2ra-1894/21 — cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la încasarea datoriei şi a cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-1894/21 — cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra-1894/21
2-19100926-01-2ra-24112021
Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. M. Frunze)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, L. Pruteanu, I. Țurcan)
ÎNCHEIERE
29 decembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Mariana Pitic
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de
Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica”, în interesele Cooperativei de Construcție
a Locuințelor nr. 78
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății pe Acțiuni
„Termoelectrica”, în interesele Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 78
împotriva Parascoviei Ciobanu cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de
judecată
împotriva deciziei din 14 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin
care a fost respins apelul declarat de Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” și
menținută hotărârea din 3 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru,
corectată prin încheierea din 3 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul
Centru
constată:
La 28 mai 2019, SA „Termoelectrica”, în interesele CCL nr. 78 a depus
cerere de chemare în judecată împotriva Parascoviei Ciobanu cu privire la
încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a invocat că potrivit contractului de livrare-utilizare a
energiei termice în apă caldă nr. 78 din 1 februarie 2009, încheiat între
SA „Termoelectrica” (până la redenumire – SA „Centrala Electrică cu
Termoficare nr. 2” din Chișinău – succesorul în drepturi al SA „Termocom”, în
procedura falimentului) și CCL nr. 74 mun. Chișinău, ultimul și-a asumat
obligația de a achita lunar plata pentru utilizarea energiei termice furnizate.
1
A relatat că din cauza neonorării obligațiilor de plată, la data de 15 mai
2019, datoria la consumul de energie termică constituia suma de 89 971,94 de lei,
CCL nr. 74 devenind, de fapt, debitorul SA ”Termoelectrica”.
Totodată, în urma consumului de energie termică, CCL nr.78
mun. Chișinău a prestat la rândul său servicii de gospodărire comunală, inclusiv
alimentarea cu energie termică, la toți locatarii blocurilor locative gestionate, care
au beneficiat nemijlocit de serviciul prestat și au obligația de a achita în termen
contravaloarea conform facturilor (bonurilor de plată) primite.
A notat că în caz de neachitare de către proprietarii/chiriașii/locatarii
apartamentelor/încăperilor locuibile și nelocuibile ai blocului locativ gestionat a
datoriilor la serviciile locativ-comunale, inclusiv alimentarea cu energie termică,
CCL nr. 78 mun. Chișinău este în drept să acționeze consumatorii în judecată
pentru încasarea datoriei și chiar are obligația de a o face, pentru a stinge creanța
sa față de SA „Termoelectrica” din contul achitărilor efectuate de către
consumatorii restanți.
Astfel, CCL nr. 78, mun. Chișinău nu a acționat în judecată consumatorii
restanți, inclusiv nu a acționat-o în judecată pe Parascovia Ciobanu pentru
încasarea datoriei la consumul energiei termice, în sumă totală de 6 490,97 de lei,
acumulată până în luna aprilie 2019, în mare parte din lipsa mijloacelor financiare
pentru achitarea taxei de stat și altor cheltuieli de judecată.
În consecință, CCL nr. 78 mun. Chișinău a omis exercitarea drepturilor și
acțiunilor sale, fapt care îl pune în imposibilitate de a se achita pe creanțele sale
față de SA „Termoelectrica”, devenind de fapt debitor, cu riscul de a nu-și putea
satisface creanța.
A comunicat că potrivit informației din Registrul bunurilor imobile, în
calitate de proprietar al apartamentului nr. XX din bd. XXXXX mun. XXXXX,
este înregistrată Parascovia Ciobanu.
În baza contului personal deschis la CCL nr. 78 mun. Chișinău pe numele
pârâtei, ultima a acceptat prestarea și a beneficiat de servicii comunale în volum
deplin, fără întreruperi, în conformitate cu normele și tarifele în vigoare.
Așadar, obligațiunea de achitare a costului serviciilor prestate de energie
termică urmează a fi pusă în sarcina beneficiarilor, în speță, proprietarei
apartamentului Parascovia Ciobanu, care a neglijat obligațiile de plată, în pofida
faptului că a fost înștiințată, prin intermediul facturilor de plată, despre riscul de
a fi acționată în judecată în cazul neachitării plăților restante.
A eivdențiat că până la momentul înaintării acțiunii în instanța de judecată
pârâta nu a întreprins nicio în vederea stingerii datoriei pentru energia termică.
Prin hotărârea din 3 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru,
a fost admisă acțiunea parțial.
A fost încasată de la Parascovia Ciobanu în beneficiul CCL nr. 78 suma de
1 746,12 de lei cu titlu de datorie și în beneficiul SA „Termoelectrica” – suma de
270 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru achitarea taxei de stat.
2
A fost respinsă ca depusă tardiv acțiunea, în partea înaintării pretenției
privind încasarea datoriei pentru perioada de până la 28 mai 2016.
Prin încheierea din 3 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru,
a fost corectată eroarea din conținutul dispozitivului hotărârii din 3 februarie 2021
a Judecătoriei Chișinău.
Prin decizia din 14 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost
respins apelul declarat de SA „Termoelectrica” și menținută hotărârea din
3 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, corectată prin încheierea
din 3 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru.
Întru argumentarea soluțiilor adoptate, instanțele de judecată ierarhic
inferioare au reținut că în baza contractului nr. 78 din 1 februarie 2009, încheiat
între SA „Termoelectrica” (până la redenumire – societatea pe acțiuni „Centrala
Electrică cu Termoficare nr. 2” din Chișinău – succesorul în drepturi al
SA „Termocom”, în procedura falimentului) și CCL nr. 78 mun. Chișinău,
SA „Termoelectrica” furnizează către CCL nr.78 mun. Chișinău, energia termică,
ultimul având obligația de a achita costul acestui serviciu.
În consecință, au constatat instanțele că Parascovia Ciobanu, fiind
proprietara apartamentului nr. XX din bd. XXXXX, din blocul locativ administrat
de CCL nr. 78 mun. Chișinău, nu și-a onorat obligațiile în perioada 28 mai 2016
– 28 mai 2019, în termenul de prescripție de fapt ce servește temei pentru
admiterea pretenției reclamantului privind încasarea datoriei de la Parascovia
Ciobanu, în beneficiul CCL nr. 78 mun. Chișinău, a sumei de 1 746,12 de lei.
Pe de altă parte, instanțele ierarhic inferioare au ajuns la concluzia că
acțiunea, în latura ce ține de pretențiile înaintate privind încasarea de la
Parascovia Ciobanu în beneficiul CCL nr. 78 mun. Chișinău a datoriei pentru
perioada pînă la data de 28 mai 2016, a fost depusă cu omiterea termenului de
prescripție, având în vedere data la care a fost înaintată acțiunea, și anume 28 mai
2019.
La 21 octombrie 2021, SA „Termoelectrica”, în interesele CCL nr. 78 a
declarat recurs împotriva deciziei din 14 septembrie 2021 a Curții de Apel
Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate, cu emiterea
unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.
În motivarea recursului a considerat că deciziile instanțelor inferioare sunt
ilegale, neîntemeiate și pasibile casării.
A invocat că instanța de apel a încălcat esențial și aplicat eronat normele
de drept material și procedural, și anume prevederile art. 1861 CPC, sub aspect
procedural, iar prevederile art. 395 alin. (1) Cod civil – sub aspect material.
Mai mult, atât prima instanță, cât și instanța de apel incorect a constatat
modalitatea aplicării prevederilor legale naționale, aplicând reglementările
Codului civil în redacția de până la 1 martie 2019, în condițiile în care acțiunea a
fost înaintată în judecată la 28 mai 2019, fiind cert faptul că primei instanțe îi
revenea competența de a aplica normele de drept în vigoare la data judecării
cauzei civile.
3
La fel, a învederat că suma datoriei totale în mărime de 6 490,97 de lei,
solicitată de a fi încasată de la Parascovia Ciobanu constituie pretenții care
constituie un tot unitar în sensul art. 395 Cod civil.
A mai relevat că prestația succesivă a agentului termic, expedierea lunară
a facturilor către intimată, recepționarea acestora și necontestarea în modul
stabilit de lege, aceste acțiuni denotă recunoașterea datoriei și, respectiv,
neomiterea termenului de prescripție.
Totodată, a specificat că termenul de prescripție extinctivă a început să
curgă pentru SA „Termoelectrica” anume la data când gestionarul fondului
locativ a prezentat lista datornicilor și actele pentru înaintarea în judecată la 1 mai
2019.
La 24 noiembrie 2021, în adresa Parasoviei Ciobanu a fost expediată copia
cererii de recurs depuse de SA „Termoelectrica”, în interesele CCL nr. 78, cu
înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin
scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 137), fiind
recepționată de către aceasta la 1 decembrie 2021, potrivit avizului de recepție
(f. d. 139).
Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea
recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care
Parascovia Ciobanu să-și expună poziția față de temeiurile recursului.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu
prevede altfel.
Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a
declarat recursul împotriva deciziei din 14 septembrie 2021 la 21 octombrie 2021,
în termenul legal.
Examinând temeiurile recursului declarat de SA „Termoelectrica”, în
interesele CCL nr. 78, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil
din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care
se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus
la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
4
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SA „Termoelectrica”,
în interesele CCL nr. 78 nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.
(2), (3) și (4) CPC.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei contestate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform
secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material
și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în
fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de
recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de
apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului
instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în
materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că
instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul
declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de
apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,
că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes
(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,
25 februarie 1995, nr. 26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul
5
declarat de SA „Termoelectrica”, în interesele CCL nr. 78 urmează a fi considerat
ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Societatea pe Acțiuni
„Termoelectrica”, în interesele Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 78.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Mariana Pitic
6