2ra-321/22 — desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor

Dosarul nr. 2ra-321/22

2-21013431-01-2ra-25032022

Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Telenești (jud. Iu. Hîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Secrieru, V. Cotorobai, M. Anton)

ÎNCHEIERE

04 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Lașco

Nicolai, reprezentat de avocatul Ipatii Denis,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Lașco Lucia împotriva

lui Lașco Nicolai, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei

Telenești cu privire la desfacerea căsătoriei și determinarea domiciliului copilului

minor,

împotriva deciziei din 02 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Lașco Nicolai și a fost menținută hotărârea din 04 martie

2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești,

constată:

La data de 29 ianuarie 2021, Lașco Lucia a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Lașco Nicolai, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și

Protecția Familiei Telenești cu privire la desfacerea căsătoriei și determinarea

domiciliului copilului minor.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 16 noiembrie 2015 a înregistrat

căsătoria cu pârâtul și împreună au un copil minor XXXXX, născut la XXXXX, care se

află la întreținerea ei.

A invocat că viața de familie a eșuat și de mai mult timp pârâtul muncește peste

hotarele țării, în Franța, astfel, de aproximativ doi ani practic sunt separați și nu mai

locuiesc împreună. Peste puțin timp după plecarea soțului, a aflat că acesta are o nouă

relație cu altă femeie, care așteaptă un copil de la el.

A susținut că de când au încetat să mai locuiască împreună, copilul XXXXX

permanent a locuit cu ea și s-a aflat la întreținerea ei. Ținând cont de faptul că copilul

1

este încă la o vârstă fragedă, acesta are nevoie în primul rând de grija și afecțiunea

mamei, motiv din care consideră oportună stabilirea domiciliului copilului împreună cu

ea. Dispune de condiții bune de trai și are posibilitatea de a oferi copilului toată grija și

educația necesară.

Lașco Lucia a solicitat desfacerea căsătoriei înregistrată cu pârâtul la data de

16 noiembrie 2015 de către Primăria s. Scorțeni, r-nul Telenești sub numărul 15 și

determinarea domiciliului copilului minor XXXXX cu mama, fiind lăsat la întreținerea

ei.

Prin hotărârea din 04 martie 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, a fost

admisă acțiunea depusă de Lașco Lucia, fiind desfăcută căsătoria între Lașco Lucia și

Lașco Nicolai, înregistrată la 16 noiembrie 2015 la Primăria s. Scorțeni, r-nul Telenești,

sub numărul 15. Pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei s-a încasat de la Lașco Nicolai

taxa de stat în mărime de 1000% din unitatea convențională, scutind-o pe Lașco Lucia

de la plata taxei de stat. S-a determinat locul de trai al copilului minor XXXXX, născut

la XXXXX, cu mama Lașco Lucia, fiind lăsat la îngrijirea și educația reclamantei. S-a

încasat de la Lașco Nicolai în beneficiul Luciei Lașco cheltuielile de judecată care se

compun din taxa de stat în sumă de 140 de lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă

de 3000 de lei.

La data de 31 martie 2021 Lașco Nicolai, reprezentat de avocatul Ipatii Denis, a

declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea

integrală a hotărârii din 04 martie 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești și

restituirea cauzei spre rejudecare în prima instanță.

Prin decizia din 02 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Lașco Nicolai și a fost menținută hotărârea din 04 martie 2021 a

Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, fiind încasată de la Lașco Nicolai în beneficiul

Luciei Lașco cheltuielile de asistență juridică în sumă de 2000 de lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a apreciat ca fiind corectă soluția instanței

de fond privind stabilirea domiciliului copilului minor cu mama, având în vedere

interesul superior al copilului, vârsta acestuia, faptul că are nevoie de îngrijirea mamei

și că aceasta dispune de condiții necesare pentru întreținerea și educația copilului,

totodată, acest fapt nu afectează drepturile copilului statuate la art. 52, 53, 57 din Codul

familiei de a comunica cu tatăl și rudele pe linia paternă, cu excepția prevăzută la art.

64 alin. (1) din Codul familiei.

Cu referire la argumentul pârâtului precum că instanța de fond nu a respectat

procedura de citare legală a acestuia, instanța de apel a reținut că la 01 februarie 2021

în adresa lui Lașco Nicolai a fost expediată citația pentru ședința din 04 martie 2021

împreună cu copia cererii de chemare în judecată, care a fost recepționată la data de 15

februarie 2021, fapt confirmat prin semnătura pe avizul de recepție.

La data de 03 martie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Lașco Nicolai,

reprezentat de avocatul Ipatii Denis, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de

apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță.

În motivarea recursului s-a invocat că în speță, intimata nu a respectat procedura

2

prealabilă de soluționare a litigiului, or, despre existența cărorva pretenții cu privire la

desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliului copilului minor, recurentul a aflat abia

după pronunțarea hotărârii primei instanțe.

A menționat că instanța de fond a examinat prezenta cauza într-o singură ședință

de judecată, la 04 martie 2021, când a și fost pronunțat dispozitivul hotărârii. La această

dată Lașco Nicolai era plecat peste hotarele țării, unde se află și la moment, respectiv,

nu a recepționat nicio citație, fapt conformat prin copia pașaportului cu mențiunile

organului vamal despre părăsirea țării.

Reprezentantul recurentului a indicat că prima instanță a încălcat prevederile art.

240 alin. (3) din Codul de procedură civilă, care stipulează expres că instanța

judecătorească adoptă hotărârea în limitele pretențiilor înaintate de reclamant. Astfel,

prin cererea de chemare în judecată intimata nu a solicitat compensarea cheltuielilor de

judecată, la fel, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, ultima nu a formulat

cereri sau concretizări ale pretențiilor din acțiune. Prin urmare, se atestă cert că instanța

de judecată s-a expus asupra unor cerințe neînaintate de către Lașco Lucia.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 02 decembrie

2021.

Materialele cauzei atestă că la 22 februarie 2022, decizia motivată a instanței de

apel a fost expediată la adresa electronică a avocatului Ipatii Denis (f.d. 83).

Astfel, recursul, declarat la 03 martie 2022, este în termen.

La data de 25 martie 2022, copia recursului a fost expediată în adresa Luciei

Lașco și a Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Telenești (f.d. 100, 102-103),

cu înștiințarea despre depunerea referinței.

Referințe nu au fost depuse.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

3

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Lașco Nicolai, reprezentat de

avocatul Ipatii Denis, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)

și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Lașco

Nicolai, reprezentat de avocatul Ipatii Denis, asemenea aspecte nu se regăsesc.

4

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Lașco Nicolai, reprezentat de avocatul Ipatii Denis, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Lașco Nicolai, reprezentat de avocatul Ipatii Denis, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Mariana Pitic

5