2ra-112/22 — repararea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 2ra-112/22

2-19121815-01-2ra-27012022

Prima instanță - (Judecătoria Ungheni, sediul central) jud: V. Stratulat

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) jud: M. Anton, R. Pulbere, I. Secrieru

ÎNCHEIERE

2 martie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Radu Nicorici în

numele și interesele Galinei Puș,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Galina

Puș împotriva lui Valerian Pascaru, intervenient accesoriu Eduard Florea, cu

privire la repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 4 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 22 iulie 2019, Galina Puș, fiind reprezentată de avocatul Radu Nicorici, a

depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Valerian Pascaru, solicitând

încasarea sumei de 19 500 lei cu titlu de prejudiciu material, 1 200 lei pentru

aragazul portativ și 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

În motivarea acțiunii, a invocat că pe parcursul lunii iulie 2016 pârâtul s-a

prezentat la domiciliul pârâtei, unde au convenit construirea unei sobe. Ulterior au

discutat referitor la calitate, preț și unele momente de design, ultimul a garantat

calitate și rapiditate în lucru și transportare materialelor din România. Au convenit

prețul lucrărilor și alte momente, după care a pregătit materialele și pârâtul a

început lucrul asupra sobei.

A menționat că lucrarea a fost finisată prin luna septembrie, iar când au

aprins focul în sobă, în casă ieșise fum. Pârâtul sub diferite pretexte a motivat că a

făcut totul calitativ, dar urma să facă un nou hogeac (fumar), explicându-le că cel

vechi nu-i bun și el va reveni la sfârșitul lui septembrie 2017, când se va răci

timpul de afară.

Înțelegând că într-adevăr soba era umedă și timpul de afară cald, a fost de

acord cu pârâtul, convenind că va reveni prin septembrie-noiembrie pentru

finisarea lucrărilor.

Din acel moment, pârâtul nu a mai revenit, invocând diverse motive.

Pentru lucru efectuat, i-a fost achitată suma de 19 500 lei.

1

La apelurile telefonice nu a mai răspuns, iar când se întâlnea cu el în oraș,

zicea că sâmbăta viitoare va veni, și tot așa.

În anul 2018 a apelat la poliție, cât și la asociația sobarilor. La insistența

ultimilor, acesta a venit cu un reprezentant de la asociație, care а stabilit unele

greșeli ce au fost admise la zidirea sobei.

Atunci au convenit cu pârâtul că în zilele libere să revină pentru a înlătura

greșelile, însă nu a mai revenit.

Fiind deja toamna târzie reclamantul nu a mai luat pe cineva să repare soba

și așa timp de câțiva ani la rând făcea focul, iar când se deschide ușa sobei fumul

ieșea în odaie. Ca urmare s-a hotărât de a se adresa în instanța de judecata pentru a

i se recupera prejudiciul cauzat, atât cel material, cât și moral, precum și

contravaloarea aragazului portativ împrumutat, în suma de 1 200 lei.

Prin încheierea protocolară din 11 noiembrie 2020 a Judecătoriei Ungheni,

sediul central, în calitate de intervenient accesoriu de partea reclamantei, în proces

s-a atras Eduard Florea.

Prin hotărârea din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Ungheni, sediul central,

s-a admis parțial acțiunea.

S-a încasat de la Valerian Pascaru în beneficiul Galinei Puș, suma

prejudiciului material în mărime de 19 500 lei și suma pentru prejudiciul moral în

mărime de 3 000 lei, în total suma de 22 500 lei.

S-a respins acțiunea civilă în partea încasării prejudiciului moral în mărime

de 7 000 lei și a sumei pentru aragazul portativ în mărime de 1 200 lei.

S-a încasat din contul pârâtului Valerian Pascaru în beneficiul statului taxa

de stat în mărime de 685 de lei.

La 22 martie 2021, Valerian Pascaru și avocatul Stanislav Coptețchi au

declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe.

Prin decizia din 4 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis

apelul declarat de Valerian Pascaru și avocatul Stanislav Coptețchi în interesele lui

Valerian Pascaru.

S-a casat integral hotărârea din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Ungheni,

sediul central și s-a emis o hotărâre nouă prin care:

S-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de

Galina Puș împotriva lui Valerian Pascaru, intervenient accesoriu Eduard Florea,

cu privire la repararea prejudiciului material și moral.

S-a încasat de la Galina Puș în beneficiul lui Valerian Pascaru suma de 551

de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată pentru achitarea taxei de stat în instanța de

apel.

În motivarea deciziei emise, Colegiul instanței de apel a conchis că acțiunea

este neîntemeiată, or, reclamanta nu a probat faptul executării necorespunzătoare

de către apelant a obligațiilor sale contractuale și, drept consecință, a cauzării

prejudiciului.

A reținut că deși intimata a invocat că adresarea sa Asociației Naționale a

Hornarilor Constructorilor de Coșuri de Fum și Șemineu, în privința aceasta nu a

fost întocmit nici un Act de constatare a viciilor.

Iar, din probele prezentate de intimată și cercetate în ședința instanței de

fond rezultă că problema fumului din casă, este dictată de viciile materiale pe care

2

le avea coșul de fum, la care fusese conectată soba. Iar, apelantul a adus la

cunosțință intimatei necesitatea înlăturării viciilor pe care le poseda coșul de fum.

Prin urmare, a concluzionat că reclamanta nu a demonstrat că soba

construită prezintă vicii materiale.

La 4 ianuarie 2022, prin intermediul poștei (f.d.170), avocatul Radu Nicorici

acționând în numele și interesele Galinei Puș, a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din 4

noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și menținerea hotărârii din 25 februarie

2021 a Judecătoriei Ungheni, sediul central.

În motivarea recursului a invocat că decizia este neîntemeiată, pasibilă de a

fi casată integral.

Recurenta a susținut că prin decizia sa, instanța de apel a refuzat să de-a

apreciere declarațiilor pârâtului depuse în instanța de fond precum și anterior la

organul de urmărire penală.

Astfel, a menționat că intimatul la organul de urmărire penală prin declarații,

a confirmat erorile admise de el la construcția sobei (manoperei).

La fel în instanța de fond, Valerian Pascaru a declarant că recunoaște suma

de 19 500 lei primită pentru manopera efectuată, și a recunoscut că au fost admise

careva erori.

Reieșind din faptul că Valerian Pascru a recunoscut în prima instanță mai

multe fapte și înscrisurile de primire a banilor pentru construcția sobei, care au fost

anexate la materialele cauzei civile, precum și, a recunoscut gafele admise

nemijlocit de el, în prezenta speță sunt aplicabile prevederile art.123 alin. (6) din

Codul civil, faptele invocate de una din părți nu trebuie dovedite în măsura în care

cealaltă parte nu le-a negat.

Instanța de apel nu a luat în considerare investigația efectuată de

Inspectoratul de Poliție Ungheni și de explicația pârâtului, menționând că acest

fapt nu are tangență cu cauza civilă. Este absurdă o asemenea afirmație în situația

în care materialul acumulat de IP Ungheni se referă exact la pretențiile civile

formulate fiind efectuată o anchetă efectivă.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Materialele cauzei atestă că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost

expediată părților la 15 decembrie 2021, însă dovada legală de recepționare a

acesteia de către Galina Puș lipsește.

În cererea de recurs, reprezentantul recurentei a menționat că decizia

integrală a fost recepționată de către el, prin e-mail, la 13 decembrie 2021.

Din acest motiv, Colegiul consideră că recursul declarat la 4 ianuarie 2022,

prin intermediul poștei, este depus în termen.

În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă,

după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

3

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimatului cererea de recurs la 27

ianuarie 2022, informându-l despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței la

recurs.

Prin referința depusă la 15 februarie 2022, reprezentantul intimatului

Valerian Pascaru, avocatul Stanislav Copețchi, a solicitat respingerea cererii de

recurs ca fiind inadmisibilă.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea chestiunii privind

admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate

în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură

civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume,

dacă se invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele,

încălcând regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură

civilă, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de

acces la instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza

Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva

4

Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile

speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(a se vedea Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports

1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva

Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul

în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul

din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă,

asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, Colegiul consideră că recursul declarat de

avocatul Radu Nicorici în numele și interesele Galinei Puș nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și,

drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se declară inadmisibil recursul înaintat de avocatul Radu Nicorici în numele

și interesele Galinei Puș.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Victor Burduh

5