3ra-937/21 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- depunerea cererii de recurs, examinarea admisibilitatii cererii de recurs, repunerea in termen
3ra-937/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 3ra-937/21
Prima instanța: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud: E. Balan)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: I. Grosu, A. Garbuz, E. Bejenaru)
Î N C H E I E R E
10 noiembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Nicolae Craiu
Aliona Miron
examinând admisibilitatea recursului depus de Oficiul teritorial Bălți al
Cancelariei de Stat,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal Bălți,
persoane terțe Întreprinderea Municipală ,,Amenajarea Teritoriului și Spatii Verzi
Bălți” și Consiliul Concurenței cu privire la contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei din 25 mai 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins
apelul depus de Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva hotărârii din
12 noiembrie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,
c o n s t a t ă:
La 18 martie 2020, Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a depus cerere de
chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Bălți, persoane terțe ÎM ,,Amenajarea
Teritoriului și Spatii Verzi Bălți” și Consiliul Concurenței cu privire la contestarea
actului administrativ.
În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei
de Stat în ordinea art. 64 din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din
28 decembrie 2006 și pct. 8 lit. g) din Regulamentul cu privire la organizarea și
funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009 a efectuat controlul de legalitate a deciziei
nr. 10/4 din 23 decembrie 2019 ,,Cu privire la aprobarea contractului de subsidiere cu
ÎM ,,Amenajarea Teritoriului și Spatii Verzi Bălți”.
A invocat că actul administrativ enunțat contravine legislației în vigoare, motiv
pentru care la data de 4 februarie 2020, a expediat în adresa Consiliului mun. Bălți
notificarea nr. 1304/OT -159, solicitând abrogarea deciziei menționate.
1
În susținerea opiniei enunțate a explicat că din conținutul deciziei nu este clar dacă
Consiliul Concurenței a fost notificat despre intenția acordării unui ajutor de stat în
1
forma de subsidii către ÎM ,,Amenajarea Teritoriului și Spatii Verzi Bălți” și dacă acest
ajutor a fost autorizat de către Consiliul Concurenței, inclusiv și dovada în acest sens.
Or, pentru acordarea ajutorului de stat în forma de subsidii unei întreprinderi este
necesară în mod obligatoriu autorizarea Consiliului Concurenței.
Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 14 alin. (1), 73 din Legea privind
administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, art. 7 din Legea privind
finanțele publice locale nr. 397 din 16 octombrie 2003, art. 29 din Legea finanțelor
publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181 din 25 iulie 2014, art. 6, 8, 10 din
Legea cu privire la ajutorul de stat nr. 139 din 15 iunie 2012.
A solicitat admiterea acțiunii, anularea deciziei nr. 10/4 din 23 decembrie 2019
,,Cu privire la aprobarea contractului de subsidiere cu ÎM ,,Amenajarea Teritoriului și
Spatii Verzi Bălți”.
Prin hotărârea din 12 noiembrie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost
respinsă acțiunea Oficiului teritorial Bălți al Cancelariei de Stat.
La 23 noiembrie 2020, Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a depus apel
împotriva hotărârii din 12 noiembrie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, iar la
data de 7 decembrie 2020 a prezentat motivarea apelului.
Prin decizia din 25 mai 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul depus de
Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva hotărârii din 12 noiembrie 2020
a Judecătoriei Bălți, sediul Central.
La 2 septembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Oficiul teritorial Bălți al
Cancelariei de Stat a depus recurs cu motivare împotriva deciziei din 25 mai 2021 a
Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii recurate
cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii. La fel, la aceiași dată a depus cerere
prin care a solicitat repunerea în termen de depunere a recursului pe motiv că
reprezentantul Oficiului teritorial Bălți al Cancelariei de Stat în perioada 1 iulie 2021-
26 august 2021 s-a aflat în concediul de odihnă anual și a făcut cunoștință cu decizia
motivată a instanței de apel abia la data de 1 septembrie 2021 când a revenit la serviciu.
Prin referința depusă la data de 1 octombrie 2021, ÎM ,,Amenajarea Teritoriului și
Spatii Verzi Bălți” a solicitat declararea recursului ca inadmisibil.
La 4 noiembrie 2021, Consiliul Concurenței a depusă referință prin care și-a expus
poziția la cererea de recurs a Oficiului teritorial Bălți al Cancelariei de Stat.
Examinând cererea cu privire la repunerea în termen a recursului și admisibilitatea
recursului depus de Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, cererea cu
privire la repunerea în termen a recursului urmează a fi respinsă, iar recursul declarat
inadmisibil, din următoarele motive.
În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.
În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) Cod administrativ, Curtea Supremă
de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Recursul se declară
inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după
expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).
La rândul său, art. 245 alin. (2) Cod administrativ, reglementează expres că
motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de
la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,
motivarea recursului se depune la instanța de apel.
2
Prin prisma normelor enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție relevă că decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la
data de 25 mai 2021, iar decizia motivată a acesteia a fost notificată Oficiului teritorial
Bălți al Cancelariei de Stat la data de 16 iulie 2021, ceea ce se confirmă prin avizul de
recepție a scrisorii recomandate (f. d. 244, vol. I), însă recurentul Oficiului teritorial
Bălți al Cancelariei de Stat contrar prevederilor art. 245 alin. (2) Cod administrativ, nu
a depus în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei integrale a Curții de Apel Bălți,
adică până la 16 august 2021 inclusiv, motivarea recursului, reieșind din considerentul
că ultima zi a termenului - 15 august 2021 a fost o zi nelucrătoare de duminică.
Or, conform prevederilor art. 245 alin. (2) Cod administrativ, termenul de
procedură de 30 zile instituit de legiuitor pentru valorificarea dreptului de a depune
motivarea recursului și-a început curgerea din ziua imediat următoare datei notificării
deciziei motivate – 17 august 2021 și a expirat la data de 16 august 2021.
Cu toate acestea, motivarea recursului împotriva deciziei din 25 mai 2021 a Curții
de Apel Bălți, a fost depusă de Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat prin
intermediul oficiului poștal în data de 2 septembrie 2021, fapt ce denotă depunerea
recursului după expirarea termenului stabilit de lege.
Conform art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă o persoană, din
motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere,
ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie
reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la
înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care
aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.
Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ relevă că în cazul omiterii unui termen, legea acordă posibilitate părții de
a solicita repunerea în termenul de îndeplinire a unui act de procedură, conform art. 65
din Codul administrativ, cu prezentarea probelor și motivelor întemeiate ce confirmă
imposibilitatea depunerii acestuia în termen.
Cu referire la argumentul recurentului în susținerea cererii de repunere în termenul
de recurs, precum că reprezentantul Oficiului teritorial Bălți al Cancelariei de Stat în
perioada 1 iulie 2021-26 august 2021 s-a aflat în concediul de odihnă anual și a făcut
cunoștință cu decizia motivată a instanței de apel abia la data de 1 septembrie 2021 când
a revenit la serviciu, aceste circumstanțe nu constituie motiv de repunere în termen.
Aceasta deoarece, Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat având în subordine
mai mulți angajați, nu a fost lipsit de dreptul de a delega pentru organizarea efectivă a
muncii a unui alt reprezentant întru apărarea intereselor sale în instanța de recurs,
inclusiv pentru a depune în termen motivarea recursului.
Astfel fiind, Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat fiind interesat de soarta
soluționării prezentului litigiu, urma să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja
dreptul său de acces la instanță prin depunerea motivării recursului, care să corespundă
exigențelor impuse de legiuitor, în caz contrar intervenind cu titlu de sancțiune
procedurală, declararea recursului inadmisibil în temeiul articolului 246 alin. (2) lit. e)
Cod administrativ.
În acest sens este relevantă și jurisprudența CtEDO în care Înalta Curte a reiterat
că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale
de acces la justiție (Van Harn împotriva Germaniei).
3
În cauzele Ceachir contra Moldovei din 15 ianuarie 2008 și Melnic contra
Moldovei din 14 noiembrie 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că,
prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către
pârâți a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale încalcă drepturile
reclamanților la un proces echitabil.
Totodată, în cazul acceptării unui recurs tardiv se va încălca principiul securității
raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției Europene pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că
prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul
securității raporturilor juridice, ceea ce este inadmisibil.
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea privind repunerea
în termen a recursului și a declara inadmisibil recursul depus de Oficiul teritorial Bălți
al Cancelariei de Stat.
În conformitate cu art. 65, art. 230 și art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) Cod
administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
dispune:
Se respinge cererea depusă de Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat cu
privire la repunerea în termen a recursului.
Recursul depus de Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, se declară
inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Nicolae Craiu
Aliona Miron
4