3r-326/21 — inițierea procedurii de executare

3r-326/21 — inițierea procedurii de executare (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3r-326/21

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Corcenco, A. Gheorghieș, D. Stănilă)

DECIZIE

10 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând recursul depus de Guvernul Republicii Moldova,

în cauza de contencios administrativ, la cererea creditorului Nicolae Uncuță cu

privire la intentarea procedurii de executare silită a documentului executoriu,

împotriva încheierii din 27 septembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a

fost respinsă cererea Guvernului Republicii Moldova privind tardivitatea cererii

înaintate de Nicolae Uncuță, a fost respinsă cererea Guvernului Republicii Moldova

privind explicarea modului de executare a hotărârii și a fost acordat suplimentar

debitorului Guvernului Republicii Moldova termen pentru executarea benevolă a

hotărârii judecătorești,

c o n s t a t ă :

La 4 iunie 2021 Nicolae Uncuță a depus la Curtea de Apel Bălți cerere cu privire

la intentarea procedurii de executare silită a documentului executoriu - hotărârea din

19 aprilie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central privind restabilirea lui Nicolae

Uncuță în funcția publică de conducere de șef adjunct al Oficiului teritorial Bălți al

Cancelariei de Stat.

Prin încheierea din 27 septembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă

cererea Guvernului Republicii Moldova cu privire la tardivitatea cererii înaintate de

Nicolae Uncuță privind intentarea procedurii de executare silită a documentului

executoriu nr. 3-106/2018 din 19 aprilie 2019 emis de Judecătoria Bălți, sediul

Central.

A fost respinsă cererea Guvernului Republicii Moldova cu privire la explicarea

modului de executare a hotărârii din 19 aprilie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul

Central în partea restabilirii lui Nicolae Uncuță în funcția publică de conducere de

șef adjunct al Oficiului teritorial Bălți al Cancelariei de Stat.

A fost acordat suplimentar debitorului Guvernului Republicii Moldova un

termen de 30 de zile calendaristice de la data recepționării prezentei încheierii,

pentru executarea benevolă a hotărârii din 19 aprilie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul

Central și anume: să dispună restabilirea lui Nicolae Uncuță în funcția publică de

conducere de șef adjunct al Oficiului teritorial Bălți al Cancelariei de Stat.

1

S-a adus la cunoștința debitorului Guvernului Republicii Moldova despre faptul

că în cazul neexecutării benevole a actului judecătoresc enunțat în termen de 30 de

zile calendaristice de la data recepționării prezentei încheieri, față de acesta vor fi

aplicate măsurile coercitive prevăzute de art. 254-256 Cod administrativ.

La 1 octombrie 2021 Guvernul Republicii Moldova a depus recurs împotriva

încheierii din 27 septembrie 2021 a Curții de Apel Bălți.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată,

considerând-o neîntemeiată și ilegală, prin faptul că a fost emisă cu aplicarea eronată

a normelor legale.

Astfel, a menționat că instanța de apel nu s-a expus asupra divergențelor dintre

titlurile executorii emise în temeiul hotărârii din 19 aprilie 2019 a Judecătoriei Bălți,

sediul Central, care indică date diferite cu privire la caracterul irevocabil al acesteia.

În opinia recurentului, Curtea de Apel Bălți nejustificat a făcut trimitere la

prevederile art. 16 alin. (1) Cod de executare, care se referă la cazurile examinate în

procedură civilă comună, or, a susținut că la caz sunt aplicabile prevederile alin. (3)

al aceluiași articol.

A indicat în acest sens că din partea creditorului se atestă o atitudine lipsită de

diligență în raport cu punerea în executare a hotărârii judecătorești, având în vedere

că acesta a prezentat spre executare titlurile executorii cu depășirea termenului

stabilit de art. 16 alin. (3) Cod de executare.

La fel, a afirmat că executarea hotărârii judecătorești în partea restabilirii în

funcția publică de conducere de șef adjunct al Oficiului teritorial al Cancelariei de

Stat este imposibilă, deoarece la moment nu mai există această funcție.

A solicitat admiterea recursului, anularea încheierii din 27 septembrie 2021 a

Curții de Apel Bălți și emiterea unei noi încheieri cu privire la respingerea cererii

înaintate de Nicolae Uncuță.

În conformitate cu art. 249 alin. (3) Cod administrativ, executarea este inițiată

printr-o cerere a creditorului executării. Deciziile în procedura de executare se emit

prin încheiere, care poate fi contestată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție în

termen de 3 zile.

Astfel, recursul din 1 octombrie 2021 împotriva încheierii din 27 septembrie

2021 a Curții de Apel Bălți, este depus cu respectarea termenului prevăzut de lege.

La 12 octombrie 2021 în adresa intimatului a fost expediată pentru cunoștință

copia cererii de recurs.

Prin referința din 5 noiembrie 2021, Nicolae Uncuță a solicitat respingerea

recursului.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Examinând recursul, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins,

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele

decizii: respinge recursul.

2

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

menționează că în speță, obiectul recursului vizează legalitatea încheierii din 27

septembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respinsă cererea Guvernului

Republicii Moldova cu privire la tardivitatea cererii înaintate de Nicolae Uncuță

privind intentarea procedurii de executare silită a documentului executoriu nr. 3-

106/2018 din 19 aprilie 2019 emis de Judecătoria Bălți, sediul Central. A fost

respinsă cererea Guvernului Republicii Moldova cu privire la explicarea modului de

executare a hotărârii din 19 aprilie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central în partea

restabilirii lui Nicolae Uncuță în funcția publică de conducere de șef adjunct al

Oficiului teritorial Bălți al Cancelariei de Stat. A fost acordat suplimentar debitorului

Guvernului Republicii Moldova un termen de 30 de zile calendaristice de la data

recepționării prezentei încheierii, pentru executarea benevolă a hotărârii din 19

aprilie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și anume: să dispună restabilirea lui

Nicolae Uncuță în funcția publică de conducere de șef adjunct al Oficiului teritorial

Bălți al Cancelariei de Stat. A fost adus la cunoștința debitorului Guvernului

Republicii Moldova despre faptul că în cazul neexecutării benevole a actului

judecătoresc enunțat în termen de 30 de zile calendaristice de la data recepționării

prezentei încheierii, față de acesta vor fi aplicate măsurile coercitive prevăzute de

art. 254-256 Cod administrativ.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că procedura de executare silită a hotărârilor instanțelor

de judecată, în cauzele de contencios administrativ este reglementată de Capitolul

VI din Codul administrativ, intrat în vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu prevederile art. 249 alin. (2) Cod administrativ, pentru

executarea hotărârilor judecătorești și a tranzacțiilor judiciare de împăcare sunt

competente instanțele de apel, iar conform alin. (3) al aceluiași articol, executarea

este inițiată printr-o cerere a creditorului executării.

În conformitate cu art. 250 lit. a) Cod administrativ, titluri executorii sunt

hotărârile judecătorești executorii.

În corespundere cu dispozițiile art. 251 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile

judecătorești sunt executorii după expirarea termenului de apel.

La caz, prezintă relevanță și prevederile art. 120 din Constituția Republicii

Moldova, potrivit cărora este obligatorie respectarea sentințelor și a altor hotărâri

definitive ale instanțelor judecătorești, precum și colaborarea solicitată de acestea în

timpul procesului, al executării sentințelor și a altor hotărâri judecătorești definitive.

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, se

reține cu titlu de principiu, că dreptul la un proces echitabil ar fi iluzoriu dacă ordinea

juridică a unui stat ar permite ca o hotărâre judecătorească definitivă și obligatorie

să rămână inoperantă, în detrimentul unei părți a procesului (Immobiliare Saffi v.

Italia, 28 iulie 1999, § 63; Șandor v. România, 24 martie 2005, § 23). De asemenea,

dreptul la executarea unei hotărâri, face parte integrantă din „dreptul la o instanță”

(Hornsby împotriva Greciei, pct. 40; Scordino împotriva Italiei (nr. 1) (MC), pct.

196). În caz contrar, garanțiile art. 6 § 1 din Convenție ar fi lipsite de orice efect util

(Bourdov împotriva Rusiei, pct. 34 și 37).

După cum denotă actele cauzei, prin hotărârea din 19 aprilie 2019 a Judecătoriei

Bălți, sediul Central a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae

3

Uncuță împotriva Guvernului Republicii Moldova, intervenienți accesorii Verginia

Scobioală și Ghenadie Chițac cu privire la anularea hotărârii, restabilirea în funcție,

încasarea salariului și a prejudiciului moral. A fost anulată hotărârea Guvernului nr.7

din 12 ianuarie 2018 cu privire la eliberarea din funcție a lui Nicolae Uncuță. A fost

restabilit Nicolae Uncuță în funcția publică de conducere de șef adjunct al Oficiului

teritorial Bălți al Cancelariei de Stat. S-a încasat în beneficiul lui Nicolae Uncuță din

contul Guvernului Republicii Moldova salariul de funcție pentru întreaga perioadă

de absență forțată de la muncă în mărime de un salariu mediu de 7802, 94 lei lunar,

începând cu data de 7 ianuarie 2018. S-a încasat în beneficiul lui Nicolae Uncuță din

contul Guvernului Republicii Moldova prejudiciul material în sumă de 7802, 94 lei.

S-a încasat în beneficiul lui Nicolae Uncuță din contul Guvernului Republicii

Moldova prejudiciul moral în sumă de 7802,94 lei.

Din conținutul titlului executoriu nr. 3-106/2018 din 19 aprilie 2019 eliberat de

Judecătoria Bălți, sediul Central privind restabilirea lui Nicolae Uncuță în funcția de

șef adjunct al Oficiului teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, rezultă că hotărârea

judecătorească a devenit irevocabilă la 4 mai 2020.

Tot din materialele dosarului rezultă că la 5 august 2020 și 24 mai 2021, Nicolae

Uncuță a înaintat Guvernului Republicii Moldova titlurile executorii emise în

temeiul hotărârii din 19 aprilie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, iar la data

de 4 iunie 2021 a depus la Curtea de Apel Bălți cerere cu privire la intentarea

procedurii de executare silită a documentului executoriu.

Din materialele procedurii de executare se constată și faptul că prin notificarea

nr. 14253 din 11 iunie 2021, Curtea de Apel Bălți a solicitat Guvernului să informeze

instanța privind măsurile întreprinse în vederea executării titlului executoriu nr.3-

106/2018 din 19 aprilie 2019.

Prin scrisoarea nr.15-77-362-4402 din 16 iunie 2021, Guvernul Republicii

Moldova a informat instanța că prin răspunsul nr.15-03-10454 din 19 noiembrie

2020 Uncuță Nicolae a fost informat despre tardivitatea solicitării cu privire la

executarea titlului executoriu.

La 5 iulie 2021 prin scrisoarea de informare despre intenția de executare nr.

15858, Curtea de Apel Bălți în conformitate cu prevederile art. 249-253, 258 Codul

administrativ, a acordat debitorului Guvernul Republicii Moldova un termen de 30

de zile calendaristice de la data recepționării scrisorii de informare, pentru

executarea benevolă a hotărârii din 19 aprilie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul

Central și anume: să dispună restabilirea lui Nicolae Uncuță în funcția publică de

conducere de șef adjunct al Oficiului teritorial Bălți al Cancelariei de Stat.

Prin scrisoarea nr.15-77-413-5016 din 26 iulie 2021 Guvernul Republicii

Moldova a refuzat în executarea benevolă a documentului executoriu, solicitând

instanței respingerea cererii înaintate de Nicolae Uncuță privind intentarea

procedurii de executare silită a documentului executoriu nr. 3-106/2018 din 19

aprilie 2019 emis de Judecătoria Bălți, sediul Central.

În rezultatul acestor acțiuni, Curtea de Apel Bălți a emis încheierea din 27

septembrie 2021, pe care completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ o consideră întemeiată și legală.

4

În susținerea poziției enunțate, instanța de recurs menționează că în

conformitate cu art. 249 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile judecătorești și alte

titluri executorii se execută conform prevederilor prezentului capitol.

Conform art. 252 Cod administrativ, executarea în privința persoanelor fizice

și juridice de drept privat se face conform prevederilor titlului VII din cartea a doua,

dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

În conformitate cu prevederile art. 188 Cod administrativ, actele administrative

individuale de restituire a unui bun ori realizare a altei acțiuni, de tolerare ori de

inacțiune pot fi executate într-un termen de 3 ani. Termenul începe să curgă din ziua

în care actul administrativ devine executoriu.

Raportând la caz cadrul legal enunțat și reieșind din constatările menționate,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține ca fiind justă concluzia Curții de Apel Bălți cu referire la faptul că

creditorul Nicolae Uncuță a prezentat spre executare documentul executoriu în

interiorul termenului general de prescripție.

În acest sens, argumentul recurentului precum că creditorul Nicolae Uncuță a

omis termenul stabilit de art. 16 alin. (3) Cod de executare, care prevede că hotărârile

judecătorești în contencios administrativ se prezintă spre executare în decursul a 30

de zile de la data expirării termenului de executare benevolă stabilit de lege sau de

instanța de judecată, completul îl apreciază ca fiind neîntemeiat.

Or, la caz prevederile enunțate devin inaplicabile în situația în care executarea

hotărârilor în materie de contencios administrativ este reglementată de prevederile

Codului administrativ, care potrivit art.1 reprezintă cadrul juridic principal prin care

se asigură reglementarea raporturilor administrative la înfăptuirea activității

administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia.

În consecință, reglementarea separată a procedurii de executare silită a actelor

judecătorești, în cauzele de contencios administrativ, exclude incidența normelor din

Codul de executare. Articolul invocat de către recurent, rămâne să recunoască

calitatea de document executoriu pentru hotărârile judecătorești pronunțate în

contencios administrativ, care au devenit definitive conform procedurii stabilite

până la 31 martie 2019.

De altfel, respectarea drepturilor omului în activitatea administrativă a

autorităților publice și în cadrul controlului judecătoresc asupra acesteia, pe de o

parte, și echilibrarea cu interesul public și statul de drept, pe de altă parte, constituie

unul din factorii care determină ca în materie de executare silită competența să fie

atribuită instanțelor de apel, care decid asupra executării în conformitate cu

prevederile capitolului VI din Codul administrativ.

Instanța de recurs apreciază ca fiind neîntemeiat și argumentul recurentului cu

referire la divergențele dintre titlurile executorii emise în temeiul hotărârii din 19

aprilie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, care indică date diferite cu privire

la caracterul irevocabil al acesteia, deoarece în condițiile enunțate acest argument nu

prezintă nicio relevanță și nu influiențează în niciun fel asupra soluției adoptate de

către instanța de apel. Cu atât mai mult, completul reține că hotărârea emisă în baza

unei acțiuni în contestare a unui act administrativ referitor la concediere, în virtutea

art. 195 Cod administrativ coroborat cu art.256 alin.(2) Cod de procedură civilă, este

5

de executare imediată și constituie temei pentru pârât de a admite reclamantul la

locul de muncă în funcția din care a fost eliberat. Astfel, în materii importante pentru

reclamant (cum ar fi dreptul muncii), autoritățile trebuie să acționeze cu diligență

sporită pentru a asigura executarea rapidă a hotărârii judecătorești.

Nu poate constitui temei de admitere a recursului nici argumentul recurentului

cu referire la imposibilitatea executării documentului executoriu în partea restabilirii

lui Nicolae Uncuță în funcția publică de conducere de șef adjunct al Oficiului

teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, pe motiv că în urma modificărilor legislative a

fost lichidată această funcție. Or, în scopul executării dispozițiilor tranzitorii

prevăzute în art. XII din Legea nr. 63 din 5 iulie 2019 pentru modificarea și

completarea unor acte legislative și în conformitate cu prevederile art. 388 din Codul

muncii, Guvernul Republicii Moldova urma să dispună inițierea negocierilor cu

creditorul Nicolae Uncuță în vederea restabilirii într-o funcție echivalentă, acțiuni

care din partea debitorului nu au fost întreprinse.

La acest capitol, este de menționat și jurisprudența CEDO (cauza Strungariu

împotriva României, cauza Ștefănescu împotriva României), potrivit căreia

reîncadrarea se poate face într-un post similar/post echivalent celui deținut anterior,

pentru a se putea considera pusă în executare hotărârea judecătorească și salariatul

repus în situația anterioară. Autoritatea nu se poate prevala de o imposibilitate

obiectivă de executare, dacă această imposibilitate nu a fost constatată în cadrul unei

proceduri judecătorești sau administrative, opozabile creditorului. O scrisoare

simplă a debitorului, prin care informează partea interesată de ,,imposibilitatea”

executării, nu constituie un motiv de exonerare.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține că Curtea de Apel Bălți conducându-se de prevederile art. 253

Cod administrativ, întemeiat a acordat debitorului Guvernul Republicii Moldova un

termen suplimentar de 30 de zile calendaristice pentru executarea benevolă a

hotărârii din 19 aprilie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și anume: să dispună

restabilirea lui Nicolae Uncuță în funcția publică de conducere de șef adjunct al

Oficiului teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, informându-l despre faptul că în cazul

neexecutării benevole a actului judecătoresc enunțat, vor fi aplicate măsurile

coercitive prevăzute de art. 254-256 Cod administrativ. Or, o asemenea

împuternicire atribuită instanței de apel în etapa de executare este de natură să ofere

creditorului o protecție efectivă și să impună autoritățile publice la respectarea

principiilor statului de drept.

Distinct de cele invocate, completul menționează că instanța de apel corect a

respins și solicitarea Guvernului Republicii Moldova privind explicarea modului de

executare a hotărârii din 19 aprilie 2019 Judecătoriei Bălți, sediul Central în partea

restabilirii lui Nicolae Uncuță în funcția publică de conducere de șef adjunct al

Oficiului teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, având în vedere că potrivit art. 195

Cod administrativ în coroborare cu prevederile art. 251 Cod de procedură civilă,

explicarea hotărârii se face de către instanța emitentă, în interiorul termenului de

executare silită.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ conchide că argumentele invocate în cererea de recurs sunt

neîntemeiate și nu constituie temei de anulare a încheierii recurate.

6

Cât privește solicitarea recurentului cu privire la suspendarea executării

încheierii din 27 septembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, completul menționează că

această măsură poate fi dispusă de instanța judecătorească sesizată cu soluționarea

unei căi de atac numai dacă legea o permite, pe când din prevederile Codului

administrativ și ale Codului de procedură civilă nu rezultă astfel.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței

de apel este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul

și a menține încheierea contestată.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Guvernul Republicii Moldova.

Se menține încheierea din 27 septembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, în cauza

de contencios administrativ, la cererea creditorului Nicolae Uncuță cu privire la

intentarea procedurii de executare silită a documentului executoriu.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

7