2ra-90/22 — încasarea cheltuielelor de judecată suportate la examinarea cauzei civile și a cheltuielilor de asistență juridică
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea cheltuielelor de judecată suportate la examinarea cauzei civile şi a cheltuielilor de asistenţă juridică
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-90/22 — încasarea cheltuielelor de judecată suportate la examinarea cauzei civile și a cheltuielilor de asistență juridică (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra-90/2022
2-21049441-01-2ra-24012022
prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (jud: E. Pșenița)
instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)
Î N C H E I E R E
23 februarie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Maria Ghervas
Galina Stratulat
examinând admisibilitatea recursului declarat de Ilco Veronica, reprezentată
de avocatul Ghenadie Odobescu,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ilco Veronica
împotriva lui Ilco Mihail și Ilco Ana cu privire la încasarea cheltuielilor de
judecată suportate la examinarea cauzei civile și a cheltuielilor de asistență
juridică,
împotriva deciziei din 28 octombrie 2021 a Curții de Apel Bălți,
c o n s t a t ă :
La 02 aprilie 2021, Ilco Veronica, reprezentată de avocatul Ghenadie
Odobescu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ilco Mihail și Ilco
Ana cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată suportate la examinarea cauzei
civile și a cheltuielilor de asistență juridică.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la data de 28 mai 2019, a depus
la Judecătoria Bălți, sediul Central, o cerere de chemare în judecată împotriva lui
Ilco Mihail și Ilco Ana privind declararea nulității actului juridic și încasarea
cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea din 12 septembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,
din 12 septembrie 2019, cauza civilă a fost strămutată spre examinare, conform
competenței Judecătoriei Edineț, sediul Central.
Ulterior, la 24 februarie 2020 a fost emisă hotărârea Judecătoriei Edinet,
sediul Central prin care: s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Ilco
Veronica către Ilco Mihail și Ilco Ana privind declararea nulității actului juridic și
încasarea cheltuielilor de judecată; s-a declarat nul contractul de vânzare-
cumpărare încheiat la data de 15 martie 2018 la SÎTCCA Edineț între Ilco Mihail
în calitate de vânzător și Ilco Ana în calitate de cumpărător, având ca obiect bunul
mobil, vehiculul de model Ford Fusion, numărul de identificare XXXXX, numărul
motorului XXXXX, fabricat în anul 2008, culoarea argintiu, numărul certificatului
de înmatriculare XXXXX, numărul de înmatriculare XXXXX, la prețul de 8 000
de lei; s-a încasat în mod solidar de la Ilco Mihail și Ilco Ana, în beneficiul lui Ilco
Veronica cheltuielile de judecată suportate, sub forma cheltuielilor de asistență
1
juridică în mărime de 3 600 de lei și taxa de stat achitată la depunerea cererii de
chemare în judecată în mărime de 240 de lei.
La 23 martie 2020 Ilco Mihail și Ilco Ana au declarat apel preliminar
împotriva hotărârii Judecătoriei Edineț, sediul Central din 24 februarie 2020.
Prin decizia din 15 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul
declarat de Ilco Mihail și Ilco Ana și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Edineț,
sediul Central din 24 februarie 2020.
În cadrul procesului supra indicat, Ilco Veronica a fost reprezentată de
avocatul Guțu Liubovi.
La examinarea cauzei în instanța de apel, de către avocatul Guțu Liubovi a
fost anexat la materialele cauzei bonul de plată seria PL nr.722389 din 28 aprilie
2020 în original, în sumă de 2 000 de lei, pentru cheltuielile de asistență juridică
pentru instanța de apel.
Luând în considerație faptul că, instanța de apel nu s-a expus asupra
cheltuielilor de asistență juridică în decizia din 15 decembrie 2020, Ilco Veronica a
decis să sesizeze instanța de judecată, pentru a încasa suma de 2 000 de lei și
cheltuielile de judecată, în mod solidar, de la pârâții Ilco Mihail și Ilco Ana.
Cheltuielile pentru asistența juridică suportate de către părți fac parte din
cheltuielile de judecare a pricinii. Referitor la cheltuielile de judecată suportate de
către reclamanta Ilco Veronica pentru acordarea asistenței juridice, acestea
urmează a fi compensate integral în mod solidar din contul pârâților Ilco Mihail și
Ilco Ana în felul următor: suma 2 000 de lei achitată avocatului conform bonului
de plată seria PL nr.722389 din 28 aprilie 2020. Suma indicată mai sus a fost
achitată de către reclamanta, Ilco Veronica, în vederea reprezentării acesteia de
către avocatul Guțu Liubovi în instanța de apel.
Reclamanta a mai indicat că, la fel urmează a fi compensate din contul
pârâților Ilco Mihail și Ilco Ana cheltuielile de judecată suportate de către
reclamantă, în sumă de 1 000 de lei achitată avocatului conform bonului de plată
seria DAA nr. 13758831 din 09 martie 2021 în legătură cu examinarea prezentului
litigiu.
Recuperarea cheltuielilor judiciare este o practică obișnuită pentru majoritatea
legislațiilor naționale și lipsa unui mecanism real de asigurare a recuperării
cheltuielilor de judecată este un factor ce diminuează autoritatea actului de justiție
care urmează a soluționa corect și uniform problema atribuirii cheltuielilor de
judecată.
Astfel, există dovada caracterului real al achitării sumei cu titlu de cheltuieli
de asistență juridică. Necesitatea și rezonabilitatea cheltuielilor se determină prin
faptul acțiunilor întreprinse de avocat - întocmirea și prezentarea în instanță a
actelor procedural necesare, urmărirea mersului procesului și realizarea căilor de
atac și nu doar participarea în cadrul ședinței de judecată.
A mai relatat că, cheltuielile efectuate au fost reale, necesare și raționale de
unde rezultă necesitatea și obligativitatea pârâților de a achita integral cheltuielile
suportate de către reclamanta - llco Veronica.
Totodată, a menționat că, pentru a ajunge la un numitor comun Ilco Veronica
s-a adresat Organizației de Mediere „Odobescu & Partenerii”, cu cerere prin care a
solicitat să fie inițiată procedura de mediere conform art. 21 alin. (1) al Legii cu
privire la mediere nr.137 din 03 iulie 2017 în vederea soluționării pe cale amiabilă
a litigiului privind încasarea sumei de 2 000 de lei.
2
La 18 martie 2021, s-a adresat cu cerere prealabilă către pârâți privind
soluționarea litigiului pe cale amiabilă-mediere, de a participa la procedura de
mediere preconizată pentru data de 29 martie 2021 ora 09:00, prevenind că în cazul
în care v-a ignora invitația de a participa la mediere, cererea prealabilă se va solda
cu o ulterioară adresare în instanța de judecată, însă reacții din partea acestora la
cererea formulată nu s-au manifestat, drept dovadă anexează avizul de
recepționare.
Reclamanta a solicitat încasarea în mod solidar din contul Ilco Mihail și Ilco
Ana în beneficiul sau a sumei de 2 000 de lei - cheltuieli de asistență juridică,
achitate avocatului pentru acordarea asistenței juridice pentru examinarea cauzei
civile anterioare în cadrul instanței de apel (cauza civilă Ilco Veronica către Ilco
Mihail și Ilco Ana privind declararea nulității actului juridic), precum și încasarea
în mod solidar din contul Ilco Mihail și Ilco Ana în beneficiul Veronicăi Ilco a
cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 1 000 de lei achitată avocatului pentru
acordarea asistenței juridice suportate în legătură cu examinarea prezentului litigiu.
Prin hotărârea din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central s-a
admis acțiunea. S-a încasat în mod solidar din contul lui Ilco Mihail și Ilco Ana în
beneficiul lui Ilco Veronica cheltuielile de judecată suportate la examinarea cauzei
civile nr. 2-925/19 în sumă de 2 000 de lei și cheltuielile de asistență juridică
suportate pe prezenta cauză estimate la 1 000 de lei. S-au scutit Ilco Mihail și Ilco
Ana de plata taxei de stat.
Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 14 iulie 2021 Ilco Mihail a
depus apel, solicitând casarea hotărârii din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Edineț,
sediul Central, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.
Prin decizia din 28 octombrie 2021 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul
declarat de Ilco Mihail, s-a casat parțial hotărârea din 30 iunie 2021 a Judecătoriei
Edineț, sediul Central, în partea încasării cheltuielilor de asistență juridică și s-a
emis în această parte o nouă hotărâre, prin care s-a respins cerința înaintată de Ilco
Veronica de încasare a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 1 000 de lei.
În rest hotărârea s-a menținut.
La 28 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Ilco Veronica,
reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu, a declarat recurs, prin care a solicitat
casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea respingerii acțiunii cu
menținerea hotărârii primei instanțe.
În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată ierarhic inferioare
la examinarea cauzei au încălcat esențial și au aplicat eronat normele de drept
material, ceea ce a dus la adoptarea unei soluții neîntemeiate.
Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au
fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora
le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a
demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de
judecată a normelor legale aplicabile speței.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data
primirii acesteia.
3
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit
în conformitate cu alin. (2).
Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 24 ianuarie
2022 instanța de recurs a comunicat intimaților recursul, informând despre
necesitatea depunerii referinței.
Referință la cererea de recurs, în temeiul art. 439 alin.(2) Cod de procedură
civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu a parvenit.
Examinând temeiurile recursului declarat de Ilco Veronica, reprezentată de
avocatul Ghenadie Odobescu, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul ca
inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ilco Veronica, reprezentată
de avocatul Ghenadie Odobescu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentei cu soluția pronunțată de instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei contestate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
4
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,
din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor
de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că
nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes
(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25
februarie 1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
recunoaște recursul declarat de Ilco Veronica, reprezentată de avocatul Ghenadie
Odobescu, ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ilco Veronica, reprezentată de
avocatul Ghenadie Odobescu, împotriva deciziei din 28 octombrie 2021 a Curții de
Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Maria Ghervas
Galina Stratulat
5