2ra-1343/21 — Modificarea domiciliului copiilor minori

Dosarul nr. 2ra-1343/21

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Rîșcani, Judecător – S. Grosu

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, Judecători – A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă

Î N C H E I E R E

13 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Munteanu Violina în

interesele lui Furtuna Alexandru,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Furtuna Alexandru

către Furtuna Alina cu privire la schimbarea domiciliului copilului minor,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 27 aprilie 2021, prin care a fost

menținută hotărârea Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din 27 ianuarie 2021,

c o n s t a t ă:

La 13 ianuarie 2020, avocatul Munteanu Violina în interesele lui Furtuna

Alexandru, a depus cerere de chemare în judecată către Furtuna Alina cu privire la

schimbarea domiciliului copilului minor Xxxxx, născută la xxxxx, cu tatăl -

Furtuna Alexandru.

În motivarea acțiunii s-a invocat că, la 02 mai 2015 a fost încheiată căsătoria

între Furtuna Alexandru și Furtuna Alina, iar la xxxxx s-a născut fiica Xxxxx.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 17 mai 2016, căsătoria celor doi a fost

desfăcută și s-a stabilit și domiciliul copilului minor Xxxxx, cu mama - Furtuna

Alina.

Cu toate acestea, Furtuna Alina nu asigură copilul cu un trai corespunzător,

minora Xxxxx a lipsit de la grădiniță pe o perioada mai mare de 75 zile, nu

frecventează grădinița și alte cercuri de dezvoltare intelectuală și fizică, deși este la

o vârstă când necesită o dezvoltare intelectuală corespunzătoare.

De asemenea, s-a menționat că fosta soție, l-a privat pe copil de posibilitatea de

a se vedea cu tatăl, care nu poate participa la educarea și creșterea lui.

Mai mult ca atât, s-a menționat că sub pretextul plecării la odihnă, Furtuna Alina

a scos copilul din țară, necomunicându-i tatălui despre locul aflării copilului, iar în

prezent, nu se cunosc condițiile de trai ale copilului, precum și modul de educație

și dezvoltare intelectuală.

Reclamantul consideră că prin acțiunile sale, pârâta încalcă drepturile copilului

și al tatălui, deoarece ambii nu au posibilitate de comunica și de a petrece timpul

împreună.

1

Totodată remarcă faptul că mama nu dispune de spațiu locativ personal pentru

creșterea copilului, iar tatăl dispune de astfel de spațiu cu drept de proprietate în

mun.Bălți, condițiile de trai fiind stabilite prin ancheta socială întocmită de DASPF

Bălți.

Suplimentar, fiind preocupat de dezvoltarea intelectuală și fizică a copilului său,

Furtuna Alexandru a înscris copilul la ore de dans și gimnastică, însă Xxxxx este

lipsită de aceste posibilități, fapt prin care i se încălcă drepturile la educație,

dezvoltare intelectuală și fizică, precum dreptul la o copilărie mai bună.

În aceeași ordine de idei, s-a menționat faptul că de la nașterea copilului și până

în prezent, Furtuna Alexandru suportă cheltuielile de întreținere a copilului minor

Xxxxx, ce ține de îmbrăcăminte, produse alimentare și consultații medicale, iar

până a fi scos din țară, reclamantul în fiecare dimineață se deplasa din mun.Bălți în

xxxxx pentru a-și duce copilul la grădiniță cu mașina, iar seara o aducea acasă.

Între Furtuna Alexandru și Xxxxx există o relație foarte strânsă, fiind extrem de

atașați unul de altul. Aceștia petrecea mult timp împreună, în care se jucau și se

distrau.

Prin hotărârea Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, din 27 ianuarie 2021 cererea

de chemare în judecată depusă de Furtuna Alexandru cu privire la schimbarea

domiciliului copilului minor, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 28 ianuarie 2021, avocatul Violina Munteanu în interesele lui Furtuna

Alexandru, a contestat cu apel hotărârea primei instanțe, solicitând casarea

hotărârii Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, din 27 ianuarie 2021 și emiterea unei

noi hotărâri de admitere integrală a cererii de chemare în judecată.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 27 aprilie 2021, a fost respins apelul

declarat de avocatul Violina Munteanu în interesele lui Furtuna Alexandru, cu

menținerea hotărârii Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din 27 ianuarie 2021.

Pentru a decide astfel, analizând argumentele din cererea de apel în coroborare

cu circumstanțele cauzei, Curtea de apel a remarcat faptul că potrivit avizului

Direcției Generală Asistență Socială și Protecție a Familiei mun.Bălți nr.0117/237

din 13 martie 2020, nu se recomandă modificarea locului de trai al copilului minor

Xxxxx.

Conform anchetei sociale din 31 ianuarie 2020 efectuată de APL Xxxxx, în

urma examinării condițiilor de trai ale mamei copilului, s-a stabilit că minora are

condiții pentru o bună creștere și dezvoltare, și că este atașată mai mult de mama.

Suplimentar, instanța de apel a remarcat că potrivit Raportului de evaluare

psihologică a minorei Xxxxx, nr.0117/585 din 14 august 2020, efectuat de Direcția

Generală Asistență Socială și Protecție a Familiei mun.Bălți, aceasta nu dorește să

comunice cu tatăl biologic, deoarece îi este frică de el. La rândul său, relația

mamă-copil este una pozitivă, iar Furtuna Alina ca mamă pune în prim plan binele

minorei, respectându-i drepturile.

Astfel, Curtea de apel a considerat că la examinarea cauzei, prima instanță a

ținut cont de toate împrejurările menționate supra și corect a concluzionat că

menținerea domiciliului copilului minor cu mama, este în interesul superior al

copilului, bazat în inclusiv pe atașamentul și sentimentele copilului descrise în

raportul psihologic.

De asemenea, instanța a respins ca fiind declarative și neprobate alegațiile

descrise în apel că intimata îl privează pe tatăl copilului de posibilitatea de a

2

participa la educarea și creșterea acestuia.

Referitor la argumentele reprezentantului apelantului precum că, intimata

împreună cu fiica au părăsit țara fără a-l anunța pe tatăl copilului, instanța de apel a

menționat că acestea nu pot servi drept temei pentru a constata încălcarea dreptului

părintelui de a comunica cu copilul și de a participa la creșterea și educația

acestuia.

La 14 iulie 2021, prin intermediul serviciului poștal, avocatul Violina Munteanu

în interesele lui Furtuna Alexandru a depus cerere de recurs prin care a solicitat

casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 27 aprilie 2021 și restituirea cauzei la

rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului, reiterând circumstanțele de fapt și normele de drept

indicate în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel, avocatul Violina

Munteanu a invocat că concluziile primei instanțe și ale instanței de apel, sunt în

contradicție cu circumstanțele cauzei, iar actele judecătorești sunt ilegale, emise

contrar prevederilor legislației în vigoare.

Astfel, avocatul a remarcat că instanțele de judecată nu au elucidat pe deplin

aspectele ce țin de dreptul lui Furtuna Alexandru de a participa la educarea și

întreținerea copilului minor Xxxxx, precum și nu au ținut cont de impedimentele

create de mama Furtuna Alina, în raport cu drepturile lui Furtuna Alexandru de a-și

vedea copilul, conform graficului stabilit de prin decizia DASPF Rîșcani nr.617

din 21 iulie 2016, modificată prin decizia DASPF nr.4 din 13 iunie 2019.

Suplimentar, făcând referire la normele legale aplicabile speței în cauză și

reiterând faptul că Furtuna Alexandru dispune de condiții mai bune de trai și că

poate sa-i acorde minorei condiții de creștere mai bune decât mama, avocatul

recurentului a menționat că acțiunile Alinei Furtuna sunt în detrimentul intereselor

copilului.

La 15 septembrie 2021, Direcția Generală Asistență Socială și Protecția Familiei

mun. Bălți, a depus referință la recursul declarat de avocatul Violina Munteanu, în

interesele lui Furtuna Alexandru, solicitând respingerea acestuia.

În conformitate cu art.434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere

și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, copia deciziei Curții de Apel Bălți din 27 aprilie

2021, a fost recepționată de avocatul Violina Munteanu la 31 mai 2021. (f.d.95)

Astfel, în conformitate cu art.434 din Codul de procedură civilă, Completul

Colegiului constată că cererea de recurs depusă de avocatul Violina Munteanu în

interesele lui Furtuna Alexandru, la 14 iulie 2021, prin intermediul serviciului

poștal, este în termen.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

declarat de avocatul Violina Munteanu în interesele lui Furtuna Alexandru, este

neîntemeiat și urmează a fi declarat inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

3

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

Conform art.433 lit.a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Potrivit art.440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din

Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță însă, criticile invocate de recurent, nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de

procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel.

În context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a

are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel și prima instanță, iar argumentele

recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune

declararea acestuia ca fiind admisibil.

În altă ordine de idei, prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie

efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă

care nu este evidențiată în cererea de recurs depusă de avocatul Violina Munteanu

în interesele lui Furtuna Alexandru.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa cărorva temeiuri care ar dicta declararea

recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art.433 lit. a) și art. 440 alin.(1) din

Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

4

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de avocatul Violina Munteanu în

interesele lui Furtuna Alexandru.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

5