către Alexandru Bruma, reprezentat

de avocatul Liliana Leanca, este în termen.

Prin notificarea din 11 aprilie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia

recursului în adresa intimatei Alina Bruma și a intervenientului accesoriu Direcția

Asistență Socială, Tineret și Protecție a Familiei Anenii Noi, înștiințându-i despre

necesitatea depunerii referinței (f.d. 164, 166-167, volumul I).

Prin referința depusă la 16 mai 2022, Alina Bruma a solicitat respingerea

recursului și menținerea deciziei instanței de apel, pe care o consideră legală și

întemeiată.

Direcția Asistență Socială, Tineret și Protecție a Familiei Anenii Noi nu a depus

referință.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 25 mai 2021 a considerat recursul admisibil și a dispus

examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursul

declarat și obiecțiile expuse în referință, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

admis, cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și restituirea cauzei spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța

de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură

dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Iar, în conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, săvârșirea

altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului

doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor

de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

5

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Din suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că la 04 septembrie

2009 a fost încheiată căsătoria între Bruma Alexandru și Bruma (Cebotari) Alina.

În căsătorie s-au născut doi copii: XXXXX (f.d. 7-8, volumul I).

Bruma Alina mai are doi copii din prima căsătorie: XXXXX (9-10, volumul I).

Înaintând cerere de chemare în judecată la 20 august 2020, Alexandru Bruma a

solicitat desfacerea căsătoriei și determinarea domiciliului copiilor minori XXXXX

împreună cu tata.

La 11 septembrie 2020 și Alina Bruma a depus cerere de chemare în judecată,

solicitând desfacerea căsătoriei și determinarea domiciliului copiilor minori XXXXX

împreună cu mama.

Prin încheierea din 07 octombrie 2020 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central,

cauzele civile au fost conexate într-un singur proces.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia

de a admite parțial acțiunea depusă de Alexandru Bruma și de a admite integral acțiunea

depusă de Alina Bruma, fiind desfăcută căsătoria încheiată între părți și determinat locul

de trai al copiilor minori XXXXX cu mama Alina Bruma.

Ulterior, instanța de apel de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de

Alexandru Bruma, a ajuns la concluzia netemeiniciei acestuia și a menținut hotărârea

primei instanțe.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce

guvernează raportul litigios, constată că instanța de apel a examinat superficial

circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei.

În conformitate cu 238 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul de

judecată deliberează, sub conducerea președintelui ședinței, toate problemele prevăzute

de lege care urmează să fie soluționate, apreciază probele, determină circumstanțele și

caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admiterea

acțiunii. Fiecare problemă urmează să fie pusă astfel încât să se poată da un răspuns

afirmativ sau negativ.

Conform art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie

să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele

constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

În conformitate cu art. 240 alin. (1) din Codul de procedură civilă, la deliberarea

hotărîrii, instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite, caracterul

raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea

acțiunii.

Potrivit art. 373 alin. (1), (2) și (5) din Codul de procedură civilă, instanța de apel

verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și

aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărîrea primei instanțe, precum și cele

6

care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază

probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții

la proces. Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate

în apel.

Prevederile legale enunțate în mod expres obligă instanța de apel să verifice

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, limitele

apelului și să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Hotărârea este întemeiată, dacă în ea sunt expuse toate circumstanțele care au

importanță la soluționarea cauzei și care au fost verificate în ședința de judecată

multilateral, complet și au fost elucidate probele privind circumstanțele constatate ale

cauzei.

Conform jurisprudenței CtEDO instanța de apel, potrivit regulilor unui proces

echitabil pornind de la aprecierea rolului determinant al concluziilor sale, are obligația

să examineze efectiv problemele esențiale care îi sunt supuse aprecierii și să nu se

limiteze doar la însușirea motivelor și concluziilor date de instanța inferioară (Hirro

Balani c. Spaniei, nr.18064/91 din 19 decembrie 1994 §27; Georgiadis c. Greciei

nr.21522/93 din 29 mai 1997 §43).

Conform art. 63 alin. (1), (2), (3) din Codul familiei, în cazul când părinții

locuiesc separat, domiciliul copilului care nu a atins vârsta de 14 ani se determină prin

acordul părinților.

Dacă lipsește acordul părinților cu privire la stabilirea domiciliului copilului, iar

copilul care a împlinit vârsta de 14 ani refuză să aleagă cu care părinte vrea să locuiască,

domiciliul minorului se stabilește de către instanța de judecată, ținând cont de interesele

și opinia copilului, în conformitate cu vârsta și gradul său de maturitate. În acest caz,

instanța judecătorească va lua în considerare atașamentul copilului față de fiecare dintre

părinți, față de frați și surori, vârsta copilului, calitățile morale ale părinților, relațiile

existente între fiecare părinte și copil, posibilitățile părinților de a crea condiții adecvate

pentru educația și dezvoltarea copilului (îndeletnicirile și regimul de lucru, condițiile de

trai etc.)

La determinarea domiciliului copilului minor, instanța judecătoreasă va cere și

avizul autorității tutelare teritoriale în a cărei rază teritorială se află domiciliul fiecăruia

dintre părinți.

Conform art. 73 din Codul familiei, la examinarea de către instanța

judecătorească a litigiilor privind educația copilului este obligatorie participarea

autorității tutelare teritoriale.

Autoritatea tutelară teritorială este obligată să examineze condițiile de trai ale

copilului și ale persoanei care pretinde la educația copilului și să prezinte instanței

judecătorești avizul respectiv.

Se reține că la examinarea litigiilor privind determinarea domiciliului copilului,

decăderea din drepturile părintești, restabilirea în drepturile părintești, permisiunea

plecării peste hotarele republicii fără acordul unuia dintre părinți,

contestarea/modificarea graficului de întrevederi, stabilirea/contestarea paternității,

schimbarea numelui de familie și prenumele copilului, drepturile patrimoniale ale

7

minorului, etc., autoritatea tutelară urmează să prezinte în instanța de judecată un aviz-

concluzie pe marginea litigiului dat.

Analizând materialele cauzei, instanța de recurs constată că la dosar nu se

regăsește avizele-concluzie pe marginea litigiului dat ale autorităților tutelare teritoriale

în a căror rază teritorială se află domiciliul fiecăruia dintre părinți, instanțele ierarhic

inferioare judecând cauza în lipsa acestora, contrar prevederilor art. 63 alin. (3) din

Codul familiei.

La cererile de chemare în judecată, atât Bruma Alexandru, cât și Bruma Alina, au

anexat anchetele sociale prin care au fost examinate condițiile locative ale părinților

(f.d. 14, volumul I, f.d. 10, volumul II), care, însă, nu conțin opinia autorității tutelare

cu privire la determinarea domiciliului copiilor minori, în aceste anchete fiind doar

expuse condițiile de trai ale părinților.

Astfel, respectivele anchete sociale, întocmite până la depunerea cererilor de

chemare în judecată, nu pot fi considerate drept avize ale autorității tutelare în sensul

art. 63 alin. (3) din Codul familiei, în conținutul acestora autoritatea tutelară

neexpunându-se asupra litigiului în cauză, ce are ca obiect determinarea domiciliului

copiilor minori.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție conchide că circumstanțele enunțate indică incontestabil la examinarea

superficială de către instanța de apel atât a apelului, cât și a cauzei deduse judecării, or,

instanței de judecată îi revine sarcina de a stabili acel interes superior al copilului, care

ar înclina balanța justiției către mamă sau către tată, astfel interesul superior al copilului

fiind singurul criteriu după care instanța se călăuzește pentru a decide cu privire la

exercitarea drepturilor părintești.

Distinct de aceste constatări, se stabilește că soluția instanței de apel nu conține

o argumentare clară din care să rezulte certitudinea adoptării soluției la care s-a ajuns,

având o motivare superficială, fără a se pronunța asupra tuturor motivelor invocate în

apel, respectiv, instanța de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul judiciar

asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii atacate cu

privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege, fapt ce dictează remiterea cauzei la

rejudecare.

În concluzie și în sensul art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, instanța de recurs ține să menționeze

că instanțele de judecată trebuie să indice cu suficientă claritate motivele pe care își

întemeiază hotărârile, iar, având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale,

să precizeze noțiunile ce implică o apreciere a faptelor supuse examinării.

Circumstanțele enunțate sunt apreciate drept o eroare judiciară, care nu poate fi

corectată de către instanța de recurs la examinarea cauzei în ordine de recurs.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul și a casa integral decizia instanței de apel, cu restituirea cauzei spre rejudecare

la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

8

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și

reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul garantat

al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Alexandru Bruma, reprezentat de avocatul Liliana

Leanca.

Se casează integral decizia din 04 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Bruma împotriva

Alinei Bruma, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială, Tineret și Protecție a

Familiei Anenii Noi, cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului

copiilor minori și la cererea de chemare în judecată depusă de Alina Bruma împotriva

lui Alexandru Bruma, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială, Tineret și

Protecție a Familiei Anenii Noi, cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea

domiciliului copiilor minori, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Mariana Pitic

9