3rs-587/21 — recunoasterea ilegalitatii refuzurilor, obligarea includerii calculului total al vechimii in munca, stabilirea pensiei, obligarea achitarii pe viitor a pensiei cu adosuri si indexari

3rs-587/21 — recunoasterea ilegalitatii refuzurilor, obligarea includerii calculului total al vechimii in munca, stabilirea pensiei, obligarea achitarii pe viitor a pensiei cu adosuri si indexari (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-587/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (O. Țurcan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (G. Dașchevici, V. Negru, A. Bostan)

Î N C H E I E R E

02 iunie 2021 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Gospodari Leonid împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Casei Naționale

de Asigurări Sociale cu privire la recunoașterea ilegalității refuzurilor, obligarea

includerii calculului total al vechimii în serviciu, stabilirea pensiei, obligarea Casei

Naționale de Asigurări Sociale să achite pe viitor pensia cu adaosuri, sporuri și

indexări în conformitate cu prevederile legale,

împotriva deciziei din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 23 ianuarie 2018, Gospodari Leonid a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la includerea în vechimea de

muncă a termenului de 28 luni, perioadă în care a activat în calitate de polițist al

Izolatorului de detenție provizoriu al CPS Orhei al IPJ Orhei, calcularea pensiei din

momentul ieșirii la pensie, anume din data de 20.11.2007.

Ulterior, pe parcursul examinării cauzei, Gospodari Leonid, prin intermediul

avocatului Valentin Găină, a concretizat și modificat cererea de chemare în judecată,

solicitând constatarea ilegală a refuzurilor Ministerului Afacerilor Interne și a Casei

Naționale de Asigurări Sociale, expuse prin scrisorile nr. 10/G-670/17 din 22

decembrie 2017 și nr.1572 din 18 aprilie 2018, obligarea Ministerului Afacerilor

Interne și a Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i includă în calculul total al

vechimii în serviciu acumulată pentru stabilirea pensiei în organele afacerilor

interne, în conformitate cu prevederile pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.78

din 21 februarie 1994, cu înlesniri perioadele de activitate în funcțiile de polițist al

Izolatorului de Detenție provizorie al CRP Orhei al IPJ Orhei de la 11septembrie

2002 până la 05 august 2003 (00 ani 11 luni 04 zile) și polițist-șofer al Izolatorului

de Detenție Provizoriu al CRP Orhei al IPJ Orhei de la 05 august 2003 până la 14

1

ianuarie 2005 (01 ani 05 luni 09 zile), iar în total 02 ani 04 luni și 13 zile, stabilirea

pensiei în mărime de 61 %, cu adaosurile, sporurile și indexările, în conformitate cu

prevederile legale, începând cu momentul ieșirii la pensie, reieșind din calculul total

al vechimii în serviciu acumulată pentru stabilirea pensiei în organele afacerilor

interne, inclusiv cu înlesniri, în mărime de 22 ani (56 %) și motivul ieșirii la pensie

de boală (5%), stabilirea și achitarea diferenței și restanței la pensie cu adaosurile,

sporurile și indexările ce i se cuvin, în conformitate cu prevederile legale în vigoare,

începând cu momentul ieșirii la pensie, neplătite în termen din vina organelor care

au stabilit incorect vechimea în serviciu și mărimea pensiei, obligarea și achitarea

pe viitor a pensiei cu adaosurile, sporurile și indexările ce i se cuvin, cu indexarea

acestora anuală ulterioară, conform prevederilor legislației în vigoare, încasarea

solidară, din contul Ministerului Afacerilor Interne și Casei Naționale de Asigurări

Sociale a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 3300 de lei.

În motivarea acțiunii, a indicat că, a activat în cadrul organelor afacerilor

interne în perioada 04 iulie 1989 – 20 noiembrie 2007, fiind concediat în legătură cu

clasarea inapt pentru serviciul militar de către comisia medico-militară, fiind trecut

în retragere, cu dreptul de a primi pensie pe linia Ministerului Afacerilor Interne.

La 29 noiembrie 2017, s-a adresat Ministerului Afacerilor de Interne cu cererea

nr. G-2501/17 cu privire la recalcularea vechimii în muncă. Iar, prin răspunsul

nr.10/G-670/17 din 22 decembrie 2017, Ministerul Afacerilor de Interne i-a refuzat

în recalcularea vechimii în muncă.

A menționat că, activitatea în funcțiile de polițist și polițist-șofer al Izolatorului

de detenție provizoriu al CPR Orhei, în perioadele 01 septembrie 2002 - 05 august

2003 și 05 august 2003 - 14 ianuarie 2005, au fost recunoscute ulterior de către

Inspectoratul de Poliție Orhei, prin certificatul nr.G-12/18 din 11.01.2018.

Deoarece perioadele nominalizate în funcțiile deținute de polițist și polițist-

șofer al Izolatorului de detenție provizorie al CPR Orhei cad sub incidența

prevederilor pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21.02.1994 și nu au fost

incluse cu avantaje (înlesniri) în raport de 2:1 în calculul vechimii totale de activitate

în organele afacerilor interne, la momentul ieșirii la pensie nu i-a fost stabilită corect

și legal vechimea totală de activitate în organele afacerilor interne, respective nu i-a

fost stabilită corect nici pensia.

Potrivit înscrisurilor din calculul vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei

și certificatului Inspectoratului de Poliție Orhei nr. G-12/18 din 11 ianuarie 2018, se

probează faptul că a activat în perioadele 01 septembrie 2002 - 05 august 2003 și 05

august 2003 - 14 ianuarie 2005 în funcția de polițist și polițist-șofer al Izolatorului

de detenție provizorie al CPR Orhei. Astfel consideră că, calculul total al vechimii

în serviciu nu i-a fost stabilit corect, urmând a fi majorată vechimea totală pentru

stabilirea pensiei, cu 02 ani 04 luni 13 zile, reieșind din avantajele (înlesnirile)

stipulate în pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994.

A notat că, vechimea totală de activitate în organele afacerilor interne la

momentul ieșirii la pensie urma să constituie 22 ani 05 luni 18 zile, fapt confirmat și

prin certificatul Departamentului Trupelor de Carabinieri nr.1/6-106 din 29 martie

2018.

La 29 martie 2018, s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale cu

solicitarea de a-i fi stabilită pensia pentru vechimea în muncă recalculată, care

constituie 22 ani 05 luni 18 zile, începând cu momentul ieșirii la pensie, însă prin

2

răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 1572 din 18 aprilie 2018 i-a fost

refuzată solicitarea.

Potrivit informației deținute, pensia a fost calculată inițial în mărime de 50 %

pentru vechime în muncă și 5 % pentru motiv de boală, deși în situația includerii în

calculul vechimii totale în serviciu a perioadelor de activitate 01 septembrie 2002 -

05 august 2003 și 05 august 2003 - 14 ianuarie 2005 (02 ani 04 luni 13 zile), în total

22 ani 05 luni 18 zile, mărimea pensiei urma a-i fi stabilită, la momentul ieșirii la

pensie, după cum urmează: pentru vechime în muncă urma să constituie 56 % și 5

% pentru motiv de boală, iar în total 61 %, dar nu 55 %, cum i-a fost stabilită inițial.

A menționat că, deși la momentul ieșirii la pensie, Hotărârea Guvernului nr. 78

din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire

și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național

Anticorupție și sistemului penitenciar, care a servit temei pentru calculul vechimii

în muncă și stabilirea pensiei, era adoptată și întrată în vigoare de 13 ani, din vina

angajaților MAI dînsului nu i-a fost calculată corect vechimea totală de activitate în

organele afacerilor interne pentru stabilirea pensiei. Din acest considerent, la

momentul ieșirii la pensie nu i-a fost stabilită corect nici pensia, iar ulterior nici

adaosurile, suplimentele și indexările cuvenite nu i-au fost stabilite și achitate în

conformitate cu prevederile legale.

Prin certificatul Inspectoratului de Poliție Orhei nr.G-12/18 din 11 ianuarie

2018 și certificatul Departamentului Trupelor de Carabinieri nr. 1/6-106 din 29

martie 2018, semnat de comandantul interimar al unității militare 1002, locotenent-

colonel D. Furtună, Ministerul Afacerilor Interne a recunoscut întemeiată

incorectitudinea calculării reclamantului a vechimii totale de activitate în organele

afacerilor interne la momentul pensionării și a efectuat recalcularea vechimii în

muncă, incluzând perioadele de activitate 01 septembrie 2002 - 05 august 2003 și 05

august 2003 - 14 ianuarie 2005 (02 ani 04 luni 13 zile), stabilindu-i reclamantului o

vechime totală de activitate în organele afacerilor interne de 22 ani 05 luni 18 zile.

Însă, atât Ministerul Afacerilor Interne, cât și Casa Națională de Asigurări Sociale,

i-au refuzat reclamantului în cerința de stabilirea a vechimii în muncă cu avantaje

(înlesniri) perioadele nominalizate.

A relatat că la 01 ianuarie 2017 a intrat în vigoare Legea nr. 282 din 16

decembrie 2016 pentru modificarea Legii asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. l544

- XII din 23 iunie 1993, conform căreia a fost abrogat art. 10 și modificate articolele

48, 49, 52 și 58 din legea nominalizată, iar obligațiunea stabilirii și plății pensiilor și

a diferenței pensiei neplătite pentru toată perioada de după ieșirea la pensie până în

prezent reclamantului revine Casei Naționale de Asigurări Sociale.

Astfel, consideră, că Casei Naționale de Asigurări Sociale îi revine în prezent

obligațiunea de a stabili reclamantului pensia începând cu momentul ieșirii la pensie,

reieșind din vechimea în serviciu de 22 ani și temeiul ieșirii la pensie pentru vechime

în muncă (serviciu) și boală, iar în conformitate cu prevederile art. 54 din prezenta

lege, de a-i achita diferența pensiei neprimite la timp din vina organelor care au

stabilit pensia pentru toată perioada precedentă fără limite în timp, inclusiv și a

adaosurilor, sporurilor și indexărilor, în conformitate cu prevederile legale, începând

cu momentul ieșirii la pensie.

3

Suplimentar, a invocat că, practica CEDO a statuat că, pensia constituie un

drept patrimonial, iar diminuarea pensiei ar leza acest drept și s-ar echivala cu o

expropriere. Astfel, în cauza Gaygusuz versus Austria (1996), Curtea a decis că

„pensia constituie un drept patrimonial în sensul articolului 1 din Protocolul 1 al

Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și se constată o discriminare în

sensul art. 14, dacă lipsește o justificare obiectivă rezonabilă pentru diminuarea

patrimoniului reclamantului”.

Totodată, în conformitate cu art. 14 din Convenția pentru interzicerea

discriminării și art. 1 din Protocolul nr. 1 referitor la protecția proprietății, Curtea

Europeană a Drepturilor Omului a reținut că, noțiunea de bun înglobează orice

interes al unei persoane de drept privat ce are valoare economică, astfel încât dreptul

la pensie și, evident, dreptul la salariu sunt asimilate dreptului de proprietate” (cauza

Buchen versus Cehia).

Din această perspectivă, a afirmat că, pensia constituie un „drept de proprietate”

în sensul Convenției și a Protocoalelor adiționale.

A exprimat dezacordul cu refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale, expus

prin scrisoarea nr.1572 din 18 aprilei 2018, prin care s-au respins cerințele de

stabilire a pensiei reieșind din vechimea în serviciu de 22 ani 05 luni 18 zile și

motivul de boală, deoarece Casa Națională de Asigurări Sociale, în temeiul art. 48

al Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie 1993, în redacția Legii

nr.282 din 28 decembrie 2016, stabilește pensiile militarilor în termen, ale militarilor

care au îndeplinit serviciul prin contract, ale persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, ale ofițerilor de

protecție și colaboratorilor organelor securității statului, Centrului Național

Anticorupție și ale membrilor familiilor acestora, în modul stabilit de Guvern,

începând cu 01 ianuarie 2017.

Consideră că, instituțiile de forță sunt organele abilitate pentru eliberarea

calculului vechimii în serviciu și a soldei bănești, pentru fiecare beneficiar de pensie,

iar Casa Națională de Asigurări Sociale stabilește pensia începând cu data de

01.01.2017, respectiv sunt întemeiate pretențiile privind obligarea Casei Naționale

de Asigurări Sociale să-i stabilească pensia în mărime de 61% începând cu

momentul ieșirii la pensie – 20 noiembrie 2007.

Prin hotărârea din 11 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea a fost admisă parțial.

S-a recunoscut ca fiind ilegal refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale,

exprimat prin răspunsul nr.1572 din 18 aprilie 2018.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze pensia de care

beneficiază Gospodari Leonid, luându-se în considerare certificatul eliberat de

Departamentul Trupelor de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne nr.1/6-106

din 29 martie 2018, privind stabilirea vechimii în muncă, începând cu data ieșirii la

pensie 20 noiembrie 2007.

S-a încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul lui

Gospodari Leonid cheltuielile de asistență juridică în mărime de 3300 lei, conform

bonului de plată nr. 598237 din 15 februarie 2019 și bonului nr. 077704 din 22

ianuarie 2018.

4

În rest, acțiunea îndreptată către Ministerul Afacerilor Interne și în partea,

obligării Casei Naționale de Asigurări Sociale să achite pe viitor pensia cu

adaosurile, sporurile și indexările, s-a respins ca neîntemeiată.

Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 28 septembrie 2020, Casa

Națională de Asigurări Sociale a declarat apel asupra hotărârii din 11 septembrie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin decizia din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, cu menținerea hotărârii

din 11 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, instanța de fond just a

conchis asupra temeiniciei acțiunii înaintate de Gospodari Leonid în partea

recunoașterii ca fiind ilegal refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale, exprimat

prin răspunsul nr. 1572 din 18 aprilie 2018 și obligării Casei Naționale de Asigurări

Sociale să recalculeze pensia de care beneficiază Gospodari Leonid, luându-se în

considerare certificatul eliberat de Departamentul Trupelor de Carabinieri al

Ministerului Afacerilor Interne nr.1/6-106 din 29 martie 2018, privind stabilirea

vechimii în muncă, începând cu data ieșirii la pensie 20 noiembrie 2007.

Colegiul a conchis că, la stabilirea pensiei lui Gospodari Leonid, i s-a calculat

eronat vechimea în muncă și în legătură cu această eroare, i-a fost diminuată

vechimea totală în muncă în cadrul organelor afacerilor interne, în baza căreia i-a

fost stabilit și cuantumul pensiei în valoare în mărime mai mică decât se cuvenea,

prima instanță absolut întemeiat a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să

recalculeze pensia de care beneficiază Gospodari Leonid, luându-se în considerare

certificatul eliberat de Departamentul Trupelor de Carabinieri al Ministerului

Afacerilor Interne nr.1/6-106 din 29 martie 2018, privind stabilirea vechimii în

muncă, începând cu data ieșirii la pensie 20 noiembrie 2007.

La 23 februarie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

nemotivat (f.d.237, vol. I), ulterior la 30 martie 2021 a depus recurs motivat

împotriva deciziei din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

casarea deciziei recurate, cu pronunțarea unei decizii noi (f.d. 1-2, vol. II).

În motivarea recursului, Casa Națională de Asigurări Sociale și-a exprimat

dezacordul cu decizia instanței de apel, invocând că, potrivit Hotărârii Guvernului

nr. 1427 din 28 decembrie 2016 cu privire la preluarea atribuțiilor de plată a pensiilor

și prestațiilor sociale militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, sistemului

penitenciar, ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor securității statului și

Centrului Național Anticorupție, Casa Națională de Asigurări Sociale efectuează

plata pensiilor și prestațiilor sociale începând cu 01 ianuarie 2017, în mărimile

stabilite de instituțiile menționate la pct. 1 din hotărâre.

În temeiul hotărârii menționate, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul

Apărării, Departamentul Instituțiilor Penitenciare, Serviciul de Informații și

Securitate, Centrul Național Anticorupție, Serviciul Protecție și Pază de Stat a

prezentat Casei Naționale de Asigurări Sociale, listele beneficiarilor de pensii și

prestații sociale, în format electronic, în mărimile stabilite până la data de 31

decembrie 2016.

Potrivit dosarului de pensionare al intimatului, la data de 20 noiembrie 2007

acesta a depus cerere de stabilire a pensiei pentru vechime în muncă, anexând acte

5

confirmative pentru realizarea dreptului solicitat, inclusiv copia carnetului de muncă

prin care se confirmă faptul eliberării acestuia din Organele Afacerilor Interne.

Astfel, începând cu 20 noiembire 2007, Leonid Gospodari este beneficiar de

pensie pentru vechime în muncă în mărime de 55% (conform prevederilor art. 13

pct. a și art. 14 pct. a) mărimea pensiilor pentru vechime în muncă se stabilește în

proporții de: 55% din suma soldei pentru militarii pensionați pentru limita de vârstă

sau din motive de boală) al Legii nr.1544 din 23 iunie 1993) din suma pensiei

cuvenite. Pensia a fost indexată anual, (copia deciziei de stabilire a pensiei a fost

anexată la dosar).

La 29 martie 2018, intimatul a depus în adresa Direcției pensii și prestații

sociale beneficiarilor instituțiilor de forță, din cadrul CNAS, cerere cu privire la

recalcularea pensiei pentru vechime în muncă, anexând Ordinul cu nr. 96 din 20

martie 2018 cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei

anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne.

Ulterior, în cadrul examinării și soluționării cauzei suplimentar a fost depus și

certificatul privind recalcularea vechimii în muncă cu nr. 1/6-106 din 29 martie 2018

eliberat de Departamentul Trupelor de Carabinieri al MAI, confirmând o vechime

totală în serviciu de 22 ani 5 luni 18 zile.

Conform certificatului menționat în vechimea în muncă a fost inclusă perioada

18 octombrie 1990 – 20 noiembrie 2007 ca perioadă cu avantaje fiind calculată două

luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în temeiul pct. 8 lit. d) al Hotărârii

Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994.

Perioada dată, în care intimatul a activat în cadrul secției raionale a afacerilor

interne și anume în cadrul Izolatorului de detenție provizorie nu este prevăzută în

Legea nr. 1544/1993 și nici în Hotărârea Guvernului nr.78/1994.

Recurentul a evidențiat prevederile art. 18 din Legea nr.1544 din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și pct. 7 și 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21

februarie 1994, care enumeră expres perioadele de activitate ce urmează a fi incluse

în calculul vechimii în muncă cu avantaje. Astfel, în perioadele enumerate în

prevederile enunțate nu se regăsește activitatea în cadrul izolatorului de detenție

provizorie.

A subliniat că, două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu se acordă

persoanelor care au activat în penitenciare te tip închis și nu provizoriu.

În opinia recurentului activitatea lui Leonid Gospodari din perioadele

enumerate, nu pot fi raportate la prevederile pct.8 a Hotărârii Guvernului nr. 78 din

21 februarie 1994.

Recurentul mai atrage atenția instanței de recurs că, instanțele ierarhic

inferioare au obligat Casa Națională de ai recalcula intimatului, cuantumul pensiei

pentru vechime în muncă începând cu 20 noiembrie 2007, data stabilirii inițiale a

pensiei.

În acest context, recurentul reiterează că, potrivit prevederilor art. 61 al Legii

nr. 1544 din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul

de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, recalcularea pensiilor stabilite

anterior, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne și familiilor acestora, în legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi se

6

efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele de

pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare ce i-ar acorda

dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă,

dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai

devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi. Totodată, dacă pensionarul

beneficiază de dreptul la majorarea pensiei, diferența de pensie i se poate plăti doar

pentru 12 luni trecute.

Articolul 61 al Legii enunțate asupra, reglementează expres dreptul la

recalcularea pensiei stabilite anterior și situațiilor în care recalcularea poate fi

efectuată. Prin urmare, recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și

familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează

în temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele de pensionare.

Iar dacă pensionarul prezentă ulterior acte suplimentare (ce nu au fost prezentate la

stabilirea inițială a pensiei) ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea

se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data

depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a

prezentei legi.

În așa mod, potrivit normei legale precitate, dacă ipotetic intimatul ar avea

dreptul la recalcularea pensiei în baza unor acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul

la majorarea pensiei, adică în baza unei noi vechimi în muncă, respectiva recalculare

este pasibilă efectuării doar pentru o perioadă precedentă de 12 luni de la data

depunerii actelor suplimentare.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, mtivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost emisă la 16 februarie 2021, fiind

recepționată de către recurent la 30 martie 2021 (f.d. 240, vol. I).

Astfel, recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale la 30 martie

2021, este în termen.

La 23 aprilie 2021 și 26 aprilie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat

intimaților copia cererii de recurs depusă de către Casa Națională de Asigurări

Sociale, fiindu-le explicat dreptul de a depune referință asupra recursului declarat.

La 07 mai 2021, Ministerul Afacerilor Interne a depus referință, exprimându-și

opinia că decizia instanței ierarhic inferioară este una legală.

La 20 mai 2021, Leonid Gospodari, reprezentat de avocatul Valentin Găină a

depus referință, solicitând respingerea recursului și menținerea deciziei contestate.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

7

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

8

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale,

este inadmisibilă.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

9