2ra-52/22 — incasarea din costul bunului imobile neinregistrat, partajarea averii comune

2ra-52/22 — incasarea din costul bunului imobile neinregistrat, partajarea averii comune (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-52/2022

2-17017186-01-2ra-12012022

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Taraclia (S. Uzun)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (R. Petrov, N. Bondarenco, S. Pilipenco)

Î N C H E I E R E

20 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Viorica Donea,

reprezentată de avocatul Ignat Dumitran și a recursului declarat de către Vitalie

Donea, reprezentat de avocatul Gheorghe Josu,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Viorica

Donea împotriva lui Vitalie Donea cu privire la încasarea a ½ cotă-parte din costul

bunului imobil neînregistrat și,

acțiunea reconvențională înaintată de către Vitalie Donea împotriva Vioricăi

Donea cu privire la partajul averii comune,

împotriva deciziei din 11 octombrie 2021 a Curții de Apel Cahul,

c o n s t a t ă :

La 25 iulie 2017, Viorica Donea a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Vitalie Donea, solicitând efectuarea expertizei în construcție pentru

stabilirea costului materialelor de construcție folosite la construcția casei de locuit

situată în xxx, amplasată pe terenul cu nr. cadastral xxxx, cu suprafața de xxxxx

ha, recunoașterea dreptului de proprietate asupra a ½ cotă-parte din costul

materialelor de construcție a casei de locuit situată în xxxxx, amplasată pe terenul

cu nr. cadastral xxxxxx, cu suprafața de xxx ha, înregistrată după Vitalie Donea,

încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii Viorica Donea a indicat că, la xxxxx, a încheiat căsătoria

cu pârâtul, înregistrată la Primăria din sat. Baimaclia, r-nul Cantemir, înscrierea nr.

xxxxx.

Din căsătorie s-au născut doi copii, xxxxxxx și xxxxx. Viața în comun a eșuat,

în timpul căsniciei s-a creat o atmosferă insuportabilă de neînțelegere și certuri.

Prin hotărârea din 14 noiembrie 2013 a Judecătoriei Cantemir, căsătoria

încheiată cu pârâtul a fost desfăcută, iar pârâtul a fost obligat să plătească pensie

pentru întreținerea copiilor.

1

Unul din motivele desfacerii a căsătoriei a fost faptul că pârâtul a alungat

reclamanta și copiii din casa construită în timpul căsătoriei din mijloace bănești

comune.

La desfacerii căsătoriei reclamanta nu avea pretenții patrimoniale față de pîrît

în speranța soluționării litigiului pe cale amiabilă, în baza acordului privind

partajarea bunurilor.

Conform certificatelor eliberate de Primăria sat. Baimaclia, r-nul Cantemir,

Vitalie Donea este proprietarul terenului de lângă casă cu numărul cadastral xxxx

cu suprafața de xxx ha, pe care este amplasată casa de locuit veche construită până

la căsătorie și o casă nouă construită în perioada căsătoriei din mijloace bănești

comune.

Până în prezent pârâtul nu a achitat pensie pentru întreținerea copiilor, iar

reclamanta cu copiii locuiește separat, la rude, deoarece pârâtul interzice accesul în

casă, amenință cu răfuiala fizică în cazul pătrunderii în gospodărie.

Luând în considerație că casa de locuit a fost construită în perioada căsătoriei

din surse comune, reclamanta este îndreptățită să solicite încasarea a ½ cotă-parte

din costul bunului imobil construit în xxxxxx pe terenul cu nr. cadastral xxxxxx cu

suprafața de xxxxx ha. Bunul imobil a fost construit din surse comune, însă nu a

fost înregistrat de pârât la OCT pentru a nu fi partajat în natură după divorț.

Reclamanta a adresat pârâtului cerere prealabilă prin care a cerut să

înregistreze bunul imobil pentru a putea fi partajat în natură, or să-i achite jumătate

din costul bunului imobil estimat la suma de 150 000 de lei, însă pârâtul nu a

reacționat la solicitare.

Ulterior efectuării expertizei în construcție reclamanta prin prisma

prevederilor art. 60 alin. (3) din Codul de procedură civilă și-a extins cuantumul

pretențiilor solicitând încasarea sumei de 181 124 de lei, care constituie ½ cotă-

parte din suma de 362 249 de lei - valoarea lucrărilor efectuate și materialelor

folosite la construcția casei de locuit individuale xxx amplasată în

xxxxxxx pe terenul cu nr. cadastral xxxxxxx.

În cadrul examinării cauzei pârâtul Vitalie Donea a depus cerere

reconvențională împotriva Vioricăi Donea, prin care a solicitat partajul în natură în

jumătate a averii comune în devălmășie, iar în lipsa bunurilor să fie încasat costul

acestora în sumă de 55 970 de lei, compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reconvenționale Vitalie Donea a indicat că, la

xxxxxxx, a încheiat căsătoria cu Viorica Donea. Viața în comun a eșuat, iar prin

hotărârea din 14 noiembrie 2013 a Judecătoriei Cantemir, căsătoria a fost

desfăcută.

Reclamantul a menționat că nu a mai locuit împreună cu Viorica Donea de

când s-au despărțit, deoarece dânsa a depus cerere de recunoaștere a dreptului de

proprietate asupra materialelor de construcție a casei de locuit și nu necesită

împărțirea întregii proprietăți comune, care a fost luată din gospodărie în anul

2013.

A menționat că, locuind împreună cu Viorica Donea, au procurat bunuri, care

au fost luate de reclamantă, anume: un set de mobilă pentru dormitor în valoare de

9 800 de lei, un set de mobilă pentru bucătărie în valoare de 4 000 de lei, o pompă

pentru apă, în valoare de 2 000 de lei, radiatoare în valoare de 7 000 de lei, o masă

de bucătărie în valoare de 1 500 de lei, patru scaune în valoare de 320 de lei, 6 m3

de coteleț în valoare de 3 800 de lei, 2 m3 de lemne de foc în valoare de 1 200 de

2

lei, un televizor în valoare de 4 500 de lei, un calculator în valoare de 11 000 de lei,

200 farfurii în valoare de 2 000 de lei, sofa în valoare de 4 500 de lei, un DVD în

valoare de 3 000 de lei, 10 seturi de vesele în valoare de 3000 de lei, un set de oale

(5 buc) în valoare de 1250 de lei, 3 plapume în valoare de 1800 de lei, 5 perne în

valoare de 1000 de lei, 3 perne în valoare de 450 de lei, 200 de furculițe în valoare

de 1 000 de lei, 200 de linguri în valoare de 1 000 de lei, aragaz în valoare de 4 500

de lei, mașina de spălat în valoare de 6 000 de lei, 2 tigăi „Tefal” în valoare

de 1 800 de lei, cuptor de pâine în valoare de 1 500 de lei, mașină de cusut în

valoare de 7 000 de lei, 2 fiere de călcat în valoare de 600 de lei, un fier de călcat

în valoare de 2 000 de lei, masă de călcat în valoare de 1 500 de lei, o targă în

valoare de 450 de lei, 10 prostiri în valoare de 3 000 de lei, 4 coburi în valoare

de 1 000 de lei, 2 (tenuri) încălzitoare în valoare de 1 000 de lei, 18 m2 de teracotă

în valoare de 1620 de lei, 250 de bucăți de teracotă decorativă în valoare de 3250

de lei, bunuri în sumă totală de 111 940 de lei.

Cu referire la faptul că Viorica Donea a luat bunurile din casă la 22 iulie 2013

a adresat cerere la Procuratura raionului Cantemir, însă nu a primit nici un răspuns.

Vitalie Donea a solicitat încasarea sumei de 55 970 de lei, ce constituie ½

cotă-parte din valoarea bunurilor care au fost luate din casă de către Viorica

Donea.

Prin hotărârea din 10 noiembrie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia, a

fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Donea Viorica

împotriva lui Vitalie Donea.

A fost recunoscut după Viorica Donea dreptul de proprietate asupra ½ cotă-

parte din costul materialelor de construcție, folosite la ridicarea construcției

neînregistrate, - casă de locuit, amplasată în xxxxx, care se află pe terenul cu nr.

cadastral xxxxx, cu suprafața de xxxxx ha, înregistrat după Vitalie Donea.

A fost încasat de la Vitalie Donea în beneficul Vioricăi Donea suma

de 105 503 de lei, ce constituie ½ cotă-parte din valoarea materialelor de

construcție, folosite la construcția casei de locuit neînregistrate, amplasate în

xxxx, amplasată pe terenul cu nr. cadastral xxxxx, cu suprafața de xxxxxx ha,

înregistrat după Vitalie Donea.

A fost încasat de la Vitalie Donea în beneficiul Vioricăi Donea cheltuieli

suportate la achitarea taxei de stat în sumă de 326,09 de lei, cheltuieli pentru

efectuarea expertizei în sumă de 6 300 de lei, cheltuieli de asistență juridică în

sumă de 7 000 de lei.

A fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea reconvențională înaintată de Vitalie

Donea împotriva Vioricăi Donea privind partajul bunurilor dobândite în comun

prin atribuirea în natură a jumătate din bunurile proprietate comună în devălmășie

și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 11 octombrie 2021 a Curții de Apel Cahul, a fost respins

apelul declarat de avocatul Dumitran Ignat în interesele Vioricăi Donea și apelurile

declarate de Vitalie Donea și avocatul Josu Gheorghe în interesele lui Vitalie

Donea, cu menținerea hotărârii din 10 noiembrie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul

Taraclia.

În motivarea deciziei emise, instanța de apel a considerat că, instanța de fond

corect s-a expus doar asupra materialelor de construcție din care a fost construit

imobilul, cu posibilitatea ulterioară a proprietarului materialelor și al autorizației de

construcție de a continua construirea și a înregistra dreptul de proprietate pe cale

3

administrativă, în cazul în care construcția este realizată în coparticipație, reieșind

din măsura procentuală a etapei de construcție.

Instanța de apel a apreciat ca justificată soluția instanței de fond privind

admiterea parțială a acțiunii înaintate de către Viorica Donea fiind dispusă

recunoașterea dreptului de proprietate asupra ½ cotă-parte din valoarea

materialelor de construcție folosite pentru construcția casei de locuit amplasată în

xxxxxx, pe terenul cu număr cadastral xxxxx, încasarea de la pârât a ½ cotă-parte

din valoarea materialelor de construcție folosite la construcția casei conform

raportului de expertiză. Respectiv, a fost apreciată ca întemeiată și soluția instanței

fond privind încasarea în beneficul reclamantei Donea Viorica a sumei de 105 503

de lei, ceea ce constituie ½ cotă-parte din valoarea materialelor de construcție

stabilite conform raportului de expertiză în sumă de 211 006 de lei folosite la

construcția bunului imobil neînregistrat — casa de locuit amplasată în xx. xxxxx,

pe terenul cu număr cadastral xxxxx.

De asemenea, au fost respinse argumentele apelantului Vitalie Donea și ale

avocatului Josu Gheorghe privind dezacordul cu concluzia expertului din Raportul

de expertiză judiciară nr. 834-836 din 14.05.2019 cu referire la materialele de

construcție folosite la ridicarea/construirea casei de locuit amplasate în

xxxxxx, pe terenul cu număr cadastral xxx or, însăși Vitalie Donea a confirmat în

ședința instanței de apel că expertul a fost la fața locului a examinat în complex

bunul imobil, l-a fotografiat, a adresat întrebări și respectiv din explicațiile lui

Vitalie Donea expertul a formulat concluziile în cauză. Mai mult, având careva

obiecții referitor la conținutul raportului de expertiză în construcție, Vitalie Donea

nu a contestat acest raport și nici nu a solicitat să fie dispusă efectuarea unei noi

expertize judiciare. Prin urmare, lipsa probelor în acest sens atestă că argumentele

apelantului Vitalie Donea sânt pur declarative.

Referitor la cerințele invocate în acțiunea reconvențională privind încasarea a

½ cotă-parte din valoarea bunurilor mobile comune în devălmășie care au fost luate

din casă de către Viorica Donea după divorț în valoare totală 111 940 de lei, ce

constituie suma de 55 970 de lei, instanța de fond corect a reținut că, Vitalie Donea

nu a prezentat probe care să confirme faptul care anume bunuri au fost luate din

domiciliul său de către fosta soție, în contextul declarațiilor reclamantei precum că

ar fi luat anumite bunuri privind strictul necesar al copiilor care locuiesc împreună

cu mama. Or, Vitalie Donea în susținerea acțiunii reconvenționale a prezentat

cererea depusă la 22 iulie 2013 Procuraturii raionului Cantemir, prin care a solicitat

întreprinderea măsurilor în privința Vioricăi Donea care a pătruns în casă și a luat

bunurile dobândite în timpul căsătoriei, pe care instanța de fond precum și instanța

de apel nu o poate aprecia ca fiind o dovadă ce confirmă faptul că bunurile

enumerate de pârât în acțiunea reconvențională au fost scoase din casa lui Vitalie

Donea, deoarece careva soluții pe marginea acestei cereri nu au fost prezentate

instanțelor de judecată. Astfel, doar prezentarea acestei cereri nu poate constituie

temei de admitere a acțiunii reconvenționale în contextul nesoluționării acesteia de

către organele competente, circumstanțe care au generat respingerea acțiunii

reconvenționale înaintate de Vitalie Donea ca fiind nefondată.

La 21 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, avocatul Ignat

Dumitran reprezentând interesele Vioricăi Donea a declarat recurs împotriva

deciziei din 11 octombrie 2021 a Curții de Apel Cahul, solicitând casarea parțială a

4

deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei decizii noi

privind admiterea integrală a acțiunii (f.d. 25-28, vol. II).

În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul parțial cu decizia instanței de

apel, invocând că atât instanța de apel, cât și instanța de fond au interpretat eronat

starea de fapt a litigiului examinat. Curtea de Apel nu a motivat de ce respinge

argumentele invocate în apel și anume că, reclamanta lasă pârâtului ½ din valoarea

bunului imobil, adică casa de locuit rămâne doar în proprietatea pârâtului. Ținând

cont de faptul că casa de locuit a fost construită în timpul căsătoriei părților și

rămâne în proprietatea pârâtului, respectiv instanța de fond urma să încaseze și

costul lucrărilor de construcție a imobilului dat.

La 10 ianuarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, avocatul Gheorghe Josu

reprezentând interesele lui Vitalie Donea a declarat recurs împotriva deciziei din

11 octombrie 2021 a Curții de Apel Cahul, solicitând casarea deciziei instanței de

apel, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei decizii noi privind respingerea

integrală a acțiunii de bază și admiterea cererii reconvenționale (f.d. 34-37, vol. II).

În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel,

reiterând argumentele indicate în cererea reconvențională și cererea de apel.

Suplimentar a invocat că, instanța ierarhic inferioară nu a aplicat legea care

trebuia aplicată și anume prevederile art. 25 alin. (8) din Codul familiei.

În opinia recurentului sunt greșite concluziile instanței de apel privind esența

litigiului și legea care trebuia aplicată, deoarece este notoriu faptul că acțiunea de

recunoaștere a dreptului asupra bunurilor proprietate comună în devălmășie este

imprescriptibilă. Or, dreptul de proprietate este unul perpetuu și respectiv orice

acțiune îndreptată spre apărarea/recunoașterea dreptului de proprietate nu se

supune vreunui termen de prescripție, însă la caz acțiunea a fost de încasare a ½

cotă-parte din costul materialelor de construcție.

Instanțele ierarhic inferioare au aplicat eronat prevederile art. 8 din Codul

familiei, respectiv prevederile art. 265 lit. b) din Codul de procedură civilă și art.

272 alin. (l) din Codul civil (în redacția de până la 01.03.2019).

În opinia recurentului acțiunea înaintată de către Viorica Donea este tardivă,

cu încălcarea termenului general de prescripție extinctivă de 3 ani, termen

specificat în art. 25 alin. (8) din Codul familiei, care prevede expres că, pentru

împărțirea bunurilor proprietate în devălmășie a soților a căror căsătorie a fost

desfăcută, se stabilește un termen de prescripție de 3 ani. Iar, pretenția cu privire la

încasarea a ½ cotă-parte din costul materialelor de construcție putea fi solicitată în

termenul general de prescripție extinctivă de 3 ani, termen prevăzut și la art. 267

din Codul civil (în redacția de până la 01.03.2019), adică până la 14 noiembrie

2016, însă acțiunea a fost înaintată la 18 august 2017.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Decizia din 11 octombrie 2021 a Curții de Apel Cahul, a fost expediată

părților prin intermediul oficiului poștal la 08 noiembrie 2021 (f.d. 22, vol. II), însă

la materialele cauzei nu se atestă confirmarea recepționării de către participanții la

proces.

5

Astfel, recursul declarat de Viorica Donea reprezentată de avocatul Ignat

Dumitran la 21 decembrie 2021 și recursul declarat de Vitalie Donea reprezentat

de avocatul Gheorghe Josu la 10 ianuarie 2022, sunt în termen.

În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă,

după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

La 12 ianuarie 2022 și 17 ianuarie 2022, Curtea Supremă de Justiție a

comunicat intimaților recursurile declarate, informând despre necesitatea depunerii

referinței în termen de o lună de la data primirii scrisorii (f.d. 32, 44, vol. II). Însă,

până la data examinării admisibilității cererii de recurs, intimații nu au depus

referință, prin care să-și exprime poziția.

Examinând temeiurile recursurilor, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

6

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai

stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten

v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică

doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A,

nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, Colegiul consideră că recursurile declarate de

către Viorica Donea, reprezentată de avocatul Ignat Dumitran, și de către Vitalie

Donea, reprezentat de avocatul Gheorghe Josu, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept

urmare, sunt inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de către Viorica Donea,

reprezentată de avocatul Ignat Dumitran și de către Vitalie Donea, reprezentat de

avocatul Gheorghe Josu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

7