2r-615/21 — cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în serviciu și încasarea plăților

Dosarul nr. 2r-615/21 Prima instanță: Judecătoria Bălți sediul central (jud. A. Roșca) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu) DECIZIE 20 octombrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând recursul declarat de Iurie Gherega în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mihail Didilica împotriva Societății pe Acțiuni „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în serviciu și încasarea plăților împotriva încheierii din 19 august 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respinsă cererea de repunere în termen și restituită, ca fiind depusă în afara termenului legal, cererea de apel a lui Iurie Gherega împotriva hotărârii din 17 noiembrie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul central constată: La 18 mai 2020, Mihail Didilica, reprezentat de avocatul Tatiana Guțu a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „RED Nord”, concretizată pe parcurs, cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în serviciu și încasarea plăților.

Întemeindu-și pretențiile în baza art. 89 alin. (1), (2), 90, 55 alin. (1), 551, 329 Codul muncii, art. 94 alin. (1), 96 alin. (1) CPC, a solicitat anularea ordinului nr. 153-c din 23 martie 2020, prin care a fost desfăcut contractul individual de muncă, restabilirea sa în funcția de șef al Oficiului raional Drochia al SA „RED Nord”, încasarea salariului pentru perioada de absență forțată de la muncă din contul SA „RED Nord” în beneficiul său, începând cu data de 23 martie 2020 până la pronunțarea hotărârii, repararea prejudiciului moral și a cheltuielilor de asistență juridică. Prin încheierea protocolară din 14 octombrie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul central, a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu șeful Oficiului raional Drochia al SA „RED Nord”, Iurie Gherega.

Prin hotărârea din 17 noiembrie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul central, a fost admisă acțiunea. 1 A fost anulat ordinul nr. 153-c din 23 martie 2020 cu privire la concediere în temeiul art. 86 alin. (1) lit. y1) Codul muncii, emis de SA „RED Nord” în privința lui Mihail Didilica și restabilit Mihail Didilica în funcția de șef al Oficiului raional Drochia al SA „RED Nord”. A fost obligată SA „RED Nord” să achite în beneficiul lui Mihail Didilica, salariul neachitat pentru întreaga perioadă de concediere ilegală, începând cu data de 23 martie 2020 până la pronunțarea hotărârii de restabilire în serviciu, adică 17 noiembrie 2020. Au fost încasate de la SA „RED Nord” în beneficiul lui Mihail Didilica, plata de întârziere pentru reținerea plății salariale în mărime de 71 259 de lei, prejudiciul moral în mărime de 83 093,1 de lei și cheltuielile de judecată sub forma cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 6 000 de lei.

Prin hotărârea suplimentară din 24 mai 2021 a Judecătoriei Bălți sediul central, a fost obligată SA „RED Nord” să achite în beneficiul lui Mihail Didilica, salariul neachitat pentru întreaga perioadă de concediere ilegală, începând cu data de 23 martie 2020 până la pronunțarea hotărârii de restabilire în serviciu, și anume 17 noiembrie 2020, în sumă de 221 842 de lei. La 19 mai 2021, Iurie Gherega a declarat apel împotriva hotărârii din 17 noiembrie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul central, solicitând repunerea în termen a apelului, admiterea acestuia și casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. Prin încheierea din 19 august 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă cererea de repunere în termen a apelului și restituită, ca depusă în afara termenului legal, cererea de apel a lui Iurie Gherega împotriva hotărârii din 17 noiembrie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul central.

La 2 septembrie 2021, Iurie Gherega a declarat recurs împotriva încheierii din 19 august 2021 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia și casarea integrală a încheierii recurate. În motivarea recursului a invocat că nu a fost prezent la ședința de judecată când s-a pronunțat hotărârea, iar prima instanță nu a expediat în adresa lui nici dispozitivul hotărârii din 17 noiembrie 2020 și nici hotărârea motivată. Mai mult, chiar instanța de apel, prin încheierea din 19 august 2021, a constatat faptul că la materialele cauzei lipsește dovada recepționării de către dânsul a dispozitivului hotărârii și/sau a hotărârii motivate. A menționat că despre hotărârea primei instanțe a aflat abia la data de 17 mai 2021, când a fost în audiență la directorul general al SA „RED Nord” și, în urma discuțiilor purtate cu Vitalie Prisacari și angajații serviciului juridic al SA „RED Nord”, când i-a fost pusă la dispoziție și copia hotărârii judecătorești.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale, or recursul declarat la 2 septembrie 2021, împotriva încheierii din 19 august 2021 a Curții de Bălți, este în termenul legal. 2 În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. După cum denotă actele cauzei, la 19 mai 2021, Iurie Gherega a declarat apel împotriva hotărârii din 17 noiembrie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul central, solicitând repunerea în termen, admiterea acestuia și casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii (f. d. 107-109). Prin încheierea din 19 august 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă cererea de repunere în termen a apelului și restituită, ca depusă în afara termenului legal, cererea de apel a lui Iurie Gherega împotriva hotărârii din 17 noiembrie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul central (f. d. 151-153).

Verificând legalitatea încheierii instanței de apel, în raport cu motivele recursului și cadrul legal aplicabil speței, instanța de recurs constată ca justificată concluzia instanței de apel cu privire la depunerea apelului de către Iurie Gherega în afara termenului legal și lipsa temeiului de repunere a apelului în termen. În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs va reține prevederile art. 362 alin. (1) CPC potrivit cărora termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

Cu referire la norma legală enunțată, instanța de recurs constată că dispozitivul hotărârii Judecătoriei Bălți sediul central a fost pronunțat la 17 noiembrie 2020, astfel că termenul de 30 zile pentru depunerea cererii de apel, prevăzut de art. 362 alin. (1) CPC, a expirat la 17 decembrie 2020. Cu toate acestea, apelul împotriva hotărârii din 17 noiembrie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul central a fost depus de către Iurie Gherega abia la 19 mai 2021, prin urmare cu depășirea termenului legal (f. d. 107-109).

Instanța de recurs va respinge argumentul recurentului, precum că dispozitivul hotărârii primei instanțe a fost pronunțat în lipsa lui, iar instanța de judecată nu a remis dispozitivul hotărârii primei instanțe, dânsul aflând despre existența acestei hotărâri numai la 17 mai 2021. Or, materialele cauzei atestă cu certitudine că Iurie Gherega a fost prezent la ședința de judecată din 3 noiembrie 2020 și, respectiv, acesta a cunoscut despre existența și examinarea prezentei cauze în instanța de judecată, precum și despre faptul că ședința de judecată a fost amânată pentru o dată ulterioară, ceea ce rezultă din procesul-verbal al ședinței de judecată (f. d. 47). Drept urmare, relevanță au dispozițiile art. 100 alin. (3) CPC, care prevăd expres că, în cazul amânării judecării cauzei, nu este necesară citarea participanților la proces prezenți la ședință.

Participanții la proces care au fost 3 citați și nu au participat la ședința de judecată la care a fost amânată judecarea cauzei vor putea invoca lipsa citării ulterioare numai în cazul în care vor demonstra că au fost în imposibilitatea de a cunoaște data judecării cauzei. Iar potrivit prevederilor art. 102 alin. (41) CPC, participanții la proces înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară. Drept urmare, instanța de recrurs va nota că prevederile art. 362 CPC nu condiționează începerea curgerii termenului de declarare a apelului din momentul recepționării dispozitivului hotărârii, ci din momentul pronunțării acestuia.

Așadar, fiind cert că Iurie Gherega, având la cunoștință despre existența prezentului litigiu și examinarea lui în instanța de judecată, trebuia să întreprindă toate măsurile necesare, după cum sugerează atât jurisprudența CEDO cât și cea națională, de a proteja drepturile sale de acces la instanță și de a îndeplini actele de procedură în conformitate cu prevederile legale, inclusiv și prin depunerea apelului în termenul legal. În consecință, este cert că instanța de apel, prin prisma dispozițiilor art. 116 CPC, care prevede că persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță, corect a refuzat în repunerea în termen a apelului declarat de Iurie Gherega, întrucât acesta nu a prezentat probe incontestabile care ar confirma imposibilitatea îndeplinirii actului procedural în termen.

Or, repunerea în termenul de îndeplinire a unui act de procedură, este un beneficiu acordat de lege titularului de drept, având un caracter excepțional, în sensul că o astfel de cerere este admisibilă doar în cazul în care depășirea acestui termen se datorează unor cauze temeinic justificate. Subsidiar, instanța de recurs notează că omiterea termenului legal de declarare a apelului nu poate fi imputat instanței de judecată, or, în sensul art. 56 alin. (3) și 61 CPC, participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună- credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

În lumina celor constatate, încheierea din 19 august 2021 a Curții de Apel Bălți trebuie menținută, întrucât aceasta corespunde întru totul exigențelor unui act judecătoresc de dispoziție, fiind temeinică și legală. Distinct de cele constatate, instanța de recurs relevă că admiterea unui apel tardiv și poziționarea uneia dintre părțile procesului civil pe o treaptă mai avantajoasă decât cealaltă parte, se încalcă vădit principiul egalității armelor, care inter alia prevede că fiecare parte trebuie să beneficieze de o posibilitate rezonabilă de a prezenta cauza sa în condiții care să nu-i plaseze într-o situație net dezavantajoasă în raport cu partea adversă.

În cele din urmă, aplicarea regulilor privind termenele de procedură este susceptibilă de a încălca principiul egalității armelor și a securității raporturilor juridice în general, în măsura în care fiecare dintre părți nu se vor bucura de aceleași mijloace pentru a prezenta argumentele sale în fața unei instanțe (a se 4 vedea mutatis mutandis, Varnima Corporation International S.A. contra Greciei, nr.48906/06, §27, 28 mai 2009; Ben Naceur contra Franței, nr.63879/00, §32, 3 octombrie 2006; Wynen contra Belgiei, nr.32576/96, §32 CEDO 2002-VIII). În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Iurie Gherega și de a menține încheierea din 19 august 2021 a Curții de Apel Bălți.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție decide: Se respinge recursul declarat de Iurie Gherega. Se menține încheierea din 19 august 2021 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mihail Didilica împotriva Societății pe Acțiuni „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în serviciu și încasarea plăților. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, Judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic 5