2rac-227/21 — încasarea datoriei

Dosarul nr. 2rac-227/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. R. Pulbere) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, V. Buhnaci, D. Dulghieru) ÎNCHEIERE 20 octombrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica”, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea Comercială „GMC-Eximp” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Societății pe Acțiuni „Termoelectrica”, intervenient accesoriu Societatea cu Răspundere Limitată „Eurocity Construct” cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 14 martie 2019, Societatea Comercială „GMC-Eximp” Societate cu Răspundere Limitată, (în continuare SC „GMC-Eximp” SRL), a depus cerere de chemare în judecată împotriva Societății pe Acțiuni „Termoelectrica”, (în continuare SA „Termoelectrica”), solicitând încasarea sumei de 37940,00 de lei cu titlu de datorie și a cheltuielilor de judecată constituite din taxa de stat în sumă de 1138, 20 de lei, completate ulterior cu cheltuielile de traducere în sumă de 350 de lei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, având în vedere activitatea sa comercială, deține inclusiv un magazin de piese auto cu service pentru instalare și reparație a autovehiculelor complexe, amplasat în mun. Chișinău, șos. Muncești, nr. 77. În luna septembrie 2017, la magazinul cu autoservice, s-a apropiat Vasile Bîrcă, care s-a prezentat ca fiind șeful coloanei nr.2 al Serviciului tehnic al SA „Termoelectrica” și Cazacu Alexandru, prezentându-se drept șef al Serviciului tehnic al SA „Termoelectrica” și au comandat servicii de reparație și piese de schimb pentru două excavatoare, care aparțin cu drept de proprietate SA „Termoelectrica”, plata urmând a fi realizată după efectuarea reparațiilor.

Reclamantul a acceptat și a executat serviciile de reparație, comandate de pârât, în valoare de 37940, 00 lei. Reprezentantul pârâtului care a preluat excavatoarele, a semnat actele de recepție a serviciilor și pieselor de schimb din 02 septembrie 2017 și din 27 septembrie 2017, însă sub diferite pretexte a amânat și ulterior a refuzat aplicarea ștampilei pârâtului, precum și a refuzat să recepționeze facturile fiscale în baza actelor de recepție. Pârâtul nu a achitat pentru serviciile de reparație și piesele de schimb. 1 În data de 17 noiembrie 2017, a expediat pârâtului o pretenție, recepționată de ultimul, prin care a solicitat achitarea datoriei pentru serviciile de reparație și piesele de schimb.

Răspuns a primit la 04 decembrie 2017 și ulterior a primit răspuns la pretenția repetată din 18 ianuarie 2018, prin care a confirmat recepționarea serviciilor de reparație cu piese de schimb în favoarea sa, însă a indicat că, excavatoarele au fost plasate în reparații la autoservice prin intermediarul SRL „Eurocity Construct”, care ar fi emis garanții către pârât. Reclamantul a afirmat că, odată ce beneficiarul serviciilor este pârâtul, iar serviciile au fost prestate pentru vehiculele ce aparțin pârâtului, corespunzător obligația de plată revine pârâtului. În caz că ar exista o garanție a unei alte persoane, soluționarea unei astfel de pretenții în baza garanției nu ține de executarea obligației de plată a pârâtului.

Prin încheierea din 10 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, SRL „Eurocity Construct” a fost atrasă în calitate de intervenient accesoriu. Prin hotărârea din 18 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis integral cererea de chemare în judecată depusă de SC „GMC-Eximp” SRL și s-a încasat de la SA „Termoelectrica” în beneficiul SC „GMC-Eximp” SRL datoria în mărime de 37940,00 lei și cheltuielile de judecată în mărime de 1488,20 de lei. Prin decizia din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de SA „Termoelectrica” și s-a menținut hotărârea din 18 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În consolidarea soluției, instanța de apel a constatat că, instanța de fond corect a dat apreciere critică poziției SA „Termoelectrica” cu privire la netemeinicia înaintării pretențiilor de plată a lucrărilor de reparație față de SA „Termoelectrica” pe motiv că, în urma depistării unor defecțiuni tehnice, ultima a predat excavatoarele spre reparație SRL „Eurocity Construct” în baza contractului de vînzare-cumpărare nr.304 și garanței eliberate în temeiul acestuia, reținând următoarele.

Așadar, din materialele cauzei se desprinde că, în temeiul contactului de vânzare-cumpărare nr.304 din 29.12.2016, SA „Termoelectrica” a procurat de la SRL „Eurocity Construct” două excavatoare pe roți cu pneuri de model JCB 3CX- 4, însă potrivit actului de predare-primire din 20.01.2017, întocmit în baza contractului nominalizat, SA „Termoelectrica” a primit de la SRL „Eurocity Construct” doar excavatorul pe roți cu pneuri de model JCB 3CX cu numărul caroseriei 0938751, certificatul de garanție nr.20/01-17 din 20.01.2017 fiind eliberat numai pentru acest excavator. Prin urmare, lucrările de reparație și de schimb a pieselor indicate în actul de confirmare a lucrărilor efectuate din data de 02.09.2017 la excavatorul de model JCB 3CX cu numărul caroseriei 0970135 nu pot fi acoperite prin certificatul de garanție nr.20/01-17 din 20.01.2017.

Totodată, instanța de apel a indicat că, la materialele cauzei lipsește vreo dovadă a faptului predării excavatoarelor spre reparație anume SRL „Eurocity Construct”, așa cum au notat părțile în contractul de vânzare-cumpărare pentru situații de garanție. În continuare, instanța de apel a evidențiat că, în actele de confirmare a lucrărilor efectuate din data de 02.09.2017 și 29.09.2017, rubricile destinate pentru aplicarea semnăturilor/ștampilelor clientului și a beneficiarului, este indicat anume reprezentantul SA „Termoelectrica”, șef col.№2 STM Bîrca V. și nu SRL „Eurocity 2 Construct”, așa cum pledează apelantul că, anume acestuia i-a predat excavatoarele pentru executarea lucrărilor de reparație și care ulterior le-ar fi predat executorului SRL „GMC-Eximp”.

La fel de important este și faptul că, potrivit actelor de executare a lucrărilor și de eliberare a pieselor de schimb indicate mai sus, niciun fel de lucrare și/sau piesă de schimb nu ține de repararea/reconfigurare sau altor genuri asupra motorului excavatorului, pe când garanția pe bunul indicat, potrivit textului certificatului de garanție se extinde doar asupra motorului excavatorului. Prin urmare, lucrările executate potrivit actelor de rigoare indicate supra nu a fost cele de garanție, iar drept rezultat, ținând cont și de prevederile contractului, instanța de apel a ajuns la concluzia că, acestea au fost executate pe contul proprietarului SA „Termoelectrica”.

La 30 iunie 2021, SA „Termoelectrica” a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a cererii de chemare în judecată, încasarea de la intimat a cheltuielilor de judecată. În motivarea recursului s-a invocat că, instanțele ierarhic inferioare au interpretat eronat legea și nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată și anume art.1130 alin.(4) Cod civil, garanția comercială. Atât prima instanță, cât și instanța de apel, nu au examinat litigiul prin prisma prevederilor art.1130 alin.(4) Cod civil.

La fel, instanțele ierarhic inferioare au aplicat prevederile art. 858 alin.(1) Cod civil, care nu trebuia a fi aplicate în speță. Este ambiguă aprecierea instanțelor precum că reparația excavatorului nu poate fi acoperită de certificatul de garanție, deoarece nu este inclusă. Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimaților conform scrisorii de însoțire datate cu 20 august 2021 (f.d.211) și a fost recepționată la 25 august 2021, conform avizelor de recepție (f.d.212-213). Referințe la cererea de recurs, în temeiul art. 439 alin.(2) Cod de procedură civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu au parvenit. În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 24 februarie 2021, iar cererea de recurs a fost depusă la 30 iunie 2021. Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei către participanții la proces la 15 aprilie 2021, prin scrisoare de însoțire (f.d.181), însă lipsesc date despre recepționarea acesteia de către recurent. Din textul recursului se distinge recepționarea copiei deciziei instanței de apel la 04 mai 2021, în acest sens fiind anexată copia plicului poștal de expediere, ștampilat cu data de 30 aprilie 2021 (f.d.192). Astfel, recursul este declarat în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de SA „Termoelectrica”, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă 3 încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SA „Termoelectrica”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra 4 Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de SA „Termoelectrica”.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” împotriva deciziei din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat 5