ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 29.12.2021

2ra-1894/21 — cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată

HOTĂRÂRE
29.12.2021
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
cu privire la încasarea datoriei şi a cheltuielilor de judecată
Temei legal
temeiurile inadmisibilităţii recursului
Citează această cauză
2ra-1894/21 — cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1894/21

2-19100926-01-2ra-24112021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. M. Frunze)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, L. Pruteanu, I. Țurcan)

29 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica”, în interesele Cooperativei de Construcție

a Locuințelor nr. 78

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății pe Acțiuni

„Termoelectrica”, în interesele Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 78

împotriva Parascoviei Ciobanu cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de

judecată

împotriva deciziei din 14 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost respins apelul declarat de Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” și

menținută hotărârea din 3 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru,

corectată prin încheierea din 3 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul

Centru

constată:

La 28 mai 2019, SA „Termoelectrica”, în interesele CCL nr. 78 a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Parascoviei Ciobanu cu privire la

încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că potrivit contractului de livrare-utilizare a

energiei termice în apă caldă nr. 78 din 1 februarie 2009, încheiat între

SA „Termoelectrica” (până la redenumire – SA „Centrala Electrică cu

Termoficare nr. 2” din Chișinău – succesorul în drepturi al SA „Termocom”, în

procedura falimentului) și CCL nr. 74 mun. Chișinău, ultimul și-a asumat

obligația de a achita lunar plata pentru utilizarea energiei termice furnizate.

1

A relatat că din cauza neonorării obligațiilor de plată, la data de 15 mai

2019, datoria la consumul de energie termică constituia suma de 89 971,94 de lei,

CCL nr. 74 devenind, de fapt, debitorul SA ”Termoelectrica”.

Totodată, în urma consumului de energie termică, CCL nr.78

mun. Chișinău a prestat la rândul său servicii de gospodărire comunală, inclusiv

alimentarea cu energie termică, la toți locatarii blocurilor locative gestionate, care

au beneficiat nemijlocit de serviciul prestat și au obligația de a achita în termen

contravaloarea conform facturilor (bonurilor de plată) primite.

A notat că în caz de neachitare de către proprietarii/chiriașii/locatarii

apartamentelor/încăperilor locuibile și nelocuibile ai blocului locativ gestionat a

datoriilor la serviciile locativ-comunale, inclusiv alimentarea cu energie termică,

CCL nr. 78 mun. Chișinău este în drept să acționeze consumatorii în judecată

pentru încasarea datoriei și chiar are obligația de a o face, pentru a stinge creanța

sa față de SA „Termoelectrica” din contul achitărilor efectuate de către

consumatorii restanți.

Astfel, CCL nr. 78, mun. Chișinău nu a acționat în judecată consumatorii

restanți, inclusiv nu a acționat-o în judecată pe Parascovia Ciobanu pentru

încasarea datoriei la consumul energiei termice, în sumă totală de 6 490,97 de lei,

acumulată până în luna aprilie 2019, în mare parte din lipsa mijloacelor financiare

pentru achitarea taxei de stat și altor cheltuieli de judecată.

În consecință, CCL nr. 78 mun. Chișinău a omis exercitarea drepturilor și

acțiunilor sale, fapt care îl pune în imposibilitate de a se achita pe creanțele sale

față de SA „Termoelectrica”, devenind de fapt debitor, cu riscul de a nu-și putea

satisface creanța.

A comunicat că potrivit informației din Registrul bunurilor imobile, în

calitate de proprietar al apartamentului nr. XX din bd. XXXXX mun. XXXXX,

este înregistrată Parascovia Ciobanu.

În baza contului personal deschis la CCL nr. 78 mun. Chișinău pe numele

pârâtei, ultima a acceptat prestarea și a beneficiat de servicii comunale în volum

deplin, fără întreruperi, în conformitate cu normele și tarifele în vigoare.

Așadar, obligațiunea de achitare a costului serviciilor prestate de energie

termică urmează a fi pusă în sarcina beneficiarilor, în speță, proprietarei

apartamentului Parascovia Ciobanu, care a neglijat obligațiile de plată, în pofida

faptului că a fost înștiințată, prin intermediul facturilor de plată, despre riscul de

a fi acționată în judecată în cazul neachitării plăților restante.

A eivdențiat că până la momentul înaintării acțiunii în instanța de judecată

pârâta nu a întreprins nicio în vederea stingerii datoriei pentru energia termică.

Prin hotărârea din 3 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru,

a fost admisă acțiunea parțial.

A fost încasată de la Parascovia Ciobanu în beneficiul CCL nr. 78 suma de

1 746,12 de lei cu titlu de datorie și în beneficiul SA „Termoelectrica” – suma de

270 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru achitarea taxei de stat.

2

A fost respinsă ca depusă tardiv acțiunea, în partea înaintării pretenției

privind încasarea datoriei pentru perioada de până la 28 mai 2016.

Prin încheierea din 3 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru,

a fost corectată eroarea din conținutul dispozitivului hotărârii din 3 februarie 2021

a Judecătoriei Chișinău.

Prin decizia din 14 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost

respins apelul declarat de SA „Termoelectrica” și menținută hotărârea din

3 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, corectată prin încheierea

din 3 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru.

Întru argumentarea soluțiilor adoptate, instanțele de judecată ierarhic

inferioare au reținut că în baza contractului nr. 78 din 1 februarie 2009, încheiat

între SA „Termoelectrica” (până la redenumire – societatea pe acțiuni „Centrala

Electrică cu Termoficare nr. 2” din Chișinău – succesorul în drepturi al

SA „Termocom”, în procedura falimentului) și CCL nr. 78 mun. Chișinău,

SA „Termoelectrica” furnizează către CCL nr.78 mun. Chișinău, energia termică,

ultimul având obligația de a achita costul acestui serviciu.

În consecință, au constatat instanțele că Parascovia Ciobanu, fiind

proprietara apartamentului nr. XX din bd. XXXXX, din blocul locativ administrat

de CCL nr. 78 mun. Chișinău, nu și-a onorat obligațiile în perioada 28 mai 2016

– 28 mai 2019, în termenul de prescripție de fapt ce servește temei pentru

admiterea pretenției reclamantului privind încasarea datoriei de la Parascovia

Ciobanu, în beneficiul CCL nr. 78 mun. Chișinău, a sumei de 1 746,12 de lei.

Pe de altă parte, instanțele ierarhic inferioare au ajuns la concluzia că

acțiunea, în latura ce ține de pretențiile înaintate privind încasarea de la

Parascovia Ciobanu în beneficiul CCL nr. 78 mun. Chișinău a datoriei pentru

perioada pînă la data de 28 mai 2016, a fost depusă cu omiterea termenului de

prescripție, având în vedere data la care a fost înaintată acțiunea, și anume 28 mai

2019.

La 21 octombrie 2021, SA „Termoelectrica”, în interesele CCL nr. 78 a

declarat recurs împotriva deciziei din 14 septembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate, cu emiterea

unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a considerat că deciziile instanțelor inferioare sunt

ilegale, neîntemeiate și pasibile casării.

A invocat că instanța de apel a încălcat esențial și aplicat eronat normele

de drept material și procedural, și anume prevederile art. 1861 CPC, sub aspect

procedural, iar prevederile art. 395 alin. (1) Cod civil – sub aspect material.

Mai mult, atât prima instanță, cât și instanța de apel incorect a constatat

modalitatea aplicării prevederilor legale naționale, aplicând reglementările

Codului civil în redacția de până la 1 martie 2019, în condițiile în care acțiunea a

fost înaintată în judecată la 28 mai 2019, fiind cert faptul că primei instanțe îi

revenea competența de a aplica normele de drept în vigoare la data judecării

cauzei civile.

3

La fel, a învederat că suma datoriei totale în mărime de 6 490,97 de lei,

solicitată de a fi încasată de la Parascovia Ciobanu constituie pretenții care

constituie un tot unitar în sensul art. 395 Cod civil.

A mai relevat că prestația succesivă a agentului termic, expedierea lunară

a facturilor către intimată, recepționarea acestora și necontestarea în modul

stabilit de lege, aceste acțiuni denotă recunoașterea datoriei și, respectiv,

neomiterea termenului de prescripție.

Totodată, a specificat că termenul de prescripție extinctivă a început să

curgă pentru SA „Termoelectrica” anume la data când gestionarul fondului

locativ a prezentat lista datornicilor și actele pentru înaintarea în judecată la 1 mai

2019.

La 24 noiembrie 2021, în adresa Parasoviei Ciobanu a fost expediată copia

cererii de recurs depuse de SA „Termoelectrica”, în interesele CCL nr. 78, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 137), fiind

recepționată de către aceasta la 1 decembrie 2021, potrivit avizului de recepție

(f. d. 139).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care

Parascovia Ciobanu să-și expună poziția față de temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul împotriva deciziei din 14 septembrie 2021 la 21 octombrie 2021,

în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de SA „Termoelectrica”, în

interesele CCL nr. 78, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

4

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SA „Termoelectrica”,

în interesele CCL nr. 78 nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în

materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul

declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul

5

declarat de SA „Termoelectrica”, în interesele CCL nr. 78 urmează a fi considerat

ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Societatea pe Acțiuni

„Termoelectrica”, în interesele Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 78.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2023-02-22
0,96
2ra-1434/22 — încasarea datoriei, compensarea cheltuielilor de judecată
Dosarul nr. 2ra-1434/22 2-19185624-01-2ra-06102022 Prima instanță: Judecătoria Chişinău, sediul Centru (jud. D. Crigan) Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud. I. Ţurcan, Iu. Cotruţă, L. Pruteanu) DECIZIE 22 februarie 2023 mun. Chiș
CSJ 2023-11-08
0,96
2rac-100/23 — încasarea cheltuielilor de judecată
Dosarul nr. 2rac-100/23 2-21063689-01-2rac-27052023 Prima instanţă: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: V. Gîrleanu) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud.: M. Guzun, V. Buhnaci, V. Sîrbu) Î N C H E I E R E 08 noiembrie 2023
CSJ 2020-10-07
0,96
2ra-1217/20 — cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată
Dosarul nr. 2ra-1217/20 Prima instanţă: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. V. Gîrleanu) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, I. Ţurcan, L. Pruteanu) ÎNCHEIERE 7 octombrie 2020 mun. Chişinău Colegiul civil, comerci
CSJ 2018-02-28
0,96
2ra-258/18 — încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată
prima instanţă: I. Secrieru dosarul nr. 2ra-258/18 instanţa de apel: N. Vascan, E. Palanciuc, V. Clima Î N C H E I E R E 28 februarie 2018 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie î
CSJ 2020-07-22
0,96
2r-304/20 — Încasarea datoriei
Dosarul nr. 2r-304/20 Prima instanță: Judecătoria Chişinău, sediul Centru, judecător N. Mazur Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători V. Mihaila, Iu. Cotruţă, I. Secrieru DECIZIE 22 iulie 2020 mun. Chişinău Colegiul Civil, Com
Sursă