3ra-692/21 — contestarea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-692/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – I. Secrieru-Coșleț

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Bostan, G. Dașchevici, V. Negru

ÎNCHEIERE

15 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Maria Ghervas

examinând cererea intimatei Claudia Mandraburcă, reprezentată de avocatul

Andrei Mandraburcă, cu privire la sesizarea Plenului Curții Supreme de Justiție

în vederea emiterii unui aviz consultativ,

în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către

Claudia Mandraburcă împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire

la contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ,

constată:

La 22 iunie 2020, Claudia Mandraburcă a depus acțiune în procedura

contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu

privire la contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actului

administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că a fost soția defunctului XXX, decedat la

XXX, fost președinte al Judecătoriei Șoldănești și care era beneficiar de pensie

pentru vechime în muncă în cuantum de 21 240 de lei.

Reclamanta a notat că după decesul soțului, la 31 ianuarie 2020, s-a adresat

Casei Naționale de Asigurări Sociale cu cererea nr. 1 privind stabilirea pensiei de

urmaș în cuantum de 50 % din pensia soțului decedat.

Prin scrisoarea nr. M-398/20 din 05 martie 2020, Casa Națională de

Asigurări Sociale a refuzat să emită un act administrativ individual de a stabili

Claudiei Mandraburcă pensia de urmaș, invocând că soțul acesteia beneficia de

pensie pentru vechime în muncă conform Legii cu privire la statutul judecătorului

nr. 544-XIII din 20 iulie 1995. Respectiv, Casa Națională de Asigurări Sociale a

constatat că nu există niciun temei legal potrivit căruia autoritatea de asigurări

sociale de stat trebuia să stabilească pensia de urmaș din pensia pentru vechime în

muncă a soțului decedat.

Considerând ilegal refuzul nr. M-398/20 din 05 martie 2020 emis de Casa

Națională de Asigurări Sociale, la 09 aprilie 2020, reclamanta a depus cererea

1

prealabilă nr. 2, solicitând stabilirea pensiei de urmaș în cuantum de 50 % din

pensia soțului decedat.

Însă, prin răspunsul nr. M-882/20 din 19 mai 2020, Casa Națională de

Asigurări Sociale a considerat întemeiat refuzul său din 05 martie 2020 și a

respins cererea prealabilă.

Reclamanta a considerat ilegal refuzul organului de asigurări sociale de a-i

stabili pensia de urmaș, deoarece în opinia sa întrunește condițiile impuse de lege,

și anume a fost căsătorită cu XXX timp de 44 de ani și după decesul acestuia nu

s-a recăsătorit, fapt confirmat prin buletinul de identitate, certificatul de căsătorie

și certificatul privind starea civilă.

De asemenea, Claudia Mandraburcă a remarcat că, la momentul decesului

soțului său, ea avea împliniți 67 de ani și beneficia de o pensie în cuantum de

2 372,95 de lei, adică de 10 ori mai mică decât pensia de care beneficia soțul.

Reclamanta Claudia Mandraburcă a solicitat prin cererea de chemare în

judecată:

- anularea refuzului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. M-398/20 din

05 martie 2020 privind emiterea actului administrativ individual de stabilire a

pensiei de urmaș;

- anularea actului administrativ nr. M-882/20 din 19 mai 2020, prin care

Casa Națională de Asigurări Sociale a respins cererea prealabilă;

- obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită act administrativ

individual favorabil, prin care să stabilească Claudiei Mandraburcă pensie de

urmaș în cuantum de 50 % din pensia soțului decedat XXX, a cărei cuantum

constituia 80 % din salariul funcției de președinte al judecătoriei, începând cu

data de XXX (ziua decesului soțului);

- obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită act administrativ

individual favorabil, prin care să se dispună indexarea pensiei de urmaș stabilite,

luând drept bază de calcul salariul funcției de președinte al judecătoriei.

Prin hotărârea din 29 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, s-a admis parțial acțiunea depusă de către Claudia Mandraburcă.

S-au anulat actul administrativ – scrisoarea nr. M-398/2020 din 05 martie

2020 și nr. M-882/2020 din 10 mai 2020 emise de Casa Națională de Asigurări

Sociale privind respingerea acordării dreptului la pensie de urmaș.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale, oficiul teritorial competent,

să emită act administrativ individual, prin care să stabilească și să achite Claudiei

Mandraburcă pensia de urmaș, începând cu 31 ianuarie 2020, în mărime de 50 %

din pensia aflată în plată soțului decedat XXX.

În rest, acțiunea s-a respins (f.d. 62, 66-75).

La 09 noiembrie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel

nemotivat împotriva hotărârii din 29 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, solicitând casarea hotărârii și emiterea unei decizii noi, prin care

să fie respinsă acțiunea ca neîntemeiată (f.d. 77). Din avizul de recepție a

corespondenței DS8000429266AS rezultă că copia hotărârii motivate a fost

notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale la 23 noiembrie 2020 (f.d. 79). La

30 noiembrie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus motivarea

apelului (f.d. 83-87).

La 30 noiembrie 2020, Claudia Mandraburcă a depus apel nemotivat

împotriva hotărârii din 29 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

2

Rîșcani, solicitând casarea hotărârii în partea pretențiilor respinse și emiterea în

această parte a unei decizii noi, prin care să fie admisă integral acțiunea (f.d. 82).

Astfel, instanța de recurs constată că la demararea căii de atac în ordine de

apel, Casa Națională de Asigurări Sociale a respectat termenul de atac instituit la

art. 232 din Codul administrativ.

Totodată, Colegiul atestă că prin încheierea din 19 ianuarie 2021 a Curții de

Apel Chișinău s-a declarat inadmisibil apelul depus de Claudia Mandraburcă, în

temeiul art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, din motiv că

motivarea apelului nu a fost depusă în termenul prevăzut de lege (f.d. 94-95).

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din

20 aprilie 2021 a respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și a

menținut hotărârea din 29 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

(f.d. 115, 116-125).

La 26 aprilie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus prin poștă

electronică la Curtea de Apel Chișinău recurs nemotivat împotriva deciziei din 20

aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a deciziei

recurate și emiterea unei decizii noi (f.d. 125, 126).

La 12 mai 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus prin poștă

electronică la Curtea de Apel Chișinău și la Curtea Supremă de Justiție motivarea

recursului împotriva deciziei din 20 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea deciziei recurate și emiterea unei decizii noi (f.d. 128, 129-132,

141, 142-145).

Prin referințele depuse la 15 iunie 2021 și 14 iunie 2022, intimata Claudia

Mandraburcă a pledat pentru respingerea recursului Casei Naționale de Asigurări

Sociale ca fiind neîntemeiat, cu menținerea deciziei din 20 aprilie 2021 a Curții

de Apel Chișinău și a hotărârii din 29 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani.

Prin încheierea din 16 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a declarat

admisibil recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva

deciziei din 20 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău și s-a numit spre examinare

în fond, în complet de cinci judecători.

În cadrul judecării recursului, intimata Claudia Mandraburcă, reprezentată

de către avocatul Andrei Mandraburcă, a depus cerere cu privire la sesizarea

Curții Constituționale a Republicii Moldova privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate a art. III pct. 21 din Legea pentru modificarea și completarea

unor acte legislative nr. 290 din 16 decembrie 2016.

Prin încheierea din 07 iulie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

cererea depusă de către Claudia Mandraburcă, reprezentată de către avocatul

Andrei Mandraburcă, cu privire la sesizarea Curții Constituționale a Republicii

Moldova privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a art. III pct. 21 din

Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 290 din 16

decembrie 2016.

S-a remis Curții Constituționale a Republicii Moldova sesizarea depusă de

către Claudia Mandraburcă, reprezentată de către avocatul Andrei Mandraburcă,

în vederea examinării constituționalității art. III pct. 21 din Legea pentru

modificarea și completarea unor acte legislative nr. 290 din 16 decembrie 2016.

Prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 11 din 26 mai 2022 (dosarul

nr. 158g/2021), s-au admis parțial sesizările privind excepția de

3

neconstituționalitate a articolului 24 alin. (1) din Legea privind sistemul public de

pensii nr. 156 din 14 octombrie 1998.

S-a recunoscut constituțional articolul 24 alin. (1) din Legea privind sistemul

public de pensii nr. 156 din 14 octombrie 1998, în măsura în care pensia de urmaș

se acordă și persoanelor indicate la articolul 25 alin. (1) din această Lege,

inclusiv copilului minor și/sau soțului supraviețuitor al persoanei decedate –

titular de pensie specială, care la data decesului a întrunit condițiile pentru

stabilirea pensiei pentru limită de vârstă.

S-a dispus că, până la modificarea cadrului normativ, vor avea dreptul la

pensia de urmaș persoanele indicate la articolul 25 alin. (1) din Legea nr. 156 din

14 octombrie 1998, inclusiv copilul minor și/sau soțul supraviețuitor al persoanei

decedate – titular de pensie specială, care la data decesului a întrunit condițiile

pentru stabilirea pensiei pentru limită de vârstă. În acest caz pensia de urmaș se

va calcula din mărimea pensiei pentru limită de vârstă.

La 15 iunie 2022, intimata Claudia Mandraburcă, reprezentată de avocatul

Andrei Mandraburcă, a depus prin poștă electronică cerere cu privire la

solicitarea avizului consultativ al Plenului Curții Supreme de Justiție cu privire la

modul de aplicare a art. 24 alin. (1) din Legea privind sistemul public de pensii

nr. 156 din 14 octombrie 1998 și coroborare cu Hotărârea Curții Constituționale

nr. 11 din 26 mai 2022. În opinia intimatei, la caz, există riscul eminent să se

contureze o practică contradictorie, cel puțin în cauzele pendinte, acolo unde

cererile de stabilire a pensiei de urmaș au fost depuse până la data de 26 mai 2020

– data emiterii hotărârii Curții Constituționale.

Studiind demersul formulat de intimata Claudia Mandraburcă, reprezentată

de avocatul Andrei Mandraburcă, cu privire la sesizarea Plenului Curții Supreme

de Justiție în vederea emiterii unui aviz consultativ, completul specializat al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră că acesta este neîntemeiat și urmează a fi respins, din

motivele ce succed.

În conformitate cu art. 122 alin. (1)-(2) din Codul de procedură civilă, dacă

în procesul judecării cauzei într-o instanță de judecată se atestă dificultăți la

aplicarea corectă a normelor de drept material sau procedural, instanța de

judecată solicită Plenului Curții Supreme de Justiție, din oficiu sau la cererea

participanților la proces, să emită un aviz consultativ cu privire la modul de

punere în aplicare a legii. Avizul consultativ se publică pe pagina web a Curții

Supreme de Justiție.

Solicitarea avizului consultativ trebuie să se refere la dificultăți de aplicare

corectă a normei de drept susceptibile de interpretări diferite. Solicitarea avizului

consultativ nu va conține formularea unei simple întrebări cu privire la aplicarea

unui text de lege.

Obiectul solicitării îl constituie o veritabilă problemă de drept dacă

întrunește următoarele condiții:

a) solicitarea este formulată în legătură cu existența unei cauze aflate în curs

de examinare în instanța de judecată;

b) lămurirea problemei de drept este determinantă pentru soluționarea în

fond a cauzei în care a fost ridicată;

c) problema este nouă, interpretarea dată problemei de drept nu a fost

soluționată printr-un aviz consultativ anterior.

4

În cazul în care instanța de judecată respinge demersul participanților la

proces privind solicitarea unui aviz consultativ din partea Plenului Curții

Supreme de Justiție, aceasta va emite o încheiere nesusceptibilă de recurs.

Raportând la caz prevederile normei pre citate, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție relevă că, instanța

de judecată solicită Plenului emiterea unui aviz consultativ doar în cazul în care

întâmpină dificultăți la aplicarea legii materiale ori procesuale.

La caz, însă, nu sunt prezente anumite dificultăți la aplicare a art. 24 alin. (1)

din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156 din 14 octombrie 1998, or,

atât Hotărârea Curții Constituționale nr. 11 din 26 mai 2022, cât și jurisprudența

constituțională abordează explicit efectul ex tunc al hotărârilor Curții

Constituționale în materie civilă și de contencios administrativ.

Ca urmare, nu se atestă necesitatea de a sesiza Plenul Curții Supreme de

Justiție în vederea emiterii unui aviz consultativ, iar acest fapt impune

respingerea cererii intimatei Claudia Mandraburcă, reprezentată de avocatul

Andrei Mandraburcă, cu privire la sesizarea Plenului Curții Supreme de Justiție

în vederea emiterii unui aviz consultativ.

Conform art. 195, art. 230 și art. 258 alin. (3) din Codul administrativ și în

conformitate cu art. 122 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge cererea intimatei Claudia Mandraburcă, reprezentată de avocatul

Andrei Mandraburcă, cu privire la sesizarea Plenului Curții Supreme de Justiție

în vederea emiterii unui aviz consultativ, în cauza de contencios administrativ

intentată la acțiunea depusă de către Claudia Mandraburcă împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ și

obligarea emiterii actului administrativ.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Maria Ghervas

5